6,060 matches
-
fiecare mit se fondează pe mituri preexistențe; "o povestire bine structurată, simbolic supradeterminată, de inspirație metafizica, care reia sintagma unuia sau a mai multor texte fondatoare" [Siganos, p.32, subn. n.]. 49 Omul modern suporta ceea ce Eliade numește "influență unei mitologii difuze", care oferă numeroase modele de imitat ale eroilor reali și imaginari: personaje de român, eroi de război, staruri de cinema etc. "Imitația arhetipurilor trădează un anume dezgust de propria istorie personală și tendința obscură de a transcende momentul istoric
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
bizarre et captivante" [Maupassant, Notre cœur, p.83]. 54 Mitul lui Carmen reunește mai multe atribute simbolice ale feminității imaginate în Occident, ea este în același timp Eva, Dalila, Judith, Elenă, Cleopatra, iar istoria să reunește componentele esențiale ale marilor mitologii ale pasiunii din literatura occidentală: Tristan și Isolda, Don Juan, Romeo și Julieta [v.C.-G.Durand]. Franța rămâne locul său mitic de origine: "un vieux philosophe de nos amis prétendait que toute Française était plus ou moins douée d'une
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
un număr infinit de situatii mai mult sau mai putin asemănătoare. Mitul ne permite să observăm dintr-o dată anumite tipuri de relații invariabile și să le desprindem din mulțimea aparentelor cotidiene" [de Rougemont, 2000, p.26]. 62 Roger Callois distinge mitologia situațiilor interpretate că proiecție a unor conflicte psihologice (acestea acoperind în cele mai multe cazuri complexele psihanalizei) și mitologia eroilor [2000, p.18]. Pentru M.Milner, mitul prezintă "un aspect de la condition humaine condensé en une histoire ou un être, et permettant
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
o dată anumite tipuri de relații invariabile și să le desprindem din mulțimea aparentelor cotidiene" [de Rougemont, 2000, p.26]. 62 Roger Callois distinge mitologia situațiilor interpretate că proiecție a unor conflicte psihologice (acestea acoperind în cele mai multe cazuri complexele psihanalizei) și mitologia eroilor [2000, p.18]. Pentru M.Milner, mitul prezintă "un aspect de la condition humaine condensé en une histoire ou un être, et permettant à celui qui s'y contemple de résoudre șes propres conflits" [Milner, ÎI, p.485]. 63 O
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
derivată din Codul napolenian (imperială, centralizată, hiperbirocratizată, dominatoare față de "provincii", care pune Statul mai presus de cetățean), România a nedreptățit legitimitatea și dreptul la diferență al provinciilor, etern supuse și exploatate de un București obraznic, lipsit de scrupule și corupt. Mitologia istoriografică a "românilor" care dăinuiesc pe aceste meleaguri de 2050 de ani (dată stabilită arbitrar în anii '80 de o plenară a CC al PCR, din rațiuni propagandistice), precum și ideea că românul e bun, drept și iubitor de Scriptură, vesel
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
creiona, în fugă, câteva linii din chipul creștinismului european. Ceea ce e mai interesant, poate, e faptul că anvergura creștină integrează atât moștenirea romană (vezi impactul civilizator al extensiei catolice), cât și amprenta elină (capacitatea de integrare activă a tradițiilor și mitologiilor locale operată de ortodoxie), creând o sinteză europeană în care diversitatea nu e în prealabil erodată într-un melting pot (ca în cazul american), ci e integrată într-un conglomerat democratic în care își păstrează diferențele și identitatea. De aceea
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
necivilizat și misogin, de a da vina pe curtezane pentru catastrofele guvernării. Pe rând, Elena Lupescu, Elena Ceaușescu și, pe cât îmi pot da seama acum, chiar și Elena "Cea Bună" au fost puse în situația discutabilă de a plăti, în mitologia contemporanilor, pentru greșelile și abuzurile celor care le-au tras afară din mediocritatea vieții private aducându-le în prim-planul puterii și, inevitabil, în malaxorul opiniei publice. Fără amintirea oțetită a "Duduii", Carol al II-lea, deși un vicios inteligent
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
războinici la vechii daci. Acești tineri inițiați formau o conferie de războinici, care purta numele de „lupi” sau „cei asemenea lupilor”, numele lor dând apoi numele etnic de daci. Deslușind „dimensiunea mitică a istoriei dacilor”, Mircea Eliade găsește similitudini între mitologia dacică și cea romană: „Este semnificativ că singurul popor care a reușit să-i învingă definitiv pe daci, care le-au ocupat și colonizat țara și le-a impus limba a fost poporul roman: un popor al cărui rit genealogic
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
și când aduc daruri”! Se pare că grecii nu puteau admite că ceea ce nu era de sorginte grecească în spiritualitatea geților, nu era atribuit geților sau tracilor, ci inspirației și transpunerii din altă parte, din Egipt, din Orientul fabulos al mitologiei și practicilor orgiastice: „Chiar ideea de nemurire getică este trecută de Pomponius Melaă prin teoriile și prejudecățile elenistice” . Deși relatările lui Herodot sunt din auzite, de la grecii din Hellespont și Marea Neagră, fără deci, o cunoaștere pe viu, directă, nu sunt
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
capitala provinciei Dacia, construită de Traian la 40 km distanță de Sarmizegetusa dacică (Grădiștea de Munte de astăzi), a primit și numele vechi dacic - Colonia Ulpia Traiana Sarmizegetusa - care are o semnificație deosebită pentru dacii care au fost cuceriți. Nici mitologia nu dispare odată cu statul dac; dimpotrivă, dăinuie prin atitudinea romanilor, foarte receptivi la religia și mitologia popoarelor cucerite. Așa, de exemplu, pe cele două monumente triumfale, Columna de la Roma și Tropaeum Traiani de la Adam Klissi din Dobrogea, apar elemente
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
de astăzi), a primit și numele vechi dacic - Colonia Ulpia Traiana Sarmizegetusa - care are o semnificație deosebită pentru dacii care au fost cuceriți. Nici mitologia nu dispare odată cu statul dac; dimpotrivă, dăinuie prin atitudinea romanilor, foarte receptivi la religia și mitologia popoarelor cucerite. Așa, de exemplu, pe cele două monumente triumfale, Columna de la Roma și Tropaeum Traiani de la Adam Klissi din Dobrogea, apar elemente arhitecturale din mitologia dacă. „În basoreliefurile Tropheului de la Adam Klissi sunt înfățișate sub metope un
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
odată cu statul dac; dimpotrivă, dăinuie prin atitudinea romanilor, foarte receptivi la religia și mitologia popoarelor cucerite. Așa, de exemplu, pe cele două monumente triumfale, Columna de la Roma și Tropaeum Traiani de la Adam Klissi din Dobrogea, apar elemente arhitecturale din mitologia dacă. „În basoreliefurile Tropheului de la Adam Klissi sunt înfățișate sub metope un brâu de blocuri - frize - unice în arhitectura trofeelor romane, reprezentând frunze de acant în spirală terminate cu capete de lupi cu gurile deschise, însemne totemice dace” . Beneficiarii
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
istoricilor antici interesați și nu goților - goți care aveau, atât cât aveau, tradițiile și istoria lor. Și pentru că cei care se credeau urmașii goților au considerat că zestrea istorică a goților este prea subțire, i-au înzestrat cu istoria, religia, mitologia și spiritualitatea geto-dacă, coborând în uitare pe adevărații moștenitori și înălțând pe cei care, în afara unei asemănări de nume, nu aveau nimic altceva în comun. Deposedarea daco-romanilor ca moștenitori direcți ai geților și dacilor de istoria lor este o operă
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
poezii de virtuozitate formală. A promovat expresia impersonală, a obiectivat natura, pornind de la receptarea senzorială a elementelor ei; a cultivat În poezie formele fixe: sonetul, rondelul, glossa, gazelul etc.), a făcut apel la tipare prozodice alambicate; a elogiat civilizațiile arhetipale, mitologiile, religiile; geografia lirică a devenit planetară; a surprins spațiile exotice sau luxuriante, de la cele polare la cele ecuatoriale, lauda obiectelor sau lucrurilor din sfere Înalte (nestematele, metalele rare, podoabele de interior etc). Parnasianismul a reprezentat o grupare de poeți din
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
metalele rare, podoabele de interior etc). Parnasianismul a reprezentat o grupare de poeți din Franța secolului al XIX-lea, denumirea fiind dată de la revista la care au colaborat, „Parnasul contemporan”. La rândul ei, revista purta numele muntelui Parnas, considerat În mitologia greacă, Casa Muzelor. Revista a apărut Între anii 1866 si 1876, iar În paginile ei au fost publicate poezii semnate de cunoscuții parnasieni francezi: Leconte de Lisle, Théodore de Banville, Sully Prudhomme, Paul Verlaine, François Coppée și José María de
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
scenă cunoscută. Având În vedere un scenariu cunoscut, doar individul este cel menit să individualizeze prin perceperea sa, mai puțin realul și mai mult esențialul stării propriu zise. Cuplul se integrează lucid, fără speranța vieții și a iubirii veșnice, Înt-o mitologie a iubirii. O mitologie livrescă poate, dar aceasta nu excluse bucuria de a trăi momentul. Entuziasmul pare generat de contemplarea intelectuală a Înscrierii Într-o formulă eternă. 3. „Poveste” de Marin Sorescu este un monolog al Îndrăgostitului, discurs ținut În fața
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
vedere un scenariu cunoscut, doar individul este cel menit să individualizeze prin perceperea sa, mai puțin realul și mai mult esențialul stării propriu zise. Cuplul se integrează lucid, fără speranța vieții și a iubirii veșnice, Înt-o mitologie a iubirii. O mitologie livrescă poate, dar aceasta nu excluse bucuria de a trăi momentul. Entuziasmul pare generat de contemplarea intelectuală a Înscrierii Într-o formulă eternă. 3. „Poveste” de Marin Sorescu este un monolog al Îndrăgostitului, discurs ținut În fața iubitei, o povesate a
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
sale cele mai reprezentative. „Iona” de Marin Sorescu, așa cum s-a mai spus, face parte dintro trilogie dramatică, alături de „Paracliserul” și „Matca”. Tema fundamentală a trilogiei este setea fără limite de absolut a omului. Pentru aceasta era necesar apelul la mitologie. Izvorul de inspirație al dramei Îl constituie o fabulă biblică, mitul lui Iona, fiul lui Amitai, Însărcinat de Dumnezeu de a merge În cetatea Ninive pentru a propăvădui cuvântul sfânt, unei lumi ale cărei păcate ajunseseră până la cer. Iona primește
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
început de cultură și literatură finlandeză, pe care cărturarii din epoca iluministă se vor strădui s-o dezvolte și s-o îmbogățească, inclusiv prin realizarea unui dicționar finlandez-suedez-latin. Îi urmează diverse glosare, dicționare de proverbe, colecții de ghicitori, de povestiri, mitologii, gramatici. Primul ziar finlandez își datorează apariția activității unei societăți (Aurora) și datează din 1775. Se dezvoltă și retorica, prin mai multe incantații și epistole, se acordă importanță mitologiei locale, superstițiilor, naturii și vieții grele într-un ținut vitregit precum
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
urmează diverse glosare, dicționare de proverbe, colecții de ghicitori, de povestiri, mitologii, gramatici. Primul ziar finlandez își datorează apariția activității unei societăți (Aurora) și datează din 1775. Se dezvoltă și retorica, prin mai multe incantații și epistole, se acordă importanță mitologiei locale, superstițiilor, naturii și vieții grele într-un ținut vitregit precum cel al Laponiei. Într-un cuvânt, finlandeza începe să devină un idiom propriu, iar lupta pentru identitate și libertate capătă noi forme de manifestare. Prin capitolul al II-lea
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
finlandeză, Nomenclatura (1678), și un volum de proverbe în 1702; apoi Bartholdus Vhäel cu o gramatică finlandeză și, respectiv, Eskil Petraeus și Matias Martinius. Christfrid Ganader (1741-1790) publică o colecție de ghicitori în 178319, traduce povestiri (1784) și chiar o mitologie finlandeză, în 1789 - Mythologia Fennica 20. Dar cea mai mare personalitate culturală a Finlandei de secol XVIII a fost Henrik Gabriel Porthan (1739-1804), profesor al Universității din Turku, cărturar desăvârșit. Ca mentor, a condus multiple cercetări și teze de doctorat
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
146 se simte și la el. Precum predecesorii săi, Sibelius și-a găsit de multe ori sursa de inspirație în epopeea Kalevala. Oprișan menționează primele sale compoziții pentru cor și orchestră la care s-au mai adăugat motivele luate din mitologia scandinavă. Multe din operele pe care Sibelius le-a compus au avut un caracter patriotic, fiind dedicate Finlandei și celor care și-au dat viața pentru ea. Printre operele reprezentative se află și următoarele: En Saga, Finlandia, Lebăda lui Tuonela
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
de data aceasta, de influența anumitor motive culturale, mai precis de influența folclorului asupra muzicii culte: "Folclorul, lirica și muzica poporană n'au exercitat absolut nicio influență (...). Singura muzică poporană care s'a desvoltat, este aceea brodată pe motive din mitologia și legendele fineze. Ea e mai mult un acompaniament monoton la recitarea versurilor din Kalevala sau altă poemă"152. Horia Oprișan specifică referitor la muzica populară că nu poate fi vorba de o muzică născută din nevoia de a-și
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
lucru care nu e la fel de întâlnit în cazul liricii populare, axate mai mult pe generalitatea sentimentelor care schițează de fapt trăsăturile unei comunități, ale unei colectivități. Opera finlandeză Kalevala se încadrează pe aceeași linie. Această operă se leagă strâns de mitologia locului și are deopotrivă o dimensiune istorică a evoluției poporului finlandez de-a lungul istoriei. Versiunea lirică a Kalevalei este Kanteletar, iar culegerea a fost alcătuită de cel care a descoperit de altfel Kalevala, Elias Lönnrot. Publicarea cărții s-a
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
Unul dintre acestea îi aparține lui Andrei Pleșu care mărturisește în O bună întâlnire cu Finlanda că "toate tradițiile lumii își au obârșia undeva în spațiul septentrional"189. În cultura greacă, Nordul, cu aurorele boreale, apare ca un paradis terestru, mitologiile altaice îl consideră "buricul pământului", în timp ce vechii mexicani îl văd ca sursă a nenorocirilor. Nordul apare ca o contradicție, învăluit în mister, dar în același timp și o nesecată sursă de original. Finlanda este cea mai nordică țară a Europei
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]