5,149 matches
-
DDR", Germania de Est), fiind aproximativ echivalentă cu Oberliga (1945-1963) sau Bundesliga (1963-1990) din Germania de Vest. După al doilea război mondial , competiții sportive separate au apărut în estul și de vestul jumătăți ocupate de Germania, înlocuind Gauligas de epoca nazistă. A fost înființată în 1949 ca DS-Oberliga (Deutscher Sportausschuss Oberliga sau germană Sport Asociația Liga Superioară). Începută în 1958, aceasta a purtat numele de și a fost parte din structura de ligă DFV (Deutscher Fussball, Verband der DDR sau germană
DDR-Oberliga () [Corola-website/Science/319913_a_321242]
-
(în traducere din germană: "vehicul blindat ușor de recunoaștere") a fost denumirea unei serii de mașini blindate ușoare, cu 4 roți și tracțiune integrală, fabricate de către Germania nazistă între anii 1935 și 1944. Mașinile blindate au fost proiectate de firma Eisenwerk Weserhütte din orașul Bad Oeynhausen. Șasiurile erau construite de către Auto Union din orașul Zwickau și erau asamblate de către uzinele F. Schichau din Elbląg și Maschinenfabrik Niedersachsen din
Leichter Panzerspähwagen () [Corola-website/Science/319947_a_321276]
-
(StuG IV) (SdKfz 167) a fost un autotun fabricat de Germania nazistă și utilizat de armata germană în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Vehiculul avea la bază șasiul tancului Panzer IV și suprastructura tunului de asalt StuG III. În noiembrie 1943, fabrica Alkett a fost bombardată, iar producția de tunuri de
Sturmgeschütz IV () [Corola-website/Science/319965_a_321294]
-
a fost un vehicul semișenilat blindat, înarmat cu un lansator de rachete multiple Nebelwerfer (în traducere: aruncătorul de ceață), folosit de Germania nazistă în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Au existat 2 variante ale acestei arme, în funcție de semișenilatul pe care erau montate lansatoarele de rachete: "15 cm 42 auf Selbstfahrlafette Sd.Kfz.4/1" (bazat pe Opel "Maultier", în traducere: catârul) și
Panzerwerfer () [Corola-website/Science/319964_a_321293]
-
mandatara și s-a stabilit la Țel Aviv. A urmat până în 1939 studii de istorie la Universitatea ebraica din Ierusalim, apoi a plecat la Paris, pentru a studia la Sorbona. În urmă ocupării Parisului în anul 1940 de către armata Germaniei naziste, s-a mutat la Londra, unde a absolvit doctoratul în anul 1943 la renumită London School of Economics. În 1949 s-a întors în statul Israel, recent înființat, si a fost cooptat în corpul didactic al Universității din Ierusalim. În
Yaakov Talmon () [Corola-website/Science/319971_a_321300]
-
Mafalda, fiica regelui Victor Emmanuel al III-lea al Italiei. Datorită relațiilor sale strânse cu regele Italiei, Filip a fost numit în 1939 în echipa personală a lui Hitler, deoarece el putea fi un util canal de comunicații între Germania nazistă și Italia fascistă. Când a realizat realitatera nazismului, a încercat să demisioneze dar nu a putut. S-a folosit de poziția sa și de banii săi pentru a oferi pașapoarte evreilor și pentru a-i ajuta să scape în Olanda
Prințesa Margareta a Prusiei () [Corola-website/Science/315925_a_317254]
-
al cincilea fiu, Christoph, a fost un susținător fervent al efortului de război german, dar după bătălia de la Stalingrad, el a devenit frustrat de limitările rolul său în acest conflict și a devenit tot mai critic față de conducerea germană. Regimul nazist s-a întors împotriva familiei sale iar el își făcuse planul să părăsească partidul nazist câmd, în 1943, a murit într-un accident de avion. De asemenea, Prințesa Margareta și-a mai pierdut și o noră în timpul războiului. Soția fiului
Prințesa Margareta a Prusiei () [Corola-website/Science/315925_a_317254]
-
nouă limbi străine pe care le cunoștea. Debutează în presa germană cu articole cu tematică economică, fiind remarcat de către Arno Schickedanz, adjunctul lui Alfred Rosenberg, care îl recomandă lui Walther Schmidt, redactorul-șef al organului de presă oficial al partidului nazist, Völkischer Beobachter. După un prim articol de probă este invitat la o discuție cu Alfred Rosenberg. La a doua întâlnire cu acesta i se oferă un post de corespondent de presă la București. Este sfătuit de Rosenberg, să reia legătura
Radu Lecca () [Corola-website/Science/315902_a_317231]
-
doua expoziție permanentă este "Amintiți-vă de copii": Povestea lui Daniel ("Remember the children: Daniel's Story") care este localizată la primul etaj al clădirii și spune povestea Holocaustului din perspectiva unui copil care a fost crescut sub dominația Germaniei Naziste. Alte expoziții sunt prezente în galeriile Sidney Kimmel, Rena Rowan și la centrul educațional Gonda. Aceste săli sunt poziționate în patea inferioară a circuitului, respectiv la parterul cladirii. În cadrul muzeului sunt prezente două spații destinate momentelor de reculegere. Prima este
Muzeul Memorial al Holocaustului din Statele Unite ale Americii () [Corola-website/Science/318974_a_320303]
-
general al Uniunii Europene referitor la exercițiul 2003 și la exercițiile precedente este destinată acordării de asistență acestor două organisme. (9) Parlamentul European a adoptat la 11 februarie 1993 o rezoluție privind protecția europeană și internațională a locurilor fostelor lagăre naziste de concentrare ca monumente istorice 4. (10) Linia bugetară A-3 0 3 5 din bugetul general al Uniunii Europene referitor la exercițiul 2003 și la exercițiile precedente este destinată acordării de asistență pentru protecția locurilor fostelor lagăre naziste de
32004D0792-ro () [Corola-website/Law/292542_a_293871]
-
lagăre naziste de concentrare ca monumente istorice 4. (10) Linia bugetară A-3 0 3 5 din bugetul general al Uniunii Europene referitor la exercițiul 2003 și la exercițiile precedente este destinată acordării de asistență pentru protecția locurilor fostelor lagăre naziste de concentrare ca monumente istorice. (11) Regulamentul Consiliului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 din 25 iunie 2002 privind regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene5, denumit în continuare "regulament financiar", stabilește elaborarea unui act de bază care să cuprindă
32004D0792-ro () [Corola-website/Law/292542_a_293871]
-
râu din Carintia) a fost mai tarziu schimbat la Eparhia de Maribor, la 5 martie 1962. Evreii din Maribor au fost menționați pentru prima data in 1277, dar se sugerează că trăiau în oraș din 1317. În aprilie 1941, Germania nazistă a invadat Iugoslavia și Știria de Jos a fost anexată la al Treilea Reich. Evreii din Maribor au fost deportați în lagăre de concentrare de la sfârșitul primăverii anului 1941. Sinagoga Maribor este una dintre cele mai vechi sinagogi conservate din
Maribor () [Corola-website/Science/297236_a_298565]
-
După 1918, cei mai mulți dintre germano-austrieci, sloveni, croați și sârbi au părăsit Maribor pentru Austria, inclusiv oficialii vorbitori de limba germană, care nu provin din regiune. În 1941, Știria de Jos, o parte iugoslavă a Știriei, a fost anexată de Germania nazistă. Trupele germane au intrat în oraș, pe 8 aprilie 1941. Pe 26 aprilie, Adolf Hitler, care a încurajat adepții să "facă acest pământ german din nou", a vizitat Maribor și o mare adunare a fost organizată de către localnicii germani în
Maribor () [Corola-website/Science/297236_a_298565]
-
oraș, pe 8 aprilie 1941. Pe 26 aprilie, Adolf Hitler, care a încurajat adepții să "facă acest pământ german din nou", a vizitat Maribor și o mare adunare a fost organizată de către localnicii germani în oraș. Imediat dupa ocupație, Germania nazistă a început expulzări în masă ale slovenilor la Statul Independent al Croației, Șerbiei, si mai târziu la lagărele de concentrare și de muncă în Germania. Scopul nazist a fost de a re-germaniza populația din Știria de Jos după război. Mulți
Maribor () [Corola-website/Science/297236_a_298565]
-
adunare a fost organizată de către localnicii germani în oraș. Imediat dupa ocupație, Germania nazistă a început expulzări în masă ale slovenilor la Statul Independent al Croației, Șerbiei, si mai târziu la lagărele de concentrare și de muncă în Germania. Scopul nazist a fost de a re-germaniza populația din Știria de Jos după război. Mulți sloveni patrioți au fost luați ostatici, iar unii au fost mai tarziu împușcați în închisorile din Maribor și Graz. Acest lucru a condus la rezistență organizată de
Maribor () [Corola-website/Science/297236_a_298565]
-
regatul Württemberg (prin bunăvoința lui Napoleon) și marele ducat Baden, doar până în anul 1918, au devenit două teritorii ale statului federal republican în cadrul Republicii de la Weimar. În anul 1933 formele de guvernare independente ale landului au fost înlocuite prin conducători naziști, din partea partidului național-socialist "NSDAP". La alegerile parlamentare la nivel de land de la 27 martie 2011 partidul "CDU", care a guvernat în Baden-Württembwerg timp de 58 (!) de ani, a pierdut alegerile pentru landtag. Ca urmare, la 12 mai 2011 a venit
Baden-Württemberg () [Corola-website/Science/297271_a_298600]
-
1867. Prusia a preluat controlul asupra sistemului statal saxon. În războiul franco-prusac din 1870, trupele saxone au luptat împreună cu cele prusace și cu alte trupe germane împotriva Franței. In 1871, Saxonia a aderat la Imperiul german nou format. În timpul regimului nazist german, Saxonia a pierdut în anul 1934 dreptul de a se numi "Freistaat". În 1945, o parte din Saxonia a devenit de zonă de ocupație sovietică, iar regiunea din estul râului Neisse, la Zittau, și provincia Silezia au fost alipite
Saxonia () [Corola-website/Science/297276_a_298605]
-
și a Generalului Potemkin. Cu toate acestea Crimeea a continuat să adăpostească o importanță populație tătăreasca. În timpul Rusiei Sovietice din perioada interbelică, acesti tătari, aidoma celor din Kazan, au obținut un statut formal de autonomie regională și culturală. În timpul ocupației naziste a Crimeei, acesti tătari au fost acuzați de colaboraționism cu germanii iar ei au fost deportați din Crimeea în Asia Centrală. Aceste deportări au fost descrise mai tarziu drept "etno-genocid" iar mai recent unii din acești tătari au început să se
Tătari () [Corola-website/Science/297297_a_298626]
-
fost anexată de Franța în 1681, sub domnia regelui Ludovic al XIV-lea. În urmă războiului franco-prusac din 1870 regiunea revine Germaniei, dar este din nou încorporată Franței în 1918. Între 1940 și 1945 regiunea a fost ocupată de Germania nazistă. Capitala alsaciana Strasbourg, simbol al reconcilierii franco-germane, a fost aleasă în 1949 să găzduiască instituțiile europene. Alsacia este parte a spațiului cultural al Europei Centrale. Varianta alsaciana a limbii germane este a treia limba maternă în Franța, după franceză și
Alsacia () [Corola-website/Science/297331_a_298660]
-
amputat și Territoire de Belfort este unul dintre cele mai " provinciile pierdute. " Revanșismul ei inspiră să însoțească orice Republică treia. Regiunea devine linia frontului în timpul celor două războaie mondiale. Se reinstituie Republicii Franceze în 1919, a fost anexată de Germania nazistă în 1940 și a devenit francez în 1945. Această istorie turbulenta este o cheie esențială pentru înțelegerea unor particularități locale. Astfel, multe zone sunt guvernate de o primă lege local 13 pe legea generală francez . Astăzi, Alsacia este împărțită în
Alsacia () [Corola-website/Science/297331_a_298660]
-
Consiliului de miniștri (prim-ministru) al României. În această calitate, Armand Călinescu a continuat politica externă tradițională, apropiată de Franța și Marea Britanie. În septembrie 1939, a permis refugiul prin România al guvernului polonez după invadarea și ocuparea Poloniei de către Germania nazistă, precum și evacuarea prin România a tezaurului polonez. Adversarii săi legionari au afirmat existența unui plan secret al lui Călinescu, aprobat de Marea Britanie, de a distruge câmpurile petrolifere din Prahova în cazul unui atac german asupra României. A fost asasinat în
Armand Călinescu () [Corola-website/Science/297345_a_298674]
-
lui Eduard Spranger (psihologie) și Nicolai Hartmann (metafizică). Abia sfârșite studiile, devine în 1945 dirijor "pro tempore" al faimoasei Orchestre Filarmonice din Berlin, întrucât directorul acesteia, Wilhelm Furtwängler, fusese suspendat din funcție, fiind suspectat de a fi colaborat cu regimul nazist. Până în 1952, când Furtwängler, reabilitat, redevine șef al orchestrei, Celibidache dirijează peste 400 concerte cu orchestra filarmonică din Berlin, impunându-se ca personalitate muzicală de o excepțională exigență artistică, totuși nu totdeauna comod ca stil de dirijare pentru componenții orchestrei
Sergiu Celibidache () [Corola-website/Science/297376_a_298705]
-
persoane fără adăpost. Reconstrucția orașului a fost făcută de un comitet de arhitecți în fruntea căruia se afla urbanistul Ernest Hébrard. S-a realizat o completă restructurare a planului și organizării spațiale a orașului. Salonicul a căzut în fața forțelor Germaniei Naziste în 1941 și a rămas sub ocupație germană până în 1944. În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, germanii și-au instalat "Cartierul General" al armatei de ocupație la "Salonic". Germanii au deportat masiv evreii, din comunitatea sefardă, din oraș, instalați
Salonic () [Corola-website/Science/297360_a_298689]
-
așezat miercuri, 11 mai, în rotonda Ateneului, unde a stat până sămbătă 14 mai, când s-au desfășurat funeraliile naționale. Conform dorinței sale menționate în testament nu s-au rostit cuvântări iar pe corpul neînsuflețit a fost depusă o zvastică nazistă. Goga a fost înmormântat la București, la cimitirul Bellu. Ulterior trupul poetului a fost reînhumat la conacul său de la Ciucea, conform dorinței acestuia. Începuturile ziaristice ale poetului au fost legate de revista "Luceafărul", înființată, din inițiativa sa, la 1 iulie
Octavian Goga () [Corola-website/Science/297356_a_298685]
-
ministrul de externe din guvernul Goga-Cuza, declara: „Este urgent să ne măturăm curtea, căci este inutil să tolerăm la noi toate aceste gunoaie”. Prim-ministrul Goga a dus o politică pronazistă intenționând să se alieze și să adopte politica Germaniei naziste și Italiei fasciste și a dus o politică antisemită prin care a negat drepturile legale ale populației evreiști.. Fostul minoritar român eliberat de sub asuprirea habsburgică și devenit politician propulsat la conducerea populației majoritare, și-a surclasat învățătorii în împilarea populațiilor
Octavian Goga () [Corola-website/Science/297356_a_298685]