4,156 matches
-
dizolvării persoanei juridice Articolul 71^2 Pedeapsa complementară a dizolvării persoanei juridice se aplică atunci când persoana juridică a fost constituită în scopul săvârșirii de infracțiuni sau când obiectul său de activitate a fost deturnat în acest scop. În caz de neexecutare, cu rea-credință, a uneia dintre pedepsele complementare prevăzute în art. 53^1 alin. 3 lit. b)-d), instanța dispune dizolvarea persoanei juridice. Pedeapsa complementară a dizolvării persoanei juridice are ca efect deschiderea procedurii de lichidare, potrivit legii, iar o copie
EUR-Lex () [Corola-website/Law/223088_a_224417]
-
activității sau a uneia dintre activitățile persoanei juridice Articolul 71^3 Pedeapsa complementară a suspendării activității persoanei juridice constă în interzicerea desfășurării activității sau a uneia dintre activitățile persoanei juridice, în realizarea căreia a fost săvârșită infracțiunea. În caz de neexecutare, cu rea-credință, a pedepsei complementare prevăzute în art. 53^1 alin. 3 lit. e), instanța dispune suspendarea activității sau a uneia dintre activitățile persoanei juridice până la punerea în executare a pedepsei complementare, dar nu mai mult de 3 luni. Dacă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/223088_a_224417]
-
condiționată a executării pedepsei. În acest caz nu mai are loc revocarea primei suspendări. La stabilirea pedepsei pentru infracțiunea săvârșită după rămânerea definitivă a hotărârii de suspendare nu se mai aplică sporul prevăzut de lege pentru recidivă. Revocarea în cazul neexecutării obligațiilor civile Articolul 84 Dacă până la expirarea termenului de încercare condamnatul nu a îndeplinit obligațiile civile stabilite prin hotărârea de condamnare, instanța dispune revocarea suspendării executării pedepsei, afară de cazul când cel condamnat dovedește că nu a avut putința de a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/223088_a_224417]
-
unu la 5 ani. Nerespectarea hotărârilor judecătorești, prin sustragerea de la executarea măsurilor de siguranță prevăzute în art. 112 lit. c), d) și g), se pedepsește cu închisoare de la o lună la 3 luni sau cu amendă. Nerespectarea hotărârilor judecătorești, prin neexecutarea, cu rea-credință, a pedepselor complementare aplicate persoanelor juridice, prevăzute în art. 71^4 și art. 71^5 alin. 2, se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă*). ------------ Alin. 1 și 4 ale art. 271 au
EUR-Lex () [Corola-website/Law/223088_a_224417]
-
noul Cod civil). Cât privește obligațiile de "a face" sau "a nu face ceva", art. 1075 din Codul civil de la 1864 prevedea că "Orice obligație de a face sau a nu face ceva se schimbă în dezdăunări, în caz de neexecutare din partea debitorului". Iar art. 1076 din Codul civil de la 1864, adăuga: "Creditorul poate cere a se distruge ceea ce s-a făcut, călcându-se obligația de a nu face și poate cere a fi autorizat a distruge el însuși, cu cheltuiala
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
prin care creditorul îi solicită executarea obligației, fie prin cererea de chemare în judecată". Punerea în întârziere reprezintă o manifestare de voință din partea creditorului prin care acesta pretinde de la debitor executarea obligației. Aceasta condiționează dreptul creditorului la daune interese, marcând neexecutarea obligației de către debitor și posibilitatea obținerii de către creditor a daunelor. De asemenea, când obligația are ca obiect un corp cert, punerea în întârziere trece riscul lucrului în sarcina debitorului. Dimpotrivă, în cazul unei obligații negative (de a nu face) încălcarea
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
însănătoșirea pacientului). Neatingerea rezultatului prevăzut nu face să se presupună (ipso facto) lipsa de diligență din partea medicului, și-n consecință neîndeplinirea obligației. Interesul practic al distincției dintre obligațiile de rezultat și cele de mijloace se situează pe terenul răspunderii pentru neexecutare. În cazul obligațiilor de rezultat (determinate), debitorul nu este socotit că și-a executat obligația sa cât timp nu a realizat faptul la care s-a obligat. În cazul obligațiilor de mijloace, dacă debitorul a depus strădania necesară la care
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
în cazul obligațiilor de mijloace, culpa debitorului trebuie dovedită. 3. După sancțiunea juridică ce le însoțește obligațiile civile pot fi perfecte și imperfecte. Ca orice raport de drept raportul juridic de obligație are ca element însoțitor o anumită sancțiune, încât neexecutarea de bună voie a obligației de către debitor îndreptățește pe creditor să obțină executarea silită, pe calea constrângerii. Sancțiunile de ordin statal care însoțesc obligațiile juridice civile nu se prezintă în toate cazurile la fel. Unele obligații civile se bucură integral
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
dispunătorului (gratificant); sarcină în favoarea gratificatului; sarcină în favoarea unei terțe persoane. De asemenea, se face distincție între sarcina posibilă și cea imposibilă, morală și imorală, licită și ilicită. Sarcina nu afectează valabilitatea actului juridic civil, ci numai eficacitatea acestuia. De aceea, neexecutarea sarcinii dă naștere dreptului la opțiune între a cere rezoluțiunea contractului pentru neexecutare sau obligarea debitorului la executarea în natură a obligației asumate. Sarcina conferă, așadar, actului juridic afectat de această modalitate un caracter sinalagmatic, cu consecințe specifice unor asemenea
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
face distincție între sarcina posibilă și cea imposibilă, morală și imorală, licită și ilicită. Sarcina nu afectează valabilitatea actului juridic civil, ci numai eficacitatea acestuia. De aceea, neexecutarea sarcinii dă naștere dreptului la opțiune între a cere rezoluțiunea contractului pentru neexecutare sau obligarea debitorului la executarea în natură a obligației asumate. Sarcina conferă, așadar, actului juridic afectat de această modalitate un caracter sinalagmatic, cu consecințe specifice unor asemenea acte. V. Efectele actului juridic civil V.1. Precizări conceptuale Efectele de drept
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
nulitate, cât și pentru înlăturarea eventualelor confuzii. Nulitatea având ca finalitate sancționarea încălcării unor condiții contemporane cu nașterea actului juridic, se deosebește de rezoluțiune, reziliere, caducitate, care pot atrage ineficacitatea actului, dar numai pentru cauze de dată ulterioară încheierii sale (neexecutarea obligațiilor convenite, decesul legatarului etc.). Nulitatea are o sferă de aplicare mai extinsă, fiind aplicabilă oricărei categorii de acte juridice, (nu numai convenților sinalagmatice precum rezoluțiunea sau rezilierea ori testamentului, precum caducitatea). Specificul nulității de a se referi la un
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
numai de partea care a executat sau care se declara gata să execute contractul. Pentru a fi admisă acțiunea în rezoluțiunea contractului, trebuiau îndeplinite unele condiții: una dintre părți să nu-și fi executat obligațiile ce-i revin 310, iar neexecutarea trebuia să fie imputabilă părții care nu și-a îndeplinit obligațiile. În legătură cu această ultimă condiție trebuie arătat că atunci când neexecutarea se datora unei cauze independente de voința debitorului nu se punea problema rezoluțiunii, ci aceea a riscului contractului (care este
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
rezoluțiunea contractului, trebuiau îndeplinite unele condiții: una dintre părți să nu-și fi executat obligațiile ce-i revin 310, iar neexecutarea trebuia să fie imputabilă părții care nu și-a îndeplinit obligațiile. În legătură cu această ultimă condiție trebuie arătat că atunci când neexecutarea se datora unei cauze independente de voința debitorului nu se punea problema rezoluțiunii, ci aceea a riscului contractului (care este suportat întotdeauna de către debitorul obligației imposibil de executat). Până la intrarea în vigoare a noului Cod civil, rezoluțiunea intervenea numai în
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
a opri cursul procesului îndeplinindu-și obligația precum și posibilitatea acordării unui termen de grație părții culpabile, constituie inconveniente pentru partea care a înțeles să-și execute obligațiile. De aceea părțile obișnuiau să prevadă în contract anumite clauze privind rezoluțiunea pentru neexecutare (pacte comisorii). Expresia "pacte comisorii" exprima, în redactarea vechiului Cod civil în fapt, rezoluțiunea convențională, care urmărea să reducă rolul instanței judecătorești în pronunțarea rezoluțiunii. Pactul comisoriu putea avea formulări variate. El putea reține voința părților ca în caz de
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
pacte comisorii). Expresia "pacte comisorii" exprima, în redactarea vechiului Cod civil în fapt, rezoluțiunea convențională, care urmărea să reducă rolul instanței judecătorești în pronunțarea rezoluțiunii. Pactul comisoriu putea avea formulări variate. El putea reține voința părților ca în caz de neexecutare a obligațiilor de către una dintre părți, contractul să se desființeze. În practică, o astfel de clauză a fost interpretată în sensul că rezoluțiunea "va opera pe baza declarației unilaterale a părții îndreptățite 312 după ce debitorul a fost pus în întârziere
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
o astfel de clauză a fost interpretată în sensul că rezoluțiunea "va opera pe baza declarației unilaterale a părții îndreptățite 312 după ce debitorul a fost pus în întârziere". Alteori, pactul comisoriu putea să cuprindă o clauză, că în caz de neexecutare a obligațiilor de către una dintre părți, contractul se consideră desființat de plin drept. Și în cazul acesta debitorul trebuia pus în întârziere cu privire la prestația datorată. În unele cazuri părțile reproduceau în convenția lor art. 1020 din Codul civil de la 1864
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
cum am mai arătat, rezoluțiunea contractului nu avea loc de drept, ci numai prin hotărâre judecătorească, cu dreptul instanței de a acorda debitorului un termen de grație pentru executarea prestației 313. Puteau exista și clauze potrivit cărora, în caz de neexecutare a contractului, acesta se consideră desființat de drept fără a mai fi necesară punerea debitorului în întârziere. Din cele prezentate rezultă că, potrivit doctrinei și practicii cristalizate în aplicarea reglementărilor anterioare, se distingeau patru grade de pacte comisorii ce nu
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
oferă un sediu pactului comisoriu în art. 1553 al. 1-3, fără a-l defini. De aceea, în privința fizionomiei sale juridice trebuie reținută definiția conturată prin prisma doctrinei și practicii anterioare, potrivit căreia pactele comisorii sunt "clauze contractuale privind rezoluțiunea pentru neexecutare"314. Pentru a produce efecte juridice, aceste clauze (pacte comisorii) trebuie să îndeplinească anumite condiții expres prevăzute de art. 1553 din noul Cod civil. Prima condiție pe care legiuitorul o impune, ca mijloc de protecție a părții care nu are
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
de protecție a părții care nu are interes în rezoluțiunea contractului față de eventualele abuzuri ale celeilalte părți contractante, este consacrată prin art. 1553 al. 1. Potrivit acestui alineat "pactul comisoriu produce efecte dacă prevede, în mod expres, obligațiile a căror neexecutare atrage rezoluțiunea sau rezilierea de drept a contractului". A doua condiție, precizată de art. 1553 al. 2, impune părții care cere rezoluțiunea contractului să-l pună pe debitor în întârziere, în termenii pe care noua reglementare îi descrie prin art.
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
fie printr-o notificare scrisă prin care creditorul îi solicită executarea obligației, fie prin cererea de chemare în judecată". Dacă în pactul comisoriu s-a stipulat că rezoluțiunea operează și fără punerea în întârziere a debitorului, prin simplul fapt al neexecutării, se va acorda eficacitate voinței părților exprimată cu privire la situația de excepție arătată. Cu privire la punerea în întârziere, art. 1553 al. 3 mai prevede că aceasta "nu produce efecte decât dacă indică în mod expres condițiile în care pactul comisoriu operează". Dacă
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
Dacă prin lege nu se prevede altfel, fiecare parte este ținută, în acest caz, să restituie celeilalte părți prestațiile primite." În toate cazurile de rezoluțiune, partea care și-a executat obligațiile este îndreptățită să obțină despăgubiri pentru prejudiciile suferite prin neexecutarea obligațiilor de către cealaltă parte. În virtutea principiului "resoluto iure dantis, resolvitur jus accipientis", prin desființarea titlului principal se desființează și titlul subdobânditorilor. Terții s-ar putea, însă, opune restituirii pe temeiul dobândirii bunurilor prin uzucapiune 316 sau ca efect al posesiei
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
este supus, de asemenea, unor reglementări diferite nu numai de la nulitate la rezoluțiune, dar chiar în privința nulității, în funcție de cauza de nulitate relativă 319. VI.2.2. Nulitate reziliere Rezilierea reprezintă desfacerea unui contract sinalagmatic cu executare succesivă, având drept cauză neexecutarea culpabilă a obligațiilor de către una dintre părți. Rezilierea se aplică în cazul contractelor sinalagmatice valabil încheiate, având ca obiect prestații succesive. De aceea, în esență, asemănările și deosebirile dintre nulitate și reziliere sunt cele prezentate la rezoluțiune 320, cu mențiunea
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
autorului actului 322, în timp ce cauzele de nulitate sunt concomitente încheierii actului juridic. VI.2.4. Nulitate revocare Revocarea trebuie înțeleasă, în acest context, ca o sancțiune civilă care constă în înlăturarea efectelor actului juridic civ]il, datorită ingratitudinii gratificatului ori neexecutării culpabile a sarcinii. Noțiunea de revocare este folosită uneori și în sensul de denunțare unilaterală, în cazurile prevăzute de lege, a unui act juridic. În acest sens noțiunea de revocare apare, de exemplu, în art. 920 și urm., din Codul
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
A se vedea art. 1550 din noul Cod civil. 310 În practica judiciară s-a apreciat că atunci când nexecutarea este parțială, trebuie ca partea din obligația neexecutată, să fi fost considerată esențială la încheierea contractului. Instanța judecătorească va aprecia în ce măsură neexecutarea parțială justifică rezoluțiunea contractului. 311 O analiză atentă și minuțioasă a art. 1550 conduce la concluzia că rezoluțiunea poate opera în temeiul dispoziției instanței, în temeiul declarației unilaterale a părții îndreptățite, în temeiul legii sau în temeiul convenției părților. 312
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
pentru viitor; nu conferă asociatului părți sociale ci doar dreptul de a participa la beneficii și la împărțirea activului social, rămânând obligat să participe la pierderi; este evaluat convențional iar în lipsa unei stipulațiuni se aplică dispozițiile art. 1902 C.civ. Neexecutarea aportului în prestații sau cunoștințe specifice dă loc numai la o acțiune în excludere cu daune-interese, dacă este cazul, potrivit art 1899 C.civ. c) Situația bunurile proprietate devălmașă. Unele particularități ale aportului în natură apar în situațiile în care
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]