4,730 matches
-
locul lateral de unde stăteam, nu puteam să-i văd decât bustul statuar care nu schița nici o clintire. Așadar vraja care ne pătrundea pe toți ne era provocată doar de unduirea clapelor care emiteau sunete pornite doar din mângâierea degetelor sale miraculoase sau când izbucneau în acorduri edificatoare din care înțelegeai vraja unei muzici scrise cu durerea în suflet de Robert Schuman, după moartea lui Beethoven, pe care îl adora. Deși Schuman spunea că după ce asculți cea de a doua Sonată ar
Pledoarie sentimentală enesciană by Mihai Zaborila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91554_a_93565]
-
ce poți să găsești în dughenele astea de cartier! Cu numai zece mii de EURO iau un lucru pe care la Paris nu-l scot cu o sută de mii. Norocul nostru, nu-i așa, că mai există și fraieri!“ Corcodușul miraculos Până pe la treisprezece ani, am fost foarte mândru de corcodușul din spatele bucătăriei de vară. Mândria e unul dintre sentimentele care se învață de mic și de care nu scapi definitiv niciodată, indiferent de motive: poți să fii mândru nevoie mare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
simțit că-l lovește damblaua. De trei ani, Sofica îl trata pe ascuns cu ceaiuri contra impotenței, contra părului de pe spate, contra negilor din călcâie și contra urechilor blegi... În revistele alea erau însemnate cu roșu o sumedenie de fierturi miraculoase: tinctură de barba țapului, extract de pârțu’ țigăncii, alifie de buza iepurelui, suc de târtița viezurelui. Ilie I. Ilie și-a dat seama că de aia îi ieșeau lui gâlme pe spate și i se umpluse burta de păr, de la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
rinichi“, a zis el. „Trebuie să te apuci de citit și să-ți găsești singur remediul. Dacă vrei, îți aduc eu câteva manuale. O să te descurci. Ești prea tânăr ca să mori. Am decis să te salvez. Îți aduc ceaiul meu miraculos.“ Un vecin de pat, care-l cunoștea pe omul cu picioare scurte, mi-a spus că e un vechi client al spitalului și că mai avea de trăit câteva ore, cel mult câteva zile. „Caută persoane, așa, ca dumneata - mi-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
ceea ce căuta el. Instinctiv, ori de câte ori am revenit la Brăila, am evitat strada cu movila aceea ce semăna cu o piramidă turtită de pământ, inundată de buruieni și tufișuri. Fiind atât de neliniștitor să deschizi poarta care dădea într-un spațiu miraculos, zidul fără poartă nu putea fi decât ceva terifiant. Nu toate sentimentele își găsesc o definiție în cuvinte. Am simțit în acel zid o amenințare, dar în ce consta ea și dacă era numai una dintre fricile nedeslușite și recurente
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
se lupte cu societatea ostilă a oamenilor albi care refuză să Îi accepte. Destinul acestor indivizi nefericiți este de a Îmbătrîni prin cîte o măruntă slujbă de birou și de a muri sperînd că vreunul dintre copii lor, grație puterilor miraculoase pe care le are chiar și o singură picătură de sînge colonizator, ar putea realiza ceea ce ei au putut doar să viseze, pînă În ultimele clipe ale vieții. Din felul În care Îi tremura pumnul strîns, oricine ar fi putut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
Autobiografii, scrisori, referințe, declarații, documente, predici, versuri, interviuri, toate arătând cum, în ciuda torturilor fizice și psihice atroce la care au fost supuși, preoții s-au ridicat deasupra suferinței, au rămas solidari întru Hristos și și-au învins torționarii prin puterea miraculoasă a Credinței. În bolgiile Securității din Bacău (unde erau aduși de oriunde s-ar fi aflat), în iadul Penitenciarului Galați (unde dădeau de sadicul criminal Goiciu), pe șantierele Canalului Dunăre-Marea Neagră (la Peninsula mai ales, unde fioroasa „brigadă disciplinară”, formată
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
a-i afla pe cei de o seamă cu dânsul. Îmi povestea despre dragostele lui trecute... Despre Basil, dar mai cu seamă despre Alby - marea dragoste a vieții sale, de la Cluj -, despre Alby cel dulce și flușturatec, hărăzit cu darul miraculos al prefacerilor scenice, cel care încânta publicul clujean în rolul spiridușului Puck din acea faimoasă „noapte de vară“, sau storcea lacrimile tuturor spectatorilor sub chipul duiosului Mihály din Fii bun până la moarte a lui Zsigmond Móricz. Despre Alby care, în
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
Benvenuto Cellini, te iert!“ și, pentru că eu eram eu, domnul Totoiu mă iertă la rândul său. Asupra importanței pe care limba franceză și istoria au avut-o în viața mea nu trebuie să insist. În timpul războiului, în chip cu totul miraculos, am intrat la Liceul Francez din București, a cărui taxă trimestrială echivala cu venitul Tatei pe o lună de zile. și tot ca Mihai, care din pasiunea lui pentru muzică reușise să intre în orchestre simfonice de prestigiu, iar apoi
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
-l trimit pe Kuprin. Citește ne greșit „Sulamita“ și „Brățara de granate“. ți s-a transmis oare doctoria din Cluj? Ce tratament urmezi? Dacă ai nevoie de vreun medicament mai special, trimite-mi rețeta din timp, căci toate aceste leacuri miraculoase se găsesc foarte greu. Dragul meu Petușca, închipuie-ți: ieri au fost la mine Sargani și Petrescu, au fost Ceglakoff și familia Kasagovski, doamna țili și doamna Celibidache și, în sfârșit - mama lui Ion. Cred că alții n-au mai
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
Era o cucoană aparent foarte oarecare, dar indiscutabil dotată cu deosebite calități mediumistice. și ea îi vorbi Alicei despre toate câte i se întâmplă sufletului omenesc după moarte și, ca un argument la cele spuse, doamna Rădulescu îi arătă becul miraculos cu monograma lui Mihai... Madame Luscalov se uită lung la dânsul, căci era una din specialitățile ei mediumistice de a citi în globuri de sticlă. La un moment dat, Alice ieși să pregătească cafeaua. — Doamne, ce l-au mai bătut
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
de conștiență. Poate că nu erau tocmai pricepuți, dar iubirea și dragostea profundă față de mama, încrederea absolută că Dumnezeu îi va ajuta în demersul lor disperat, toate acestea se constituiau într-un flux magnetic și emoțional continuu cu vizibile puteri miraculoase. În sfârșit și-a revenit. Resuscitată de Mircea și de Lică, apelând la propriile ei resurse fizice și volitive, dar mai ales cu ajutorul lui Dumnezeu, mama trăia. A deschis ochii mari, ca după o ședință de hipnoză, vrând să înțeleagă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
faptul că în odaie era o liniște înfiorătoare și un întuneric de catran. Eram sub controlul total și implacabil al forțelor dezlănțuite ale naturii. Totuși, vroia să se convingă pe deplin. Ținând lampa cu ambele mâini ca pe un scut miraculos, pășind încetișor ca și cum s-ar fi aflat pe un teren minat, mama a intrat în camera cu atribuții polivalente, oprindu-se în fața primului geam. A rămas uluită! Ambele ferestre erau potopite de zăpada care se depozitase în straturi succesive și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
sub formă de cizmă, precum că: "Naturalia non sunt turpia." care în graiul nostru daco-latin sună cam așa: Lucrurile naturale nu sunt rușinoase." Deci, lăsați la o parte falsa pudoare și ipocrizia străvezie, acceptând că viața are în structura ei miraculoasă și asemenea componente vulgare. Nu. Nu dispuneam de apă curentă rece și caldă -, de țevăraie nichelată, platinată ori suflată cu aur, precum baia reginei Angliei. Nici nu aveam dispozitive speciale pentru evacuarea materiei grosiere, apoi igienizarea și parfumarea finală a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
fiind arestați și închiși în vagonul de transportat animale, soții Sabina și Sandu ne-au oferit o plasă cu alimente ambalate în ziarul "Scânteia". Eram asemenea naufragiaților care-și drămuiau cu maximă zgârcenie puținele resurse vitale în speranța unei salvări miraculoase. Chestiunea e că nici nu prea aveam după ce bea apă. Ultimul pospai de mălai (făină de porumb) fusese epuizat, așa că mama, cu chiu cu vai, de-abia reușise să ne facă o mămăliguță amețită, pirpirie, leșinată, care anevoie se zărea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
piscurilor prăpăstioase din munții amețitor de înalți ai Americii de Sud poposiseră în Câmpia Bărăganului. Extraordinar! Era o știre senzațională care m-a întors pe dos, făcându-mă să mă gândesc la fel de fel de bazaconii; și anume, că, printr-o transfuzie sangvină miraculoasă, membrii acestei familii au fost înzestrați cu anumite însușiri deținute doar de pasărea respectivă; sau poate că, sub hainele obișnuite, ar dispune de un aparat sofisticat și că în orice clipă și-ar putea întinde brațele într-un zbor uluitor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
inferioare, răspunzând automat într-o perfectă și halucinantă omofonie: Sărut mâinile, doamnă!... După care am rămas țepeni, paralizați, în poziție perfect verticală, diminuând la maximum procesul respiratoriu, pentru a nu impieta cu răsuflarea noastră nețesălată și bălegoasă sensibilitatea acestei făpturi miraculoase descinsă parcă din sferele extraterestre. Așteptam cu înfrigurare emiterea unui ordin de luptă, de asalt, asupra unei cetăți inexpugnabile, cu mușchii încordați la maximum pentru momentul declanșator, ca sprinterii pe linia de start ciulind urechile la pocnetul pistolului. Spre marea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
Ah, cât de bune și dulci erau! Și-a adus aminte că nu mâncase nimic și că i-ar prinde bine un mic dejun frugal. Copacul avea tulpina înaltă, iar de jos nu putea fi determinat să cedeze de bunăvoie miraculoasele fructe. Singura soluție era escaladarea lui. Și-a dat jos ultimele relicve ale ținutei lui de polițist, apoi, din câteva mișcări bine calculate și sigure, se considera cel mai fericit om de pe planetă, aflându-se în mirobolanta împărăție a dolofanelor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
domiciliu produse lactate și a cumpărat un litru de lapte. L-a încălzit bine-bine, adăugându-i o lingură de untură care s-a topit și s-a omogenizat cu lichidul vindecător, dându-ne fiecăruia dintre noi o cană din produsul miraculos. Lucrurile nu s-au oprit aici. Perseverentă și hotărâtă să îndepărteze chiar și cele mai mici sechele de pe urma celor întâmplate și pentru a avea zilnic, la orice oră, sursa binefăcătoare a acestui medicament natural, mama a hotărât că lucrul cel
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
măturat cu o gigantică mătură de vrăjitoare. Toată lumea tresărise speriată, dar din fericire nu s-a mai întâmplat nimic. Creierul îmi este inundat de senzații bizare când regăsesc și recunosc detalii din bogatul și igienicul aeroport din Geneva. În mod miraculos, pentru prima oară de când mă găsesc în fața unui ghișeu vamal helvet, vameșul mă lasă să trec fără a-mi pune o ștampilă în pașaport, fără a se uita puțin suspicios la faciesul meu balcanic. Românul care sunt, veșnic umilit prin
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
pe dl profesor Richard Jarecky, asistent de medicină legală la Heidelberg, supranumit „regele ruletei”. În ’63, domnul acesta a aruncat banca în aer la San Remo, a decavat câteva cazinouri, folosind un calcul exact de joc, o formulă pe cât de miraculoasă, pe atât de științifică - dacă nu chiar un ordinator. Domnul acesta a pus norocul într-o ecuație rezonabilă. Domnul acesta a dovedit că norocul poate să nu aibă mistere. El era cât p-aci să demonstreze că nu există neșansă
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
în numele obștei muzicienilor din țara noastră bucuria pe care o simt slujitorii artei sunetelor, când văd că toată truda lor sinceră, conștientă, neprecupețită, este luată în seamă și prețuită după cuviință.“ (Contemporanul, 23 august 1974) DUMITRESCU-BUȘULENGA Zoe „Există, parcă, o miraculoasă legătură, mai cu seamă la români, între calitatea timpului și calitatea omului încărcat cu o mare misiune socială. Și dacă timpul scoate la iveală pe acela care-l reprezintă mai adânc, atunci putem crede că și cel ales pune asupra
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
limbii lui forma cea mai concret umană, icoană de viață, trăiri, sentimente, visări și gânduri a unei anumite etape istorice, istoria particularizată ca experiență personală, a fiecăruia și a tuturor și ridicată apoi la largi valori de semnificație generală prin miraculoase resurse artistice ale limbii noastre.“ (Postul de Radio București, 24 ianuarie 1978) TONOIU Vasile, dr. „În viziunea Partidului Comunist Român, însușirea concepției despre lume a clasei muncitoare, a materialismului dialectic și a filozofiei materialiste a istoriei reprezintă un factor principal
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
decât cu două zile înainte de a părăsi sala că rezistența mea în tandemul operator fusese un reînnoit prilej de pariuri: pe bani, pe seringi, pe cafea ungurească și pe țigări sârbești. Atinsesem un record neegalat vreodată. Pariorii nu cunoșteau însă miraculoasa bibliotecă a lui Pasquale - amestec indistinct de ezoterisme, literatură și presă interbelică, romane franțuzești de ultimă oră. Peștera lui Ali Baba înainte de ’89. Era un mister cum o adunase. Și, trebuie să recunosc, nu singurul. Nu înțeleg nici azi cum
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
sută de ori cum plănuiseră ei înainte de nașterea mea să fiu băiat, să am șurubel și să mă cheme Felix. În orice caz, în creierul mamei, sufocat de un cheag de sânge coagulat, numai această călătorie ar fi avut puteri miraculoase împotriva bolii. Sus-numitul Romică nu apărea niciodată în persoană. Toate conversațiile cu el aveau loc la telefon și asta întotdeauna în fața mamei. Am uitat să precizez că, din cauza cheagului de sânge, creierul său nu putea procesa informația auzită. Adică de
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]