5,723 matches
-
lui René Fallet, trecând prin romanele naturaliste ale secolului al XIX-lea, personajul bețivanului va îmbiba literatura franceză. Băutorul glorios se va metamorfoza în victimă, vinul civilizator în flagel social. Anticii sacralizau beția, astăzi aceasta se tratează cu medicamente. Beția mistică nu mai este decât delirium tremens al săracului. Paradisurile artificiale nu mai sunt ceea ce erau odată. Primele comunități creștine își celebrau cultul în cinstea martirilor lor în catacombe sau în locuri cunoscute doar de ei și în timpul serii. Agapa care
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
în aer. Voluntarii naționali ai lui John Redmond au fost și ei prezenți, defilînd neînarmați și fără uniforme. Padraig Pearse, unul dintre organizatori, îmbrăcat în uniformă verde a Irish Volunteers Force, a rostit unul din discursurile sale republicane și naționaliste, mistice și patetice. "Vărsarea de sînge este un lucru sfînt", a declarat el "iar națiunea care o privește cu groază și-a pierdut bărbăția. Un om poate elibera un popor, după cum un Om a mîntuit lumea. Nu voi lua nici o armă
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
organizarea unei riposte politice la încercările autorităților britanice de a-i anihila. Regrupîndu-și forțele în interiorul Sinn Fein, ei au determinat restructurarea partidului înființat de Arthur Griffith. Au modificat direcțiile partidului Sinn Fein și au radicalizat discursul acestuia, susținînd ideologia republicana, mistica și naționalistă imaginata de Padraig Pearse precum și eventualitatea folosirii violenței, ceea ce contravenea flagrant cu teoriile pacifiste și monarhiste ale lui Griffith. În februarie 1917, au avut loc alegerile parțiale din comitatul Roscommon. Partidul Sinn Fein s-a prezentat la aceste
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
între 1904-1923 (ziar în care a publicat nuvelă The Sisters a lui James Joyce), si apoi The Irish Statesman (între 1923-1930, în paginile căreia și-a făcut debutul poetul Patrick Kavanagh). George Russell s-a făcut cunoscut prin poeziile sale mistice, publicînd de-a lungul vieții mai multe volume, precum Songs by the way (1894), The Divine Vision (1904), Salutation (1917) și The Candle of Vision (1917). Russell a recunoscut schimbarea pe care a produs-o Rebeliunea din Săptămînă Paștelui în
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
care își apleacă instrumentele de cercetare asupra credinței religioase dorind să-i analizeze modul de-a fi. Trimit în acest sens la experimentul lui Wilder Penfield, acesta demonstrând că stimularea unei anumite zone din creier contribuie la apariția unor trăiri mistice. Ceea ce pune problema unei contextualizări a trăirilor religioase în funcție de chimismul cerebral, ridicând întrebarea legăturii acestei zone cu transcendența. * Una din modalitățile posibile de a argumenta utilitatea unui anumit tip de cercetare o constituie clamarea faptului că problema în discuție încă
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
cuvinte, al eroinei cu sfânta, acolo, la mănăstire, rămâne hotărâtor pentru tot ceea ce va urma în text, legând între ele toate planurile „narative” care au instaurat deja o „lume” ficțională (deocamdată, una „de start”). Nu de vreo formă de transă mistică e vorba, nici măcar de o foarte consistentă credință religioasă: Vitoria e de o religiozitate necomplicată (poate nici de o chiar mare adâncime, ea situându-se în fond la un nivel al normalului și obișnuitului), căreia însă situația ce-i este
Prelegeri academice by NICOLAE CREŢU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92372]
-
clasice eline. Secolul VI consemnează însă o schimbare de înfățișare a profilului spiritual al elitelor imperiului, fapt vizibil și în cazul atenienilor. Pe lângă o scădere numerică a acestor elite, devine tot mai evidentă opțiunea claselor superioare pentru spiritualitatea creștină, pentru mistica și ascetica ei. Decretul imperial al lui Iustinian a însemnat mai degrabă o consemnare a unei stări de fapt, întrucât modelul spiritual neoplatonic își pierduse influența. Desigur, ideile neopla¬tonice vor fi întâlnite și de aici înainte, fiind mereu invocate
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
lui Platon, considerate mai simple. Însă ținta acestui tip de învățământ era împlinită abia de ultima treaptă, cea reprezentată de studiul celor mai dificile dialoguri platoniciene, precum Timaios sau Parmenide, urmată de inițierea în practici ascetice riguroase și în cadrele misticii orfice și ale oracolelor caldeene. Lecția aceasta a studiului care nu se oprește la dimensiunea teoretică a spiritualității a fost bine înțeleasă de bizantini, și sancționarea neoplato¬nismului nu a vizat niciodată forma și principiile structurii sale inițiatice. Dificultatea unei
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
vorbim la modul formal pentru că nu poate fi încadrată în cate¬goriile logicului, lucru sesizat și de Runciman. Ceea ce trebuie precizat este că acest tip de învățătură trebuie privită în contextul unei tradiții spirituale fundamental axată pe trăire, pe experiența mistică și exercițiul ascetic, care nu face uz de teologie în felul în care ne-a învățat Apusul medieval, mai ales odată cu scolastica. Dimensiunea apofatică a teologiei răsăritene face ca exprimarea la modul pozitiv să nu fie considerată ca atingând adevărurile
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
din literatura clasică, dar s-au constituit cercuri în care se formulau argumentele susținute în fața taberei adverse. Se conturează un veritabil mediu intelectual și știm că, în tabăra iconoclastă, neoplatonismul juca un rol cheie, mai cu seamă datorită dimensiunii sale mistice. John Meyendorff îl consideră pe Fotius ca fiind părinte a ceea ce se numește umanismul bizantin. Patriarh al Constantinopolului, născut la 820, Fotius fost o personalitate de o erudiție vastă, atitudinea sa față de cultura clasică fiind relevantă. Cu o evidentă preferință
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
intelectuale din Constantinopol. Mulți dintre umaniștii bizantini ai veacului XIV cunoșteau latina și aveau acces direct la sursele apusene. Din această perspectivă, deși controversa hesychastă a însemnat o dispută ce a antrenat ciocnirea umanismului bizantin de factură raționalistă cu realismul mistic al tradiției spirituale răsăritene, consecințele acestei dispute implică dimensiunea mai largă a relației între cultura și spiritualitatea răsăriteană și cea apuseană. Participanții la dispută erau oameni de o solidă formație clasică, iar stadiul la care ajunseseră, pe de o parte
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
de la Fiul, a latinilor, iar pe de altă parte ca respingând în genere posibilitatea cunoașterii lui Dumnezeu să suspende orice controversă pe tema filioque. Era o soluție pentru unirea Bisericilor. Această atitudine a trezit însă reacțiile celor care reprezentau tradiția mistică bizantină în acea perioadă, călugării atoniți prin reprezentantul lor cel mai autorizat, Grigorie Palama. Faptul că Varlaam, cu toate încercările sale de a înțelege rostul practicilor hesychaste — petrece o vreme în mănăstirile unde se practica Rugăciunea inimii — nu poate să
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
substitui afirmațiilor discursului harismatic, atunci ea trebuie respinsă. Această atitudine de respingere poate fi deseori observată când se făcea referință la idei sau afirmații de inspirație neoplatonică. Nu de puține ori, neoplatonismul a fost considerat principalul pericol din cauza dimensiunii sale mistice, și au fost mai mulți autori bizantini care s-au lăsat seduși de posibilitatea folosirii cadrelor mistice ale lui Plotin sau Proclus în explicarea și precizarea experienței creștine. Ioan Italos este exemplul cel mai citat, acesta fiind și subiectul unor
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
se făcea referință la idei sau afirmații de inspirație neoplatonică. Nu de puține ori, neoplatonismul a fost considerat principalul pericol din cauza dimensiunii sale mistice, și au fost mai mulți autori bizantini care s-au lăsat seduși de posibilitatea folosirii cadrelor mistice ale lui Plotin sau Proclus în explicarea și precizarea experienței creștine. Ioan Italos este exemplul cel mai citat, acesta fiind și subiectul unor anateme oficiale, dar mai pot fi menționați și alții, între care Georgios Gemistos Plethon. Din acest motiv
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
avut mereu nevoie de noi dimensiuni ale sensului termenilor, termeni care mai întotdeauna proveneau din filosofia greacă. Se vorbea despre ceea ce nu se mai vorbise până atunci — căci criza dogmatică punea în discurs lucruri ce erau doar simțite în experierea mistică. Formularea rațională a experienței trăite presupune o utilizarea nouă și neobișnuită a cuvintelor și rezultatul înseamnă o modificare a expresiei și conștiinței colective. În istoria Bizanțului nu au lipsit momentele de criză provocate de formularea eretică, ele debutând chiar odată cu
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
pe alte coordonate a reperului dogmatic. Referința la tradiție nu însemna de fapt raportarea la același lucru pentru toți autorii, căci tradiția însemna un corp textual mereu înnoit prin adăugarea textelor exemplare și simptomatice pentru identificarea căii adevărate în experierea mistică, expresia rațională a tainei creștine. Când în veacul XIV Sfântul Grigorie Palama face apel la tradiție, indică o anume perspectivă care, deși în mod esențial înseamnă aceeași dispunere a gândirii valabilă în esență și în veacul al IV-lea, un
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
mai cu atenție un text produs în acest spațiu cultural. Și totuși, pe de altă parte, un fapt ce marchează mistica răsăriteană și care se dovedește a fi un semn crucial pentru spiritualitatea bizantină, era imperativul conștien¬tizării oricărei experiențe mistice. Se respingea ca înșelă¬ciune orice trăire extatică ce implica ieșirea din sine, pier¬derea exercițiului rațiunii. Isaac Sirul desemnează adevărata experiere mistică a Răsăritului ca beție trează. Claritatea minții trebuia să fie un apanaj obligatoriu al oricărei trăiri, și
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
care se dovedește a fi un semn crucial pentru spiritualitatea bizantină, era imperativul conștien¬tizării oricărei experiențe mistice. Se respingea ca înșelă¬ciune orice trăire extatică ce implica ieșirea din sine, pier¬derea exercițiului rațiunii. Isaac Sirul desemnează adevărata experiere mistică a Răsăritului ca beție trează. Claritatea minții trebuia să fie un apanaj obligatoriu al oricărei trăiri, și acest fapt era verificabil prin putința de a exprima, în limitele posibilului, în mod limpede cel puțin tipologia acelei trăiri. Acesta era motivul
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
a grecilor. Rolul de formare a minții era hărăzit unui învățământ centrat pe discursul filosofic al platonismului și aristotelismului, și cu cât era mai bine antrenată mintea în datele filosofiei din afară, cu atât erau mai serioase șansele unei experiențe mistice care să nu stea sub semnul înșelă¬ciunii. Viețile multor sfinți importanți ai tradiției bizantine, care au fost stâlpi ai vieții monahale, relatează trecerea lor prin perioada de formare în cadrele filosofiei aristotelice ce se făcea în mod obișnuit în
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
atât de simplitatea și precizia termenilor, cât și de o cât mai reală capacitate de a desemna experiențe ultime și paradoxale. Și din această a doua perspectivă interpretul modern întâlnește ceea ce îi apare ca o nemulțumitoare stereotipie în relatarea experiențelor mistice. Cu tot spectacolul oferit de texte pline de neconvenționalitate a expresiei, cum este cazul lui Simeon Noul Teolog, majoritatea textelor de mistică bizantină dovedesc o extrem de acută grijă a identificării extrem de finei demarcații ce separă autenticul de înșelare în trăirea
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
extrem de finei demarcații ce separă autenticul de înșelare în trăirea duhovnicească, și acest comandament necesită o folosire cât mai clară și precisă a termenilor de sorginte filosofică. Doar în măsura în care se consideră împlinită nevoia de ortodoxie, de dreaptă atitudine în trăirea mistică, autorul bizantin lasă să se trădeze propria și irepetabila sa experiență spirituală, în măsura în care strecoară propriile nuanțe în folosirea simbolică a termenilor filosofici. Dacă este prea evidentă pentru hermeneutul contemporan constanța bizantinului în reluarea și imitarea textelor clasicilor greci, se pune
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
În Răsărit nu vom găsi o metafizică de felul celei occidentale, și nici o filosofie a naturii. Pentru acest spațiu, natura sau esența în sine sunt inaccesibile. Ceea ce în ochii unui comentator apusean ar părea că este un text de morală, mistică ori pur și simplu de teologie, însemna pentru bizantin un discurs despre modul de manifestare ipostatic al existenței. Adâncirea meditației în istoria tradiției filosofice bizantine a însemnat mai ales o nuanțare progresivă a ceea ce înseamnă modul personal de experiere a
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
de a formula propria înțelegere a dialecticii raportului unumultiplu plecând de la o înțelegere a numărului, care de la pitagorei, eleați și Platon, dar mai cu seamă odată cu neoplatonicienii, dobândise o dimensiune ce depășea înțelesurile simple ale matematicii, către implicații metafizice și mistice. Spiritualitatea creștină aducea în spațiul bizantin o înțelegere nouă în multe aspecte, dar mai ales în chestiuni care au preocupat peste tot lumea anticității târzii: înțelegerea naturii Divinității, raportul între aceasta și lume, soluționarea raportului unu-multiplu din perspectiva Ființei
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
persoană dumnezeiască. Într-un mediu care era dominat de înțele¬gerea neoplatoniciană a divinității, așa cum era formulată de Plotin, viziunea creștină părea a însemna o încălcare a regulilor după care trebuie înțelese caracterele Unului, accentul fiind pe suprema sa simplitate. Mistica neoplato- niciană își revendica raționalitatea din regulile pe care clasicismul filosofic grec le stabilise, de aceea despre Ființă trebuie să se vorbească într-o modalitatea care să împlinească normele discursului despre Adevărata Realitate. Neoplatonismul a avut cele mai vizibile rezerve
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
De la bun început, nu numai Biserica, dar chiar și Imperiul s-a văzut amenințat în condițiile în care nu se ajungea la o soluție satisfăcătoare în precizarea doctrinei despre Dumnezeu. Dimensiunea precizării raportului între Unu și Multiplu trecea dincolo de metafizică, mistică către o importanță socială și politică. În acele timpuri, când creștinismul dobândise caracterul de religie oficială și majoritatea bizantinilor erau creștini, găsirea formulei corecte ajunsese să intereseze pe omul de rând. Tensiunile au dus la convocarea primului Conciliu al creștinismului
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]