4,628 matches
-
nu numai pe mine, voi ajunge să-mi urăsc și vârsta pe care o am... Și toate astea în timp ce capul continuă să-mi bubuie, ca în urmă cu o lună sau două sau trei, când încă nu eram majoră... La naiba cu toți și cu toate! La naiba cu Eduard! La naiba cu ai mei! La naiba cu Edo și cu nescrisul meu roman! Și, mai ales, la naiba cu mine! Intru și mă uit înnegurată de jur împrejur în camera
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
-mi urăsc și vârsta pe care o am... Și toate astea în timp ce capul continuă să-mi bubuie, ca în urmă cu o lună sau două sau trei, când încă nu eram majoră... La naiba cu toți și cu toate! La naiba cu Eduard! La naiba cu ai mei! La naiba cu Edo și cu nescrisul meu roman! Și, mai ales, la naiba cu mine! Intru și mă uit înnegurată de jur împrejur în camera pe care am bodogănit-o de atâtea
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
pe care o am... Și toate astea în timp ce capul continuă să-mi bubuie, ca în urmă cu o lună sau două sau trei, când încă nu eram majoră... La naiba cu toți și cu toate! La naiba cu Eduard! La naiba cu ai mei! La naiba cu Edo și cu nescrisul meu roman! Și, mai ales, la naiba cu mine! Intru și mă uit înnegurată de jur împrejur în camera pe care am bodogănit-o de atâtea ori. Mi se pare
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
toate astea în timp ce capul continuă să-mi bubuie, ca în urmă cu o lună sau două sau trei, când încă nu eram majoră... La naiba cu toți și cu toate! La naiba cu Eduard! La naiba cu ai mei! La naiba cu Edo și cu nescrisul meu roman! Și, mai ales, la naiba cu mine! Intru și mă uit înnegurată de jur împrejur în camera pe care am bodogănit-o de atâtea ori. Mi se pare străină și ostilă. Ca și cum ar
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
o lună sau două sau trei, când încă nu eram majoră... La naiba cu toți și cu toate! La naiba cu Eduard! La naiba cu ai mei! La naiba cu Edo și cu nescrisul meu roman! Și, mai ales, la naiba cu mine! Intru și mă uit înnegurată de jur împrejur în camera pe care am bodogănit-o de atâtea ori. Mi se pare străină și ostilă. Ca și cum ar fi aflat și ea că nu ne vom mai împărtăși singurătățile prea
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
stâncă. Drumul fără noimă în jos, înspre nimeni și nimic. Abia din seara aceea simțise că s a rupt ceva în el. Și nu era vorba numai de picior. Din noaptea aceea începuse să-l bântuie coșmarul în somn. Cum naiba să-ți mai aduni voința? Ce chef să mai ai să-i vezi pe ceilalți? Nu mai vreau să văd pe nimeni! îi strigase el lui Bobo a doua zi. Pe nimeni, auzi?! Cine vrea să comunice cu mine să
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
lui Bobo. în minte îi revenise deodată chipul Clarei. Glasul ei răgușit. Foaia de hâr tie cu textul ăla de neînțeles. — Ce treabă am eu cu Clara? bombănise el, ceva mai potolit. N-am treabă cu nimeni... Să mă lase naibii toți, deocamdată! Inclusiv Clara! Cine mai are chef să facă pe marele personaj acum? Mai încolo, om vedea... Bine că mă trimit ăștia la mare, la recuperare, și mă ușchesc naibii de aici! Vezi că-i bună la ceva și
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
potolit. N-am treabă cu nimeni... Să mă lase naibii toți, deocamdată! Inclusiv Clara! Cine mai are chef să facă pe marele personaj acum? Mai încolo, om vedea... Bine că mă trimit ăștia la mare, la recuperare, și mă ușchesc naibii de aici! Vezi că-i bună la ceva și scumpa noastră mamă? Ia vezi, să nu te prind că spui cuiva unde-o să stau! Doamna Scarlat îl primise fără fasoane și fără să se văicărească. îl primise firesc, de parcă
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
înapoi în cercul de copii, îl urmărea cu privirea lui tăioasă, iar el se prefăcea că în cearcă „să se integreze în colectiv“, ca să nu-l mai urmărească Edi cu privirea, să nu-l mai observe nimeni, să-l lase naibii toți în pace! Probabil că tocmai dificultatea lui de a comunica l-a făcut să încerce să comunice altfel, cu o lume abstractă, pe care să o poată orândui după bunul lui plac. în nenumăratele ore de sin gurătate, mâzgălea
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
Se înveselise singur la gândul năstrușnic care-i venise. — Dar... asta e! Se pare că avem succes cu portretele! Iar tu ai văzut-o bine, nu mă duci cu preșul! a continuat el după ce a râs cu lacrimi, hohotitor. Nu știu cum naiba faci de vezi me reu ceva interesant sau atrăgător la fețele pe care le desenezi. Eu unul mă holbez la ele degeaba. Mai greu cu văzutul, mai lesnicios cu pipăitul! Hai, nu lăsa ochii-n jos ca o fată mare
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
caut! Și cu restul ce fffac? A fost rândul lui Eduard să tacă îndelung. Cred c-ar fi bine să mă întâlnesc, totuși, cu gașca, rosti el, deodată. Dacă-i bal, bal să fie! Adu-i pe toți, ce mama naibii! Nu-i nimic. Să facă barem o baie de distracție și nepăsare! De altfel, dacă stă să judece bine, se izolase destul. Aproape că a uitat cum e carnea unei fete. Se simți de îndată invadat de par fumul excitării
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
realitate. Realitatea mi se părea un fleac căruia îi pot face oricând față cu brio și care nu mă poate surprinde și copleși niciodată. Dar în ultima vreme realitatea îmi trage scatoalce după scatoalce, fără milă, iar ficțiunea se duce naibii tot mai departe și tot mai sus, călare pe un inorog alb... Nu mai am energia s-o trag înapoi. M-am schimbat, Bobo! Nu mai ascult muzică progresivă, nu-l mai iubesc pe Eduard și nu mai visez să
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
i se strânsese în cădere, simțise efectiv căderea, prăbușirea în gol, corpul devenit un biet ghemotoc de carne. Ființa care cu câteva secunde mai devreme zâmbise cu o înfumurare de cuceritor se aneantizase în cădere. „Ființa aia s-a dus naibii de când am căzut“, își spuse Eduard, ridicându-se în capul oaselor. „Nu mai dau de ea oricât o caut. Iar cu asta în pielea căreia sunt acum nu mă descurc în ruptul capului!“ Duse mâna instinctiv spre locul unde stăteau
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
mai repede de ceva care îl întorcea iar și iar la cădere. Precum coșma rul revenit acum, înspre ziuă. Capul îi bubuia în continuare, ca și cum inima i s ar fi mutat în creștet și pulsa de acolo, amenințător, înspre afară. „Naiba să mă ia, tocmai acum m-am găsit să răcesc, când vin ăștia puhoi peste mine“, își spuse Eduard iritat, „iar o să strâm be din nas Anda!“ Se dădu jos din pat energic, clătinând din cap cu putere, par că
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
neavenit și caraghios, dar îi și plăcuse în măsura în care îi atingea va nitatea. „N-ar fi trebuit să mă grăbesc“, își spuse Eduard, dez bră cându-se de haine și aruncându-le pe nisipul umed. „Dar eram foarte surescitat de provocarea Andei. Naiba să mă ia! Clara merita mai mult decât rolul unei victime într-un rămășag.“ Se apropie de țărm încruntat. Tălpile lui goale atingeau din ce în ce mai nesigure nisipul umed. „Am impresia că fac numai prostii“, își spuse. „Prostii în lanț, care țin
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
bentiță la fel de aurie îi împrejmuia capul, precum o coroană. După câteva momente de tăcere suspendată în aerul greu, Anda izbucni în râs. — înțeleg! rosti ea printre hohote de râs. înțeleg totul! Ei, bine c-ai ajuns! Tu mai lipseai! Lasă naibii bilețelul ăla din mână, n-am nevoie de el! M-am lămurit! Uite, ia un pahar de șampanie, știi că-mi place să sărbătoresc! îl trase de mână în cameră și apoi îl abandonă brusc, râzând, în fața Georgianei. Spre deosebire de Anda
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
ceașca de cafea cu coniac. — Știi ce, se rățoi ea dintr-odată, mă plictisești de-a binelea! în loc să te bucuri pentru mine, te-ai pornit să-mi faci morală! Ce-ar fi să-ți iei tălpășița și să te cărăbănești naibii, în loc să-mi ții prelegeri? Du-te să faci nani și să visezi îngerași care nu există! Eu am de stat aici pe baricade cu toți musafirii... Măi, măi, ce-o să mai petrec! Hai, caramba! mai adăugă, fluturându-și mâna și
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
ei de a scrie un roman, despre faptul că el, Eduard, ar putea fi chiar întruparea unui personaj din romanul ei nescris. Ce avântat se simțise atunci! Toată iritarea lui de a fi ieșit din casă pe o vreme ca naiba pentru a o aștepta la poarta unui liceu oarecare, unde se ținea olimpiada, se risipise ca prin farmec. îi făcea bine să stea la masă cu ea și să vorbească amândoi, proto colar și totuși familiar, despre un roman nescris
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
masă cu ea și să vorbească amândoi, proto colar și totuși familiar, despre un roman nescris, despre ficțiune și realitate. Clara îi descuiase o ușă neștiută dinăuntru și l invitase într-o poveste unde el era personajul exemplar. Totuși... unde naiba dispăruse Clara? Scoase din buzunar caseta cu Rick Wakeman pe care i-o dă duse Georgiana și o vârî în casetofonul de pe noptieră. Se întinse în pat, învins de oboseală. Muzica îl adormi repede și în curând îl năpădi iar
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
de la fete doar de fratele tău, dar văd că tu ai talent cu carul, băiete! Cred că pe tine nu te bagă nimeni în seamă, nu-i așa, că ești urât ca mine și mai ești și bâl bâit ca naiba, în timp ce frate-tu are tot ce-i trebuie, nu-i așa? Și pun prinsoare că nu desenează ca tine! Bobo se oprise din desenat și îi aruncase o privire mirată. îi plăcea să-l asculte pe tipul ăla ciudat, cu
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
părut rău nici o clipă? — Eram niște copii, Clara, ce naiba! La vârsta aia treci ca fulgul de la un lucru la altul! Și chiar și lucrurile care la un moment dat îți par teribile, peste o zi sau două te întrebi cum naiba de te-au putut marca atât de tare, nu? — Depinde, răspunse Clara. Unii copii ajung rău, fac căderi nervoase... Dar nu noi, Clara, nu noi! hohoti Ionela cu poftă, dezvelindu-și strungăreața. Nu m-aș putea imagina în pielea unui
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
să-mi făuresc pla nuri mărețe și intangibile. Eșecul e prea dureros... Ca o pră bușire când dorești o înălțare... Escaladezi ce escaladezi o stâncă și, când să zici c-ai ajuns pe vârf, aluneci și... bâldâbâc... S-a dus naibii totul... Se oprise, mirată parcă de ce rostise. Și doamna Martin se oprise locului, privind-o cu uimire. — Eu te întrebasem dacă-ți dorești ceva anume din toaletele mele, îi spusese ea, cu aceeași uimire pe față. Clara zâmbise încurcată și
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
o confuzie, tată! — O pijama verde, cu elefanți roz... sau invers..., ce mai contează! Parc-o văd! Nu-ți amintești? Pe vremea când eram cu toții împreună și tu ascultai muzică din aia... cum îi zice... pro gresistă... S-au dus naibii toate... Acum stau cuc cu televizorul... Clara rămase un pic pe gânduri, dar încercă să și păstreze elanul și continuă: — Ia uită-te ce frumoasă e pijamaua asta nouă! Te rog frumos, fă-mi și mie un hatâr și îmbracă
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
sale? — Vrei să știi de ce ne-am despărțit? o întrebă domnul Martin, tremurând din tot corpul, incontrolabil și aproape țipând. A fost, în final, decizia mea! I-am spus să se care cu gărgăunii ei cu tot! Să mă lase naibii în pace! Da, a fost decizia mea! S-a nimerit, o dată, să decid și eu ceva! N-am mai suportat să dau mereu din coate ca să fiu la înălțimea exigențelor ei, asta e! Sunt un om simplu, un ins oarecare
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
și-o aprindea cu o brichetă mare, pătrată și violent multicoloră, pe care și-o scosese cu un gest regal din geantă. De majoratul meu sigur că-mi aduc aminte, cum să nu! Ce nebunie... Câte pregătiri și discuții... Al naibii trecut! Tăcură amândouă, trăgând îngândurate din țigări. Iar trecu tul, invocat de Clara și afurisit de Georgiana, se instală și el la masă alături de ele, ca un individ misterios și grav, îmbrăcat în frac și cu chipul ascuns de fumul
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]