5,372 matches
-
îngrijirilor de sănătate, politica de neglijare a sănătății în România. Consecințele perioadei comuniste sunt încă vizibile în calitatea îngrijirilor de sănătate, mai ales de sănătate mentală, din România. Ideea construirii omului de tip nou, multilateral dezvoltat, venea pe un fundalul naționalist exacerbat, ce fusese promovat de Ceaușescu, dar și de înaintașii lui și care adesea a înlocuit confortul absent în viața de zi cu zi a românilor (Chirot, 1978). 7. Cotidianul comunist în România lui Ceaușescu Caracteristicile vieții în regimul comunist
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
această "sărăcie" e încă mai bine determinată într-un univers populat cu bogății multiple: acestea au trebuit să suporte decalajul față de literatura franceză care a dominat secolul al XVII-lea, raportul dezavantajos cu literatura germană care a pus bazele mitologiei naționaliste la sfârșitul secolului al XVIII-lea sau comparația cu alte culturi naționale care au avut un start "precoce" la începutul secolului al XIX-lea. Să încercăm, după modelul eroilor lui Heliade Rădulescu, să ne punem la modul serios problema recuperării
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
o înfruntare între "bogați" și "săraci" a opus în realitate două strategii ale sărăciei. "Geniul" micilor literaturi naționale a fost conceput împotriva "geniului francez", ca o articulare polemică a aceluiași tip de politică 28. Gesturile care au constituit noul program naționalist au fost făcute "în oglindă", ca răspunsuri simetrice la componentele proiectului francez al genialității. Herder, cel care a lansat în 1774 Volksgeist, sintagma de recunoaștere a micilor culturi revoluționare, a intrat în contact cu problematica savantă a genialității încă din
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
sau dragostea [...]. Când sufletul se deschide în fața celuilalt, un val vine după un altul: iată paralelismul"49. Ce demonstrează această genealogie care ne conduce de la Herder la Jakobson, pe un fir subțire care traversează două secole, plecând de la sursele gândirii naționaliste până în miezul activității teoretice din vârsta structuralistă? De trei ori, de-a lungul acestei istorii, paralelismul gramatical a articulat o poziție de etnograf cu una de teoretician. De fiecare dată când realitatea sa a fost scoasă la suprafață printr-o
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Faptul că în acest punct ideea desuetă de geniu se întâlnește cu proiectul teoriei literare demonstrează măsura în care această capacitate a literaturii e importantă pentru noi. Ne arată că în tematizarea geniului se exprimă mai mult decât o excitație naționalistă: mai mult decât entuziasmul unui popor deposedat care primește brusc șansa unei realizări superioare prin creații spirituale, e vorba de literatura însăși, care încearcă să își înțeleagă productivitatea. Din acest punct de vedere, scenariul nașterii unei culturi literare nu reprezintă
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
mobilizeze creația de literatură. Pentru că foarte multe sunt simple valori de tranzit din perspectiva domeniului literar, clișee despre geniu care răspund nevoilor diverse ale societății românești: dezvoltarea unei educații bazate pe strategii ale exemplarității, alimentarea cu imagini a unui discurs naționalist sau justificarea unei abordări specifice a normelor lingvistice. Cum se poate caracteriza o situație literară? Cum se pot fixa discursurile despre geniu în domeniul literaturii? Cred că nu putem răspunde la această problemă din interiorul gândirii unei arhive, ci numai
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
protocronism - situația în care o gândire extrem contemporană e proiectată asupra unor contexte istorice depășite și eventual e transformată într-o anticipare, adesea neverosimilă. Ce aplicabilitate poate să aibă o reflecție generată de contextul globalizant al secolului XXI la contextul naționalist al secolului al XIX-lea, de emergență a entităților statale? Numai că aici avem de-a face cu o reflecție foarte modernă care apelează intenționat la mijloace premoderne. În acest caz, filosofia politică vrea să fie anacronică. Reperele multitudinii sunt
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
în teoretizările Școlii de la Iena (1795-1805)22. Spre deosebire de marile trasee pe care circulă ideile frumosului necontingent în secolul al XIX-lea, în asociere cu proiectele de autonomizare a artei, monumentalitatea codifică valențe ale esteticului pur într-un spațiu al reprezentărilor naționaliste. În acest context trebuie înțeleasă legitimitatea estetică pe care avea să o revendice folclorul și ușurința cu care imaginile și procedeele sale au intrat în circuitul valorilor critice. Faptul că la noi Titu Maiorescu "salva" poezia populară în condițiile în
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
personală cu corpusul. Sunt frumoase pentru mine fiindcă sunt ale mele: "Fie forma versurilor uneori defectuoasă, ele îmi par mie poleite cu razele geniului"38. Dimpotrivă, Alecsandri se prevalează de posibilitatea unei aprecieri neutre - o judecată estetică emancipată de calculele naționaliste, de culoarea etnică și de partizanatul pe care îl presupune conștiința corpului național: "Giudece ori cine, fără părtinire, sublimul unui tablou atât de măreț și hotărască. Dacă se poate, cât e de adâncă, cât e de bogată comoara poeziei românilor
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
a contribuit la răspândirea istoriei naționale, cercetarea arheologică a fost contestată încă de la începutul secolului al XIX-lea. Chiar dacă ambele reprezintă moduri de raportare la trecut, recunoașterea lor în epocă, rolul pe care au ajuns să îl joace în cadrul doxei naționaliste și semnificația care le-a fost atribuită în spațiul public le-a diferențiat radical. De aceea istoria națională a fost primită în universități începând din 1830, în vreme ce primele catedre de arheologie nu apar decât timid după 187067. Distincția celor două
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
care oferea societății românești resurse mai interesante ca să își gândească raportul cu literatura. Și aici cred că putem specula asupra unei a doua explicații. La o analiză mai profundă, ceea ce a "ratat" "monumentalizarea", spre deosebire de regimul "singularizării" a fost chiar energia naționalistă. Mi se pare semnificativ faptul că metafora "mozaicului" apare într-un articol al lui Cezar Bolliac din 1858, intitulat "Mozaicul social", unde e folosită pentru reprezentarea dezagregării societății românești, împărțită într-o puzderie de clase, pături și privilegii sociale. Figura
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
exemplară în portretul lui Eminescu făcut de Maiorescu, este moștenitoarea la distanță a voinței unice a poporului pe care o presupunea Nicolae Bălcescu. Pe o filieră pe care urmează să o lămuresc, ideile despre separația domeniului artei au captat energia naționalistă a Revoluției de la 1848. Și asta e marea "ratare" a regimului monumentalizării. Nu naționalismul a condamnat folclorul și l-a lipsit de consecințe în evoluțiile pe termen lung ale culturii literare, ci tocmai absența sa - sau mai bine zis indiferența
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
și implicit posibilitățile de exprimare a dorințelor în formele de activitate disponibile au condiționări specifice într-o structură statală stabilizată în secolul al XIX-lea, cu un sistem economic încă slab diversificat și cu o agendă publică definită de aspirații naționaliste. Reprezentările vocației - chiar și în spațiul literar - depind de economia țării, de aparatul funcționăresc, de marile teme care monopolizează piața locală a dorințelor, de rezonanțele (ortodoxe) ale vocabularului religios. Chemarea literară are mai multe legături cu nomenclatorul autohton al profesiilor
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
național? Iau textul foarte cunoscut redactat de Nicolae Bălcescu la Paris, imediat după eșecul revoluției, Românii supt Mihai-Voievod Viteazul. Deși tratează un subiect istoric, tentativa de unificare a Țărilor Române din secolul al XVI-lea, acesta nu seamănă cu vulgatele naționaliste de la începutul secolului al XIX-lea care urmăreau reconstituirea unei origini nobile a poporului sau a patriei pe baza ideii că un trecut valoros e în măsură să legitimeze aspirațiile contemporane ale națiunii. Studiul lui Bălcescu pune problema diferit. Istoria
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Menționarea sistematică a religiei nu trebuie să ne înșele: Bălcescu nu vrea să readucă în actualitate vocația religioasă ca să asigure prin ea conținutul misiunii naționale. Nu e vorba de un proces de reflectare a legilor religioase și morale în acțiunile naționaliste, de invocarea a unei "voințe divine", a unor principii biblice sau a unor dogme creștine, în procesele de guvernare sau de legitimare a unei comunități. Legitatea religioasă funcționează aici doar ca un model al cosmosului ordonat, al sensibilului supus unei
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
organizează existențele în plan terestru și, astfel, guvernează dimensiunea concretă a vieții. Din această perspectivă, pentru Fichte e clară diferența față de chemarea religioasă. Ca și gândirea protestantă din secolul al XVI-lea, căreia Max Weber îi atribuia secularizarea chemării, gândirea naționalistă din secolul al XIX-lea se bazează pe faptul că spiritualitatea religioasă nu inspiră decât un atașament pentru o viață invizibilă, neschimbând nimic în desfășurarea terestră a existenței: inspirat de apelul divin, poți aștepta o viață bună după moarte, ducând
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
care ordonează universul: "După această lege cu caracter natural, vor intra în ins și se vor plăsmui într-însul cât timp va dăinui acest popor, toate celelalte revelațiuni ale Dumnezeirii"46. Să remarcăm că raționamentul fichtean nu impune o tematizare naționalistă a vieții. Cu alte cuvinte, nu spune că existența individuală trebuie să fie dominată de temele naționale, ci doar că în cadrul comunității naționale se pot realiza aspirațiile individului, se poate organiza existența și se pot lua în stăpânire toate aspectele
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
îl evocă pe Mahomet, personajul din tragedia lui Voltaire, ca exemplu al vieții consacrate. E o alegere interesantă, Mahomet nefiind niciun arhetip al eroului național și, cu atât mai puțin, un exponent al "germanității". Exemplul ne arată că nu temele naționaliste sunt definitorii pentru trăirea cu sens a vieții, ci puterea angajamentului afectiv, ardoarea, capacitatea eroului de a-și pune întreaga existență în slujba unei idei. Mahomet e cel care a crezut mai mult decât adversarii săi: Închipuiți-vă că bunăoară
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
de fapte și de evenimente într-o istorie a împlinirii personale. Lucrând, gândind sau exercitând o profesie, ei răspundeau unui "apel". Viața lor se putea povesti pentru că exista o aspirație care dădea sens activităților care constituiau parcursul existențial. Prin doxa naționalistă, existențele au fost transformate în biografii, adică în trasee inteligibile, raportate la un ideal interior. În acest sens, "misiunea națională" a servit ca un cadru de referință pentru toate genurile de investiție afectivă capabile să orienteze conduitele existențiale. Din ea
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
pentru toate genurile de investiție afectivă capabile să orienteze conduitele existențiale. Din ea s-au modelat celelalte "chemări": pe suportul acestui prefabricat s-au constituit și vocațiile "specializate", cum sunt cele religioase sau militare. Și evident, numai pe acest fond, naționalist și patriotic, se putea înființa și chemarea pentru literatură. * * * Marile colecții de vieți scriitoricești încep să apară după 1860, la aproximativ un deceniu după revoluția de la 1848. Lepturariul rumânesc al lui Aron Pumnul, publicat între 1862 și 1865, înregistrează aproximativ
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Samuil Micu "înfocat zelos de luminarea națiunii sale"56, sau mitropolitul Grigorie, pentru care biograful remarcă "dorința și zelul (râvna) cel mare ce avea de a conclucra pentru binele și folosul public al naciunii române"57. I. Maiorescu e "zelos naționalist"58, Pușcariu e "naționalist zelos"59. V.A. Urechia demonstrează "zel și lucrativitate arătate în post"60, Vasile Pop e "bărbat deștept și plin de zel"61, Marienescu e "talentat și zelos"62. Vasile Bob "avea iubire înfocată către națiunea
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
by default ca patos universal, prezent la toți membrii comunității etnice ca figură a angajamentului lor sufletesc. Misiunea națională a fost pasta moale din care se putea modela chemarea literară: asta nu însemna că orice operă urma să fie tendențios naționalistă, ci doar că dorința națională era unica reprezentare cu adevărat democratică a interiorității. Era singurul "apel" pe care biografii îl puteau presupune, fără teama că ar putea greși, ca motivare intimă a ceea ce îi împinge pe oameni să acționeze și
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
de la cea maximală impusă de filosofia retragerii, până la aceea minimală presupusă de utopia unui subiect care se realizează integral în formele de expresie publică. Aceste distincții mi se par importante pentru că problema înscrierii în viața activă stă în centrul ideologiei naționaliste. Națiunea e o comunitate care urmărește să îi fie recunoscute modurile de acțiune, ca gesturile și activitățile caracteristice să ocupe loc în spațiul public. Din punct de vedere istoric, naționalismul se definește prin ceea ce îi condiționează afirmarea, prin rezistențele pe
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
manifestată în spațiul privat, capătă astfel semnificație deplină în cazul vieții conduse de o chemare națională. E esențial dacă profesiile, instituțiile și activitățile înregistrate în nomenclatorul oficial pot încorpora dorința națională sau, dimpotrivă, o exclud; dacă viețile orientate de aspirația naționalistă pot să se recunoască în ceea ce fac sau dacă sunt forțate să se replieze în domeniul privat. Astfel, ca sursă a unei democratizări a vocației, dorința națională angajează de la început o separație netă între intimitate și virtuțile retragerii, pe de-
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
separație netă între intimitate și virtuțile retragerii, pe de-o parte, și afirmarea plenară în viața publică, de cealaltă parte. Ce se întâmplă cu cea de-a treia atitudine distinsă de Schlanger? Ce sens poate să aibă în acest context naționalist formula unei vocații care deduce formele acțiunii din propria căutare de sine? Ce rol se poate atribui în acest amplu scenariu naționalist unei singularizări a activității? Înainte de a răspunde la această întrebare voi examina pe rând cele două ipostaze ale
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]