13,698 matches
-
de strălucirea fiecărei floricele pe care o zărea în iarbă, iubea norișorii pufoși de la marginea cerului și îi plăcea mai mult ca oricînd să facă lungi plimbări pe înserat cu iubitul ei și, cînd acesta o atingea cu palma pe obraz, resimțea cu acuitate mîngîierea lui ca pe o provocare a sensibilității trupului ei însetat de nevoia de voluptate ... Împlinise douăzeci și cinci de ani, mai avusese cîțiva iubiți, ca orice fată normală, dar acuma, lîngă Adonisul ei, cum se gîndea ea la
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 70-73 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356727_a_358056]
-
Versuri > Frumusete > HONEY Autor: Daniel Dăian Publicat în: Ediția nr. 681 din 11 noiembrie 2012 Toate Articolele Autorului bărbatul care își spală sufletul doar cu palmele iubitei era de fapt un perete nu foarte mare de statură unde își ștergea obrazul tăcerea altei zile seara își încălță inima în părul tău unde niciun țipăt nu-și simte umerii adânci numai diminețile se dezbracă de tot târziul poate dacă ne-am lovi ecoul în simplitate ne vom auzi crescând unul din celălalt
HONEY de DANIEL DĂIAN în ediţia nr. 681 din 11 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356832_a_358161]
-
l‑au uluit pe comisarul Grosu. Nu‑i venea să creadă. Îl aștepta cu mare nerăbdare pe procuror, făcându‑și planul expunerii situației. Își imagina că nu va fi ușor să‑l convingă și parcă‑i vedea fruntea asudată și obrajii înroșiți de înfocarea‑i specifică în susținerea propriei ipoteze. Trecuse cu puțin de ora prânzului când a intrat ma-gistra-tul în biroul său. Era odihnit, bine dispus, cu zâmbetul pe buze. Câteva pete proaspete pe lângă cele vechi și burta ce‑i
CHEMAREA DESTINULUI (17) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 295 din 22 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356818_a_358147]
-
și familia ei. Când să intrăm pe ulița ei, a zis să ne luăm rămas bun. Nu dorea să fiu văzut. Se gândea la mine că sunt însurat și nu a vrut să se ducă vorba. Ne‑am sărutat pe obraz și eu am plecat spre casă. A doua zi, puțin după prânz, când am terminat treaba, eu am plecat cu microbuzul la mine acasă, în comuna „C”. Aveam și acolo de lucru, ca în orice gospodărie. Seara i‑am povestit
CHEMAREA DESTINULUI (17) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 295 din 22 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356818_a_358147]
-
dacă te chema Lebădă era altceva! Dar nu cred că pe prietena mea o interesa asta. Ea l-a iubit pe nepotul doctorului din sat, în adolescență! Rupea podelele pe la căminul cultural cu el! Și cum avea în copilărie doi obraji bucălați, ca două mere Ionathan, de o parte și de alta a nasului ei puțin cam mare, ca al bunicii după tată, vă imaginați cum arăta după o învârtită ce dura câteva minute? Dar el fusese dragostea ei! Nici nu
CINCI MINUTE ŞI ATÂT de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 567 din 20 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356864_a_358193]
-
Leano ! Și, brusc, cele doua orfeline au început să plîngă în hohote, pentru că nici nu se punea problema, ele erau fete bune, cum adică nu voiau ele, păi, ce, le rugase cineva și ele refuzaseră, lasă cariciu, că, oricum, știi ... obrazul e subțire! Aici era fandoseală pentru ciupercuțe, nasoleală pentru umbreluțe și vrăjeală pentru parașutele alea mititele, care aleg pînă culeg și aia e! Și așa le-a venit ideea. Problema se punea așa, tranșant: să-și găsească sponsor, compozitor, profesor
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 56-59 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356747_a_358076]
-
zis: Ce faci?! Ce mai aștepți? iar bărbatul a zîmbit misterios, stăpîn pe sine însuși: Aștept să vină taxiul! Și, cînd, în fine, s-a auzit claxonul mașinii de afară, Gabriela s-a îndreptat spre Marcu, l-a sărutat pe obraz și i-a zis: Să nu-mi porți pică ... asta e, nu am ce face ... și a fugit după Daniel, care ieșise deja în curte. În jurul lor cheful a continuat de parcă nimeni nu observase nimic. Cuplurile se aranjau ca piesele
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 56-59 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356747_a_358076]
-
nu știu din care motiv berze uriașe îi vânează în ciocurile lor mari par niște furnici cu coadă aerul e ascuțit ca și un ciob de sticlă zgârâie cerul și-l face să sângereze un strop cald imi cade pe obraz ziua se înroșeste și moare ca și un soldat ucis pe câmpul de luptă. n-aș putea râde la moartea lebedei desi ea a înotat printre stele și știe drumul i-aș face un semn să se intoarcă în lumea
PREGĂTIREA DE DRUM de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 276 din 03 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356890_a_358219]
-
și ea? Cu treburi și plânge toată ziua. - Să mergi acasă și să‑i spui cât mai repede, tată! - Da. O să merg. Tu nu vii acasă, fiule? L‑a întrebat Vasile ștergându‑și lacrimile cu palmele ce‑i tremurau pe obraji. - Ba o să vin. Să văd ce este la serviciu și când îmi pot lua liber. - Să vii, Gabriele tată! Să vii cu fata asta, că tare‑i curajoasă și frumoasă. Gabriel nu putea promite mai mult. Știa de la avocat că
CHEMAREA DESTINULUI (20) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 298 din 25 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356879_a_358208]
-
observațiile, iar cînd eram liberă, mă așezam lîngă vreun bolnav în acel salon improvizat pentru prima oară în lume de iubitul meu și îi povesteam despre puterea miraculoasă a leacurilor pregătite în retorte minuscule de vraciul meu cel iubit, și obrajii amărîtului se luminau și se punea pe picioare și Ibn Sina mă privea curios și mă ruga să-i povestesc ce le tot spuneam eu bolnavilor și concluzionase, într-unul dintre capitolele cărții lui, că încrederea în medic face adevărate
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 62-67 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356744_a_358073]
-
cînd vine vreun suferind la mine, nu am decît vreo cinci simtome după care îi pot diagnostica boala: mă doare, am amețeli, mi-e greață, mă ține în acest loc, am gura uscată ... și mai sînt celelalte semne, ochii triști, obrajii palizi, mîinile reci, pielea tegumentoasă, limba umflată, gîlci la gît, încheieturi umflate sau înțepenite și durerile de șale ... îi iau sînge, îl învelesc cu pături, îi dau chinină și sare amară, îl afum cu ierburi, îi promit că se va
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 62-67 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356744_a_358073]
-
o mănușă ... sau Katia ... Nu, Ludmila era mai bine. Era blondă, cu fața ascuțită, cu ochii frumoși, cu buzele senzuale și se strîmba cu grația unei puștoaice, atunci cînd nu înțelegea ceva și se simțea intimidată. S-a sărutat pe obraji cu fetele și s-a așezat lîngă mine, mirosea frumos, era proaspătă ca un crin, roșie în obraji de emoție, o observam ca un mascul întărîtat, avea sînii bine reliefați de sub bluza aproape transparentă și nu purta sutien ca toate
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 62-67 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356744_a_358073]
-
buzele senzuale și se strîmba cu grația unei puștoaice, atunci cînd nu înțelegea ceva și se simțea intimidată. S-a sărutat pe obraji cu fetele și s-a așezat lîngă mine, mirosea frumos, era proaspătă ca un crin, roșie în obraji de emoție, o observam ca un mascul întărîtat, avea sînii bine reliefați de sub bluza aproape transparentă și nu purta sutien ca toate fetele deștepte, care nu vor să li se slăbescă mușchii și să le atîrne țîțele, o fustiță grena
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 62-67 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356744_a_358073]
-
pună vocaleletu vei desena tăcerile dintre suneteiar dumnezeu ritmul... III. HONEY, de Daniel Dăian , publicat în Ediția nr. 681 din 11 noiembrie 2012. doar cu palmele iubitei era de fapt un perete nu foarte mare de statură unde își ștergea obrazul tăcerea altei zile seara își încălță inima în părul tău unde niciun țipăt nu-și simte umerii adânci numai diminețile se dezbracă de tot târziul poate dacă ne-am lovi ecoul în simplitate ne vom auzi crescând unul din celălalt
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/356833_a_358162]
-
un veritabil îmblânzitor de litere tu vei întinde gura nesătulă de cuvinte mușcându-mă de viață să rămân cu oasele drepte de rădăcini în masa de lemn nealtoit din bucătaria care a dat naștere pereților hămesiți de culoarea scăpată-n obraji nu cred că o să-ți pese foarte mult dacă au mai trecut primăveri prin așternuturi pielea ta cade periodic în bucăți de palme plus de asta ai învățat să torci ... Citește mai mult în lacrimi porți glasul înfometatpână au încărunțit
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/356833_a_358162]
-
pruncului femeie fluture tângui lumina de palid răvășit căzut în cer gol nepotrivit schingiuit de ultimul albastru a îmbătrânit în patul tău de umbre florile cresc rotunde geamăt sfâșie culoare din tinerețea coapsei galbenul mut în formele pârgului îți sărută obrazul cu parfum de nălucă amăgești veșnicia doar pragurile au rămas până la urmă cartea de taină a visurilor tale nu au prins liniștea în palmă înfocat de șoaptă te încălzea moartea roșul infinit are forma clapei rănită de singurătate nimicirea divininului
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/356833_a_358162]
-
Astăzi iar mă duc pe șine și verific semaforul, să roșească de plăcere și ulei pun pe macaz, pe peron voi duce-o bancă adiind a mângâiere și voi aștepta cuminte să-mi coboare călătorul, să-mi sărute-al meu obraz. Leonid IACOB Poezie din volumul meu „Lâng-o margine de lume” Referință Bibliografică: într-o gară / Leonid Iacob : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 300, Anul I, 27 octombrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Leonid Iacob : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
ÎNTR-O GARĂ de LEONID IACOB în ediţia nr. 300 din 27 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356933_a_358262]
-
prostiile astea, zău așa! Da’ce, mă? Vrei să pierdem sporurile alea care ne țin în viață? Ție ți-ar conveni? După întrebarea asta ce mi-a adresat-o direct, domnul deputat Grigore s-a oprit brusc, și-a umflat obrajii roșii de efort ori de prea multă slană cu palincă și m-a pironit cu o privire ascuțită și amenințătoare. - Mie, nici atât, Doamne ferește, am îngăimat eu trăgând cu coada ochiului la „gorila” ce mi se păruse că face doi pași
CU GÂNDUL LA ZIUA DE MÂINE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 282 din 09 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356963_a_358292]
-
soare și din stele Izvoare de lumină vin și vin. Din an în an era tot mai puțină, Și sufletul tot cald și neschimbat. Dureri sau bucurii puteau să vină, În mers grăbit, cu pasul furișat. Asprimea vremuirilor în goană Obrazul îl brăzdară nemilos, Din trudnicia vieții o icoană, Iluminarea chipului pios. În zumzetul de harnică stupină Tăcute veșniciile se scurg. Cu fața gânditoare și senină Întruchipa un alter demiurg. Parfumul concentrat de melifere Cărat cu hărnicie strop cu strop, Dar
ICOANE VECHI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356972_a_358301]
-
strigă, murmura, se închină, cade-n genunchi. Astfel de manifestări exterioare a devoțiunii populare induc o stare de efervescenta, de fervoare religioasă și-n cei care cred și-n cei nepăsători față de cele sfinte: “Augustina stă încremenita, cu pleoapele vinete, obrazul palid și palmele amândouă rănite. Față nu simte durerea răstignirii. Își imaginează că ea este tâlharul din dreapta lui Iisus, cel pe care Dumnezeu îl va primi sigur în Împărăție. Ea vede nevăzutul, simte cum soldații romani îi bat cuiele în
(CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356921_a_358250]
-
năprasnică o simțea cu durere, a deschis ochii brusc și a șoptit cu greu: - Apă! O mână blândă îi umezea buzele cu un tifon îmbibat în apă și-i ștergea fruntea asudată. Când a simțit fierbințeala a două lacrimi pe obrazul ei, și-a concentrat cu greu privirea până ce umbrele în alb gri au prins forme și dimensiuni. A recunoscut cu greu chipul îngrijorat, aplecat asupra ei, și a văzut lacrimile mari izvorând în cea mai adâncă tăcere din ochii mamei
CHEMAREA DESTINULUI (4) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 282 din 09 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356966_a_358295]
-
avocat nu văd. E pustiu! - Doamna judecător, îmi pare rău, știți foarte bine că am trimis la timp toate... - Și? De ce nu sunt aici? Nu ești în stare de nimic, fetițo! Cu privirile în podeaua prost întreținută și roșie în obraji, biata fată, pierdută toată în roba largă, folosită zilnic de toți grefierii, căuta un răspuns pe care, oricum, nu avea curaj să‑l formuleze. A salvat‑o de la alte observații nefondate intrarea impetuoasă a unui bărbat volubil care și‑a
CHEMAREA DESTINULUI (18) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356976_a_358305]
-
Voicilă Dobre Publicat în: Ediția nr. 303 din 30 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Aud cum vine dragostea Aud cum crește visul din zâmbetul tău Asemeni unei flori râzând în soare Și pe aripa lui unduitoare Îmi culc, în liniște, obrazul, eu. Aud cum doarme marea în ochii tăi Și zbuciumul ți-l simt, dincolo de culoare. În ei mă văd o nimfă ce pe zei Îi lasă mereu muți, în adorare! Și simt, crescând în inima-ți, speranța Așa cum orizontu-n răsărit
AUD CUM VINE DRAGOSTEA de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 303 din 30 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356569_a_357898]
-
în multe fapte o minune, În cer - o insolită-ncununare. Religii ne îndeamnă la visare, Știința încă prea puține spune. Chiar în zadar o floare să răsară, Să-și plece fruntea și să ceară apă În seceta amiezilor de vară? Durerile obrazul cum ni-l sapă! Vin curcubee de lumină rară... Desigur e ceva care ne scapă! Adrian Simionescu Referință Bibliografică: Ceva ne scapă... / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 294, Anul I, 21 octombrie 2011. Drepturi de Autor
CEVA NE SCAPĂ... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356576_a_357905]
-
intră o arătare, nici cal și nici faun, cu copite pe pleoape, se așeză pe scaun și spuse, destul ați vorbit, e rușine, să trecem la fapte și plânse cu lacrimi diamantine. Nici un vers nu poate șterge scuipatul aruncat pe obrazul semenului. Mă gândesc la un Grau, dar ce contează el? Oamenii nu prea suportă recunoștința, amintirea propriei fapte ticăloase ( iartă-i, Doamne), ca și lacrimile altcuiva. Idiotul din Xeenemunde, o povestire de Nesvadba, oho! Un vânt umed și rece bătea
BĂIETE, ACUM EŞTI MATUR de BORIS MEHR în ediţia nr. 303 din 30 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356568_a_357897]