5,217 matches
-
iar oamenii își clădesc case de bârne în așezări statornice, lumea își întorsese fața cătră o lege nouă și număra anul 780 de la izbăvitorul Hristos." (pp. 14-15) Deși textemul diasemic subliniat pare caracteristic mai degrabă narațiunii istoriografice (cronicii) decât celei mitice și/sau literare (basmului), dedublarea religioasă a temporalității ("timpul lui Zalmolxis" vs. "timpul lui Hristos") evocă o Dacie cvasi-mitică, cufundată în sacralitate. Totodată, folosirea unei cronologii plurale, care admite implicit existența și legitimitatea mai multor divinități, trimite către același simbol
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
stilistică" a contextului cultural biblic - n.n.]. Această "viziune" este presupusă ca implicită în corpusul mitologic al culturii naționale [sau al "universului" creștin], iar procesul de poesis discursiv este înțeles ca reiterând și prelungind, în textul poetic, demersurile definitorii ale "gândirii mitice". În esență, "metoda de creație" poetică preconizată în acest sens ar impune: (a) exploatarea structurii semantice "primitive" a unor lexeme ("simboluri") din fondul tradițional al limbii (sau, în termenii poetului, a "sarcinii mitice a cuvintelor"); (b) schematizarea unor câmpuri interne
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
în textul poetic, demersurile definitorii ale "gândirii mitice". În esență, "metoda de creație" poetică preconizată în acest sens ar impune: (a) exploatarea structurii semantice "primitive" a unor lexeme ("simboluri") din fondul tradițional al limbii (sau, în termenii poetului, a "sarcinii mitice a cuvintelor"); (b) schematizarea unor câmpuri interne de referință pe baza unor operații tipice de 'mediere' a unor opoziții semice (la nivel referențial primar), de 'omologie' (la nivel secundar) și de construcție a unei spațiotemporalități mitice (descriptibile pe baza unor
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
termenii poetului, a "sarcinii mitice a cuvintelor"); (b) schematizarea unor câmpuri interne de referință pe baza unor operații tipice de 'mediere' a unor opoziții semice (la nivel referențial primar), de 'omologie' (la nivel secundar) și de construcție a unei spațiotemporalități mitice (descriptibile pe baza unor modele 'cronotopice' caracteristice textualității mitice)." (Mircea Borcilă, "Contribuții la elaborarea unei tipologii a textelor poetice", p. 192) 430 Potrivit clasificării din Eugeniu Coșeriu, "Orationis fundamenta. Rugăciunea ca text" ["Orationis fundamenta. La preghiera come testo", 2000], traducere
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
unor câmpuri interne de referință pe baza unor operații tipice de 'mediere' a unor opoziții semice (la nivel referențial primar), de 'omologie' (la nivel secundar) și de construcție a unei spațiotemporalități mitice (descriptibile pe baza unor modele 'cronotopice' caracteristice textualității mitice)." (Mircea Borcilă, "Contribuții la elaborarea unei tipologii a textelor poetice", p. 192) 430 Potrivit clasificării din Eugeniu Coșeriu, "Orationis fundamenta. Rugăciunea ca text" ["Orationis fundamenta. La preghiera come testo", 2000], traducere de Andreea Grinea, în Transilvania, vol. 39, nr. 9
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
dezechilibratului; ea este consubstanțială ființei umane; precedă limbajul și gândirea discursivă. Imaginile, simbolurile, miturile nu sunt creații arbitrare ale psihicului, ele răspund unei necesități și îndeplinesc o funcție: dezvăluirea celor mai secrete modalități ale ființei"11. Pornind de la problematica imaginarului mitic și religios, acesta este dezvoltat în jurul conceptelor de simbol, simbolism. O imagine simbolică capătă realitate distinctă de celelalte imagini, ea manifestându-se într-o lume a realităților contradictorii și nu poate fi cunoscută decât în sine. În acest context lumea
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
imagini, ea manifestându-se într-o lume a realităților contradictorii și nu poate fi cunoscută decât în sine. În acest context lumea simbolică specifică imaginarului este altfel întemeiată, iar imaginea ca sinteză este singura capabilă să redea contradicțiile specifice lumii mitice, deoarece imaginile sunt prin structura lor plurivalente. Dacă spiritul recurge la imagini pentru a sesiza realitatea ultimă, o face tocmai pentru că această realitate se manifestă în chip contradictoriu și, ca atare, n-ar putea fi exprimată prin concepte. Așadar, adevărată
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
să se apropie de imaginile ce sunt deținute în acel moment. Datorită acestor tendințe ajungem la cel de-al treilea proces specific perioadei medievale și anume identificare teritoriilor reale cu spațiile fantastice. În acest caz, lumilor de dincolo sau celor mitice li se găsesc corespondenți reali în zonele noi descoperite. Evul Mediu s-a dezvoltat sub impactul povestirii călătoriilor în lumile de dincolo. În aceste povestiri se istorisesc, în general vedenii. Aparțin așadar unui gen literar foarte înfloritor în evul mediu
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
a unei multitudini de mituri basme și legende. Populația locală, iar în spațiul american s-a adăugat și elemente ale populației africane, a realizat treptat o sinteză între propriul imaginar și cel impus de cuceritori. Rezultatul a fost un univers mitic complex, sincretic, dificil de asimilat de oricare dintre imaginarurile inițiale. În dezvoltarea filosofică a imaginarului un impact deosebit l-a avut reinterpretarea miturilor greco-romane sub influența noilor imagini. Am amintit deja despre mitul insulei fericiților care s-a concretizat în
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
o societate ideală ce exista, dar a cărei sursă nu era omul, ci puterea divină, societatea existând pur și simplu, în cazul utopiilor oamenii sunt cei care creează respectivul stat, de aceea el poate fi realizat și de către alții. Insulele mitice, paradisul terestru se află într-un timp transcendent, în Illo Tempore cum spune Mircea Eliade, pe când tărâmul utopic se află in fantezia individului, el fiind doar o creație literară. Ținuturile mitice sunt considerate ca fiind reale, cele utopice nu. De
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
aceea el poate fi realizat și de către alții. Insulele mitice, paradisul terestru se află într-un timp transcendent, în Illo Tempore cum spune Mircea Eliade, pe când tărâmul utopic se află in fantezia individului, el fiind doar o creație literară. Ținuturile mitice sunt considerate ca fiind reale, cele utopice nu. De fapt, în cazul utopiilor se realizează desacralizarea unor opere mitice și prin aceasta coborârea lor în profan. Această formă de desacralizare ne permite să discutăm despre predicția autorealizatoare în cadrul utopiilor. Nu
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Illo Tempore cum spune Mircea Eliade, pe când tărâmul utopic se află in fantezia individului, el fiind doar o creație literară. Ținuturile mitice sunt considerate ca fiind reale, cele utopice nu. De fapt, în cazul utopiilor se realizează desacralizarea unor opere mitice și prin aceasta coborârea lor în profan. Această formă de desacralizare ne permite să discutăm despre predicția autorealizatoare în cadrul utopiilor. Nu am fi putut discuta despre așa ceva dacă nu s-ar fi modificat percepția asupra realității. În cazul în care
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
lor în profan. Această formă de desacralizare ne permite să discutăm despre predicția autorealizatoare în cadrul utopiilor. Nu am fi putut discuta despre așa ceva dacă nu s-ar fi modificat percepția asupra realității. În cazul în care discutăm despre un tărâm mitic, profeția nu se poate autorealiza pentru că respectivul tărâm este considerat real. El poate fi descoperit doar, dar nu construit. Nu la fel stau lucrurile cu utopiile. Acestea nu sunt considerate reale, dar pot fi realizate în viitor. Descrierea unei societăți
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
în poezia lirică; 8. descripția fantastică a realului; îmbinarea realului cu fantasticul; 9. formele și structurile fixe; limbaj standard (stereotipiu basmului, începutul doinelor etc.); 10. alte elemente de stereotipie: un sistem prestabilit al mijloacelor de expresie: a. motive; e. reprezentări mitice; b. imagini; f. formule magice; măsura versurilor; c. metafore g. ritmul Ț de regulă, trohaic; d. grupuri de rime; h. rima Ț împerecheată sau monorimă. 11. expresii frazeologice frecvente; exprimarea paremiologică etc; 12. concretețea și preciziunea în definirea termenilor, a
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
dominant; (!!) aproape din fiecare vers se poate realiza, sau, cel puțin sugera un tablou diferit; (!!) tablourile astfel realizate, sau sugerate, au un element comun: naturalul; - cadrul este nelipsit; relațiile dintre om și natură par firești; (!!) ca într-un adevărat spațiu mitic; elementele naturii sunt personificate (personificarea pare firească, obișnuită, chiar necesară);multe imagini auditive și vizuale; - limpezimea contexturii lirice; - legătura om - natură (uneori, comuniunea om - natură); - uneori apar elemente ale fantasticului; - limbajul este simplu, popular; cuvintele provin din masa vocabularului; apar
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
arhaismele, elementele de paremiologie;verbe, interjecții, adverbe, puține adjective;expresii cu valoare consecutivă („să vezi și să nu-ți vină a crede”); - topica inversă, subiectivă („spune-mivei”; „reteza-ți-l-voi”, etc.). Clasificări: 1. basme fantastice: elementul prinipal este miraculosul; 2. basme etico Ț mitice: numeroase fapte ale eroilor și anumite învățăminte morale; 3. basme religioase: pe lângă eroii cunoscuți, iau parte duhuri necurate, sfinți, Dumnezeu, etc.; 4. basme glumețe: lipsește fantasticul, dar predomină umorul; 5. basme populare: care întrunesc trăsăturile literaturii folclorice (caracter anonim, oral
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
cuprins; Deci, o expoziție, o derulare a evenimentelor, un conflict, un deznodământ și un epilog, care este morala. - prezența unor elemente de decor,care ajută la localizarea, la individualizarea tipologiei sau a epocii; - motivele fabulistice au existat înglobate în fondul mitic și folcloric; îndeosebi în basm, snoavă, proverb; întrupările mitice devin simboluri etice, reprezentând binele sau răul;prelucrarea rodnică a surselor folclorice;fabula țintește simbolizarea adevărului nelăsat să vorbească; se distinge prin echilibrul compoziției; - gândirea fabulei este plastică, expresivă și convingătoare
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
conflict, un deznodământ și un epilog, care este morala. - prezența unor elemente de decor,care ajută la localizarea, la individualizarea tipologiei sau a epocii; - motivele fabulistice au existat înglobate în fondul mitic și folcloric; îndeosebi în basm, snoavă, proverb; întrupările mitice devin simboluri etice, reprezentând binele sau răul;prelucrarea rodnică a surselor folclorice;fabula țintește simbolizarea adevărului nelăsat să vorbească; se distinge prin echilibrul compoziției; - gândirea fabulei este plastică, expresivă și convingătoare; limba este neforțată, mânuită cu siguranță; expresia este sobră
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
credințe, la opinii comun împărtășite și ideologii, nu ignoră mecanismele politice și economice. Ele se prezintă ca o morală și o psihologie a popoarelor, crede un exeget recent, Jean-Marie Seca, fac apel la memorie și tradiții, se adapă din gândirea mitică, din istorie și producțiile spațiului public, sunt ecouri ale schimbărilor sociale. Putem vorbi cu dificultate de coerență, de elaborare logică, de consecvență și mai degrabă de angajare militantă, de o acțiune de propagandă și de activism. Cu alte cuvinte, chiar daca
Prelegeri academice by ADRIAN NECULAU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92371]
-
abordare arheologic? scrupuloas?, care se va aplica �n continuare Greciei ?i extensiei sale elenistice �n Asia Mic?. Astfel se asigur? �nlocuirea culegerii de modele � celebre dar aproximative � ale arhitectului austriac Fischer Von Erlach, Entwurf Einer Historischen Architektur (1721). Rela?ia mitic? a arhitec?ilor cu antichitatea clasic?, �ncep�nd din secolul al XVII-lea, face loc unei abord?ri obiective anun? nd consituirea unei istorii a arhitecturii europene care �nglobeaz? f?r? excep?ie stilurile trecutului. Totu?i, curentul arheologic pitoresc
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
în direcția destructurării celorlalte religii. Înțelegerea treptată a mesajului evanghelic este eliberatoare, facilitează ieșirea celor ce înțeleg din cercul sacralității victimare. Evangheliile reprezintă, arată Girard, cheia hermeneutică a recitirii retrospective a textelor vechi, antice și medievale, și a diferitelor motive mitice drept expresii ale violenței culturii. Principiile etice ale Occidentului, drepturile și libertățile ce-l definesc, apetența pentru ajutorare și ocrotire a victimelor sunt rezultatele perpetuării mesajului evanghelic. În mod paradoxal, eliberându-se de religie și ancorându-și comportamentul în drepturile
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
Probleme afective ale interacțiunii cu orașul contemporan „Metropola se străduiește să atingă punctul mitic pornind de la care lumea va fi făurită În Întregime de către om pentru a deveni reflexia perfectă a dorințelor sale.― (Koolhaas 1994: 293) Modul În care Rem Koolhaas În ―Delirious New York, vede viitorul metropolei, este un punct de vedere demn de
Polarităţile arhitecturi by Daniel Nicolae Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92987]
-
a canibalilor din regiunea Braziliei, sau cea a uriașilor din Patagonia, sunt atât de șocante, atât de importante În cadrul noilor descoperiri, Încât ajung să fie reprezentate la o scară egală cu cea a Spaniei. La fel de evidente sunt și reprezentările creaturilor mitice ale mărilor și ale faunei exotice a Africii, elemente care surclasează informații de ordin geografic. Elementele afective devin prioritare față de cele geografice. Este evident cum sistemul de priorități al informațiilor este trecut prin filtrul personal al autorului hărții, dar și
Polarităţile arhitecturi by Daniel Nicolae Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92987]
-
noi, în repetarea și persistența "simbolului". O "imagine" poate fi folosită o dată ca metaforă, dar dacă revine cu insistență, atât ca prezentare cât și ca reprezentare, ea devine un simbol sau chiar o parte componentă a unui sistem simbolic (sau mitic). Despre poeziile lui Blake : Songs of Innocence (Cântecele inocenței) și Songs of Experience (Cântecele experienței), J. H. Wicksteed scrie : "în aceste poezii există relativ puțin simbolism propriu-zis, dar găsim, în schimb, folosirea permanentă și abundentă a metaforei simbolice". Yeats a
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
că, deși acest ideal nu va deveni niciodată un fapt istoric, se impunea ca el să fie prezentat ca un eveniment istoric viitor, pentru a mobiliza și dinamiza muncitorii ; mitul înseamnă program. Tot astfel, Niebuhr consideră că eshatologia creștină este mitică : a doua venire a lui Cristos pe pământ și judecata de apoi înfățișează drept evenimente viitoare lucruri care nu sunt decât evaluări morale și spirituale actuale, permanente. *19 Dacă opusul mitului este știința sau filozofia, înseamnă că în mit lucrurile
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]