5,675 matches
-
astfel: 397 birnici, 25 bejenari, 110 mazili, 395 patentari (negustori), 475 meșteri, 56 dezrobiți, 151 căpătăieri, 300 nedajnici. Deci, la jumătatea secolului al XIX-lea, procesul de migrare de la sat către orașe se intensificase, iar numărul mare de negustori și meșteri atestă o bogată activitate productivă și de schimb. Populația de meșteșugari și negustori (253) nu era încă ruptă complet de agricultură, dar pot fi socotiți ca făcând parte din rândurile burgheziei mici. Creșterea numerică a calfelor (197) indică dezvoltarea viitorului
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
de schimb. Populația de meșteșugari și negustori (253) nu era încă ruptă complet de agricultură, dar pot fi socotiți ca făcând parte din rândurile burgheziei mici. Creșterea numerică a calfelor (197) indică dezvoltarea viitorului proletariat, iar cifrele în creștere pentru meșteri și negustori sugerează întărirea burgheziei române. În perioada următoare, normalizarea situației interne va permite restabilirea echilibrului demografic în târgul Huși, după cum arată recensământul din 1851: numărul total al locuitorilor târgului sporind din nou la 2.461 persoane. Spre deosebire de recensământul anterior
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
de meșteșugari. În Catagrafia din 1851, erau trecuți 39 sporiți între 1845-1851, 1 starea a II-a, 45 starea a III-a, 56 calfe; în total, se ocupau cu negoțul 102 persoane. În același document, erau înscriși 78 negustori și meșteri din Plotonești, din care 25 sporiți, între 1845-1851, 58 starea a III-a, 20 calfe. Din cele relatate rezultă că, totuși, principala îndeletnicire a bulgarilor a fost grădinăritul. Ei s-au identificat atât de mult cu această ocupație încât uneori
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
În secolul al XIX-lea, numărul țiganilor stabiliți la Huși a cunoscut o relativă creștere. Astfel, în Catagrafia din 1831-1832 erau incluși 72 țigani, din care 18 copii, iar în Catagrafia din 1845 erau trecuți 79 țigani. Numeroși negustori și meșteri au fost cuprinși în rândul supușilor străini, al evreilor și țiganilor. În statistica alcătuită în 1849, se menționa că cei 17 țigani, care erau robii mănăstirilor, proveneau din diferite sate. Țiganii robi, meseriași, se bucurau de un tratament special. În schimbul
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Iași, voievodul Alexandru Iliaș (1620-1621, 1631-1633) poruncea ureadnicilor, șoltuzilor, pârcălabilor și tuturor târgoveților din Huși "să lase în pace” (să scutească) de diverse obligații (jold, podvoade, cai de olac, vii domnești, priveghi) „și alte angării mai mărunte” un număr de meșteri ai Episcopiei. La 26 august 1633, domnitorul Moise Movilă (1630-1631, 1633-1634) a dat poruncă dregătorilor mai sus-menționați să acorde scutiri mai multor meșteri ai Episcopiei de Huși (un cojocar, un măcelar, un cârciumar, un croitor, un curălar și doi olari
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
obligații (jold, podvoade, cai de olac, vii domnești, priveghi) „și alte angării mai mărunte” un număr de meșteri ai Episcopiei. La 26 august 1633, domnitorul Moise Movilă (1630-1631, 1633-1634) a dat poruncă dregătorilor mai sus-menționați să acorde scutiri mai multor meșteri ai Episcopiei de Huși (un cojocar, un măcelar, un cârciumar, un croitor, un curălar și doi olari). Prin aceste scutiri repetate, se constată limitarea treptată a libertăților și a vechilor privilegii ale târgului în favoarea Episcopiei. Porunca lui Vasile Lupu din
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Catastihul breslei ciubotarilor din Huși. Preambulul acestui catastih precizează următoarele: „cel vechi (catastihul, n.a.) ce au fost l-au prăpădit”. Cauza: „vremile nestatornice”, deci „ocupațiile străine”, desele schimbări de domnitori care aduceau noi concepții de reglementare a acestor frății de meșteri și, desigur, un număr mare de străini ce veneau în țară. Din acest catastih, rezultă vechimea breslei ciubotarilor din Huși. Principalele funcții ale breslelor erau de a-i asigura pe meșterii breslași, de a-i feri de concurența neloială a
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
aduceau noi concepții de reglementare a acestor frății de meșteri și, desigur, un număr mare de străini ce veneau în țară. Din acest catastih, rezultă vechimea breslei ciubotarilor din Huși. Principalele funcții ale breslelor erau de a-i asigura pe meșterii breslași, de a-i feri de concurența neloială a meșteșugarilor străini, de a menține o anumită egalitate economică și socială a membrilor breslei. Breasla era condusă de un staroste. Confirmarea în funcție a oricărui staroste de breaslă se făcea de către
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
domnul delegase episcopului de Huși dreptul de a confirma staroștii de breaslă din orașele Episcopiei. Starostele trebuia să aibă o mare autoritate asupra celorlalți membri și care erau obligați „să-l cinstească și să-l asculte”. În caz de nesupunere, meșterul breslaș era pedepsit aspru. Punctul 9 al Catastihului breslei ciubotarilor din Huși (1790) stabilea următoarele: „Cine va sări la staroste cu gîlciavă, fără știrea starostelui, cu bătaie, și cine n-ar asculta de staroste vrînd ca să strice obiceiul și breasla
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
cutia breslei). O sursă importantă a starostelui era și impozitul de la dughenile în care erau realizate produsele finite. Catastihul breslei ciubotarilor din Huși stabilea ca „starostele să aibă rânduiala de la toți meșterii ciubotari să ia cîte 60 de bani de meșter pe an, ca să poarte de grijă breslei cu priveghere și cu bună rînduială după obicei”. Breslele asigurau un anumit ajutor material membrilor ei aflați în situații grele: în caz de sărăcire, de boală, de bătrânețe sau de moarte. Exercitarea acestei
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
prime pentru breslași, întreținerea bisericii, asigurarea familiei meseriașului în cazul pierderii capacității de muncă ș.a. Starostele era dator să prezinte în fiecare an un raport despre veniturile și cheltuielile breslei. Una din funcțiile membrilor breslei era de a organiza înmormântarea meșterilor săraci sau a străinilor, folosind în acest scop o parte din banii cutiei. Participarea membrilor breslei la această ceremonie religioasă era obligatorie, dar, în același timp, era și o metodă de educație a tinerei generații. În unele bresle, mărimea bărbânței
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
generații. În unele bresle, mărimea bărbânței (taxă de intrare în breaslă, dar în același timp și un mijloc de ajutorare a breslei) diferă de la breaslă la breaslă. De exemplu, conform statutului breslei ciubotarilor din Huși, cel care dorea să devină meșter trebuia „să dea 1 leu și 12 bani viind la cutia breslei apoi să-și deschidă dugheana și starostelui 1 leu după obicei”. Numai după ce această taxă era plătită starostelui, meșterul căpăta dreptul de a deschide atelierul său (în majoritatea
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
breslei ciubotarilor din Huși, cel care dorea să devină meșter trebuia „să dea 1 leu și 12 bani viind la cutia breslei apoi să-și deschidă dugheana și starostelui 1 leu după obicei”. Numai după ce această taxă era plătită starostelui, meșterul căpăta dreptul de a deschide atelierul său (în majoritatea cazurilor erau și prăvălii sau dughene). În lupta pentru piața locală, breslele urmăreau și creșterea numărului meșterilor breslași. În cazul în care meșterul „scotea calfa” fără știrea breslei sau a starostelui
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
dugheana și starostelui 1 leu după obicei”. Numai după ce această taxă era plătită starostelui, meșterul căpăta dreptul de a deschide atelierul său (în majoritatea cazurilor erau și prăvălii sau dughene). În lupta pentru piața locală, breslele urmăreau și creșterea numărului meșterilor breslași. În cazul în care meșterul „scotea calfa” fără știrea breslei sau a starostelui, atunci pedeapsa aplicată acestui meșter era, conform Statutului breslei ciobotarilor din Huși, „să fie sub gloaba breslei și 40 de toiege pedeapsă și dugheana să i
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
obicei”. Numai după ce această taxă era plătită starostelui, meșterul căpăta dreptul de a deschide atelierul său (în majoritatea cazurilor erau și prăvălii sau dughene). În lupta pentru piața locală, breslele urmăreau și creșterea numărului meșterilor breslași. În cazul în care meșterul „scotea calfa” fără știrea breslei sau a starostelui, atunci pedeapsa aplicată acestui meșter era, conform Statutului breslei ciobotarilor din Huși, „să fie sub gloaba breslei și 40 de toiege pedeapsă și dugheana să i se închidă păn nu se va
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
deschide atelierul său (în majoritatea cazurilor erau și prăvălii sau dughene). În lupta pentru piața locală, breslele urmăreau și creșterea numărului meșterilor breslași. În cazul în care meșterul „scotea calfa” fără știrea breslei sau a starostelui, atunci pedeapsa aplicată acestui meșter era, conform Statutului breslei ciobotarilor din Huși, „să fie sub gloaba breslei și 40 de toiege pedeapsă și dugheana să i se închidă păn nu se va împăca cu breasla”. De obicei, meseriașii breslei practicau în dughenile lor o singură
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
dugheana să i se închidă păn nu se va împăca cu breasla”. De obicei, meseriașii breslei practicau în dughenile lor o singură meserie. Ciubotarii din Huși făceau excepție de la această regulă. Catastihul permitea practicarea a două meșteșuguri: „Și cine din meșteri ar lucra la o dugheană două meșteșuguri, să dea bărbință îndoită la cutie”. Practicarea a două meserii se explică, probabil, prin nivelul economic al acestui oraș, posibilitățile reduse de vânzare a cizmelor (ciubotelor), pentru că orașul aparținea Episcopiei Hușilor, care confecționând
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
îndoită la cutie”. Practicarea a două meserii se explică, probabil, prin nivelul economic al acestui oraș, posibilitățile reduse de vânzare a cizmelor (ciubotelor), pentru că orașul aparținea Episcopiei Hușilor, care confecționând aceste produse le vindea prin intermediul dughenelor. Pentru a evita îmbogățirea meșterilor, breasla reglementa și modul de cumpărare a mărfii pe piață. Catastihul breslei ciubotarilor din Huși stabilea că „de va veni o marfă în târg de undeva, să nu fie volnic oricare din meșter a lua ace marfă, ce dînd de
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
vindea prin intermediul dughenelor. Pentru a evita îmbogățirea meșterilor, breasla reglementa și modul de cumpărare a mărfii pe piață. Catastihul breslei ciubotarilor din Huși stabilea că „de va veni o marfă în târg de undeva, să nu fie volnic oricare din meșter a lua ace marfă, ce dînd de știre starostelui cu sfatul tuturor să cumpere marfă”. Breasla se obliga la o viață morală și religioasă deosebită. Ea își făcea singură dreptate, conform „ponturilor și vechilor obiceiuri”. În exercitarea meseriei se cerea
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
a schimbat sau i-a primit în dar. Așa se și explică așezarea cartierului țiganilor, chiar lângă Episcopie. Se prevăd condițiile primirii de străini în breaslă. Punctul 4 al Catastihului breslei lăutarilor din Huși din 2 iunie 1792 prevedea că meșterul străin „așezându-se la breaslă, să aibă a da o pereche de papuci starostelui și 6 potronici la breaslă banii vedrii”. Statutul breslelor lăutarilor specifica, totodată, că „feciorul de herar, sau de bucătar, de vizitiu de va învăța scripcăria, să
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
să se ducă la biserica hramului lor; iar ceea ce va rămâne să împartă la săraci și la alte faceri de bine, la lucruri creștinești”. Lăutarii din Huși foloseau o metodă specifică de luptă împotriva concurenței neloiale. Catastihul lor preciza următoarele: „Meșterul de la țară de va veni, să cînte numai la ziua târgului, să aibă a da 2 pot., după obiceiu și a doua zi, să lipsească de acolo; iar de va umbla cu vicleșug sau pe taină și nu-și va
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
două strungării, șase stolerii, șase dogării, trei făclării, trei hoteluri, patru cafenele, două cofetării și un atelier de ceramică. Comerțul. În Epoca Modernă, la Huși, ca și în alte importante centre economice, existau următoarele sectoare și categorii sociale: particular (negustori, meșteri, calfe), de stat (în serviciile publice) și viticol (pândari sau vieri). Negustorii erau organizați pe bresle și se grupau cu prăvăliile lor pe diferite străzi cu o anumită specializare. Astfel, în apropierea bisericii Sf. Nicolae erau proprietarii de manufacturi, bogasierii
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
arendași și liber-profesioniști. Ei se aflau sub protecția consulatelor străine și beneficiau de privilegii economice (fiscale și vamale), juridice, de privilegii și imunități personale. Scutirea de impozitul personal era unul din cele mai importante privilegii de care beneficiau supușii străini. Meșterii erau scutiți de anumite dări de stăpânii feudali, de aceea se mai numeau „oameni de scuteală”. O situație asemănătoare era și în cazul oamenilor scutiți de instituțiile ecleziastice sau laice. De asemenea, și în cazul bejenarilor, oameni străini, veniți de peste
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
lemn, doi negustori de obiecte antice; mai erau menționate și alte categorii de negustori: doi orâdari, un rachier, doi trăistari, doi crâșmari, doi fabricanți de rachiu (cu velnițe), doi lipscani, doi negustori de vite (șufari). Din numărul total de 16 meșteri sudiți pe ramuri, în ținutul Fălciu, își exercitau meseria doi croitori, doi ciubotari, un bucătar, șase boiangii, un argintar, iar patru aveau alte ocupații. În același ținut (Fălciu) și în același an - 1825 -, își desfășurau activitatea 23 liber-profesioniști (sudiți) și
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
deduce (vezi opinia lui Gh. Platon) că, în toamna anului 1839, complotul condus de Ioniță Popovici, descoperit la Iași, a avut legături cu mișcările bulgarilor din sudul Dunării, cu ramificații și în colonia bulgară din Huși. Menționarea numeroșilor negustori și meșteri din rândul supușilor străini sau al evreilor, incluși în Catagrafiile din 1820, 1831-1832, 1845, 1851, ne permite să constatăm atât varietatea meșteșugurilor și a ramurilor de negoț, cât și ponderea acestei populații, asigurând, astfel, târgului Huși un pronunțat caracter comercial
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]