4,121 matches
-
sau Mehari ben Suthal, cunoscut sub numele Abba Mehari,(sec.XIX) a fost un călugăr (malkosa) evreu etiopian, care a trăit și activat în zona Qola Vegre, unde a fost păstorul spiritual al obștei evreiești locale Beta Israel (cunoscută de străini sub numele de „falași”) În anul 1862 Abba Mehari a condus o încercare de reîntoarcere a evreilor etiopieni la Ierusalim, în Țara Sfântă. El este considerat de evreii originari din
Mehari Suthal () [Corola-website/Science/323354_a_324683]
-
Abia pe la 1400, ""Alba ecclesia"" (alias Viscri) apare într-un registru al localităților pentru plata impozitului datorat episcopatului, al comitatului de Rupea (Kosd). Pe la 1500, Viscri este enumerată printre comunele libere ale Scaunului de Rupea, cu 51 de gospodării, trei păstori, un dascăl și doi săraci. Aici, ca și în alte comune, vechimea bisericii confirmă că așezarea coloniștilor germani a luat ființă la sfârșitul secolului XII când a fost colonizată și partea apuseană a viitorului Scaun al Rupei. Biserica-sală romanică, cum
Biserica fortificată din Viscri () [Corola-website/Science/326529_a_327858]
-
contra episcopului de Alba Iulia. Apold aparținea în anul 1500 de Scaunul Sighișoarei și era una dintre cele mai populate sate, dovadă stând în acest sens un registru în care sunt înscrise în acel an 89 de gospodării și patru păstori, o moară și două curți părăsite. O dată cu exodul masiv al sașilor în Germania din anul 1990, comunitatea din săsească din localitate s-a destrămat ireversibil. În anul 2005, în sat, mai existau câteva familii de sași la care preotul evanghelic
Biserica fortificată din Apold () [Corola-website/Science/326597_a_327926]
-
Maro" (1289), "Prathia" (în 1359 și 1516), "Bretay" (1528) și "Pretoa" în dialectul săsesc, denumire care a rămas aproape neschimbată din 1359. Statisticile conscripțiilor istorice arată că în 1359 existau în sat 94 ce capi de familie, 6 văduve, 4 păstori și un învățător. Între anii 1524 - 1596, se menționează că tinerii din Brateiu făceau studiile la Brașov și Viena. În perioada 1615 - 1639, preotul satului a fost Johannes Fabini, preot care deținea incunabulul "Opuscula plurima" de Augustinus Aurelius, tipărit în
Biserica fortificată din Brateiu () [Corola-website/Science/326679_a_328008]
-
al XVI-lea, prezintă înscrisuri în care se menționează existența în localitate a 125 de gospodării care însumau circa 650 de locuitori. Conform următoarelor conscripții de la sfârșitul secolului al XVII-lea se știe că existau 100 de proprietari și șapte păstori români sau unguri, iar la începutul secolului al XVIII-lea se menționează existența a primelor 10 familii de țărani de origine română. Pe toată perioada studiată în documetele vremurilor se poate spune că numărul etnicilor maghiari a fost unul foarte
Biserica fortificată din Archita () [Corola-website/Science/326689_a_328018]
-
Localitatea este menționată pentru prima oară într-un act emis în 1359. Buzd a aparținut Capitulului Mediaș și a fost o comună liberă în Scaunul Mediașului. Conform conscripției din 1516, localitatea avea 30 de gospodării, un morar, un dascăl, doi păstori, iar în 1532 numărul caselor era de 61. Numele așezării în limba germană este de "Bussd", posibil ca o derivație etimologică nu tocmai adevarată din prenumele "Bozo". Biserica fortificată se află astăzi într-o avansată stare de degradare, turnul nord
Biserica fortificată din Buzd () [Corola-website/Science/326815_a_328144]
-
o arie totală de 13 kmp. În cadrul acesteia, într-o zonă cu o suprafață de cca 5,5kmp situată în Peninsula Murrell, se consideră că încă mai există câmpuri de mine suspecte. Cu toate acestea, zona a fost parcursă de păstori în ultimii 25 de ani, fără ca vreun incident să survină. Cu toate acestea, se estimeayă că pe tot teritoriul insulelor, se găsesc încă 20.000 de mine anti-personal și 5.000 de mine anti-tanc, ne-explodate. Din 1984, nu au
Războiul Malvinelor () [Corola-website/Science/324544_a_325873]
-
cu un grup de credincioși în partea de nord a actualei Bulgarii. Ca urmare a plecării lui Ulfilas în sudul Dunării, nu a avut loc o dezorganizare completă a instituției Bisericii - pe plan local, acestuia succedându-i drept episcop "Goddas", păstor al turmei de credincioși între anii 347-380. Existența schiturilor rupestre Agaton, Aluniș, Fundătura, Porfirie și Sf. Ioan Bogoslovul a precedat consemnarea acestora în 1578 într-un act de danie al lui Mihnea al II-lea Turcitul către mănăstirile Motnău, Agaton
Bisericile rupestre din Munții Buzăului () [Corola-website/Science/326125_a_327454]
-
un preot german, dar care s-a alăturat în 1533 anabaptiștilor, ulterior ne mai crezând în trinitate el a fost exclus în 1547, și a creat o ramură separată a anabaptiștilor. Adepții lui Adam au fost numiți „Adamiți” de la numele păstorului. Johannes Campanus un flamand a publicat în 1531 o carte în care afirma că nu există decât două persoane divine, Tatăl și Fiul, că Fiul este inferior Tatălui și că Duhul Sfânt nu este decât o putere. Roelof (Rudolph) Martens
Biserici și creștini antitrinitarieni () [Corola-website/Science/322496_a_323825]
-
Cristos (1865) grupuri răzlețe de orientare antitrinitariană. Studenții în Biblie și Martorii lui Iehova: În anul 1869, Charles T. Russell, în timp ce mergea pe Federal Steet, a auzit un cântec religios de la subsol, a intrat într-o sala adventistă, unde era păstor Jonas Wendell, iar credința șovăielnică a lui Russell a fost restabilită datorită convingerii căpătate că scrierile Bibliei sunt legate între ele. Colaborând cu Jonas Wendell, mai târziu și cu George Storrs și cu alții, C.T. Russell, a primit unele învățături
Biserici și creștini antitrinitarieni () [Corola-website/Science/322496_a_323825]
-
Nistru au terminația „ți” (Voloscăuți, Volcăuți, Cudrinți, Miliuți, Biliuți etc) Terminația indică la plural locuitorii unui sat sau oraș fiind caracteristică atât românilor cât și aromânilor din în sudul Balcanilor Datele de mai jos par a contura o confederație de păstori și războinici slavo-români care a existat timp de două veacuri în Podolia și nordul Moldovei, încercând să-și mențină autonomia între puterile potrivnice ale pecenegilor, Galiției, cumanilor, Ungariei și tătarilor, fiind vasali sau aliați când a unora, când a altora
Bolohoveni () [Corola-website/Science/329850_a_331179]
-
Proilaviei drvine acum mică și fără însemnătate, astfel că mitropolitul Proilaviei, începând de la 1812, se numește "„al Brăilei și al Silistrei sau cum se mai zicea al Dirstei și al Proilaviei, exarh a tot țărmul Dunării”." În 1821, întâlnim ca păstor pe mitropolitul Antim al Dristrei și Proilavului și exarh al părților de lângă Dunăre, până în 1828. Mitropolitul Antim a primit la reședința sa din Silistra la 29 august 1822, pe primii domni pământeni, Ioniță Sandu Sturdza al Moldovei și Grigore Ghica
Mitropolia Proilaviei () [Corola-website/Science/328105_a_329434]
-
lumea alarmată pleacă spre Moldova - locul de retragere al armatei românești. La Constanța Sterie Ciumetti este numit inspector general de poduri și șosele. Sterie Ciumetti s-a căsătorit cu Anastasia (născută Papahagi) care se trăgea tot dintr-o familie de păstori, din zona munților Pind, și care a urmat numai șase clase de liceu. Pe vremea aceea în Balcani nu era obișnuit ca fetele să studieze. Prin soția lui, Sterie va avea ca rude aromâni însemnați. Anastasia (Seaua) era soră cu
Sterie Ciumetti (inginer) () [Corola-website/Science/327595_a_328924]
-
înainte de nașterea singurului lor copil, Ileana Costea, a doua nepoată de fată a lui Sterie, care este profesor de inginerie automatizată la o universitate de stat din California și locuiește din 1973 în Los Angeles. Sterie Ciumetti era fiu de păstor și primul din familia lui care a învățat carte (cum declara, în 1951, Florica Bagdasar, într-o Autobiografie depusă la serviciul „Cadre“ al Institutului Medico-Farmaceutic București). Era un bărbat foarte arătos. Fiica lui, Ana, spunea despre tatăl ei că era
Sterie Ciumetti (inginer) () [Corola-website/Science/327595_a_328924]
-
(n. 2 octombrie 1962, în Cărpineni, RSS Moldovenească, URSS) este un interpret și compozitor de muzică ușoară din Republica Moldova. Cartea de vizită a artistului se consideră piesa „Păstorul Singuratic” de James Last. În doi ani a trecut cursul de patru ani a școlii muzicale. În 1997 a fost admis la studii în Institutul de Arte din Chișinău „Gavriil Muzicescu” la facultatea „instrumente populare”. Și-a făcut studiile în
Constantin Moscovici () [Corola-website/Science/327765_a_329094]
-
Creta. Cu siguranță, celelalte state grecești au considerat un stat semi-barbar. Structura administrativă și politică era complexă, dar armatele sale nu se comparau cu ale puterilor grecești. În acord cu Scholten, liga a fost fundamental o societate de agricultori și păstori, dar prezența elitei de top era indispensabilă. Liga a avut o structură federală formată dintr-un consiliu federal, în care nivelul de reprezentare a fost proporțională cu mărimea contribuției unei comunități pentru armata ligii, o adunare populară a tuturor cetățenilor
Liga Etoliană () [Corola-website/Science/327068_a_328397]
-
arme împotriva cărora armele de bronz ale aheilor sau micenienilor nu le puteau face față. Și-au construit cetatea Corint, de unde dominau istmul și au supus treptat întreaga Grecie, mai puțin Attica unde ionienii au putut să-i respingă. Predominarea păstorilor, cu limitarea drastică a creațiilor de mari dimensiuni și durabile și o modificare radicală a practicilor funerare, ale căror urme materiale sunt greu identificabile, ar putea explica frecvența foarte redusă a descoperirilor. Sunt limitate la câteva insule dintr-un pustiu
Era quot;întunecatăquot; a Greciei () [Corola-website/Science/330636_a_331965]
-
elocventă și pentru vremea în care au fost compuse poemele, și pentru veacurile anterioare, în care s-a constituit tradiția epică. Universul strălucitor, însângerat și eroic în războiul din Iliada, în contrapunct cu Odiseea, care evoca Itaca cu prinții si păstorii ei, dar și imaginea fabuloasă a ținuturilor populate de monștri mitici pe care eroul o parcurge, au de spus multe despre felul în care trăiau grecii în epoca întunecată, despre cum vedeau oamenii și zeii, viața și moartea, natura și
Era quot;întunecatăquot; a Greciei () [Corola-website/Science/330636_a_331965]
-
anterioară, ei au reținut amintirea unui alt ideal ca o nostalgie a perfecțiunii și a ascensiunii duhovnicești. Aceste minți mai rafinate nu au întârziat să se simtă strâmtorate în interiorul unui dogmatism rigid, fără strălucire liturgică; o religie a războinicilor și păstorilor, potrivită societăților patriarhale a Arabiei prehegiriene. Formalismul exterior al shari’ei, legislația minuțios elaborată de școlile ortodoxe nu ținea seama în nici un fel de sensibilitatea și blândețea duhovnicească pe care Coranul le lăudase la creștini.
Mistica islamică () [Corola-website/Science/330048_a_331377]
-
evenimentele importante din perioada Crăciunului. Lucrarea este adesea interpretată integral sau împărțită în două părți egale. Durata totală a lucrării este de aproape trei ore. Prima parte (pentru Ziua Crăciunului) descrie nașterea lui Iisus, a doua (pentru 26 decembrie) vestirea păstorilor, a treia (27 decembrie) adorarea păstorilor, a patra (pentru Anul Nou) tăierea împrejur a Domnului, a cincea (prima duminică după Anul Nou) călătoria Magilor iar a șasea (Boboteaza) adorarea Magilor. Structura narativă a lucrării este definită în mare parte de
Oratoriul de Crăciun (Bach) () [Corola-website/Science/330209_a_331538]
-
este adesea interpretată integral sau împărțită în două părți egale. Durata totală a lucrării este de aproape trei ore. Prima parte (pentru Ziua Crăciunului) descrie nașterea lui Iisus, a doua (pentru 26 decembrie) vestirea păstorilor, a treia (27 decembrie) adorarea păstorilor, a patra (pentru Anul Nou) tăierea împrejur a Domnului, a cincea (prima duminică după Anul Nou) călătoria Magilor iar a șasea (Boboteaza) adorarea Magilor. Structura narativă a lucrării este definită în mare parte de cerințele bisericii pentru calendarul Crăciunului 1734
Oratoriul de Crăciun (Bach) () [Corola-website/Science/330209_a_331538]
-
ceea ce ar fi fost nepotrivit pentru un oratoriu compus cu intenția de a fi coerent. Bach a eliminat conținutul celei de-a treia zi de Crăciun (27 decembrie), Evanghelia după Ioan și a împărțit povestea celor două grupuri de vizitatori - păstorii și Magii - în două. Astfel, a rezultat o expunere mult mai coerentă a poveștii Crăciunului: Fuga în Egipt are loc după sfârșitul celei de-a șasea părți. Oratoriul a fost compus pentru a fi interpretat în cele șase zile de
Oratoriul de Crăciun (Bach) () [Corola-website/Science/330209_a_331538]
-
Cartea a II-a (Euterpe) începe cu invazia Egiptului de către forțele persane conduse de Cambyses al II-lea și cu disputa vechimii dintre egipteni și frigieni. Herodot povestește o legendă în care doi copii au fost lăsați în grija unui păstor, izolați de lume fără, a fi expuși la auzirea unor cuvinte. Primul cuvânt rostit de cei doi copii a fost "booka" (pâine), cuvânt de origine frigiană, dovedindu-se astfel că frigienii au apărut dinaintea egiptenilor. Chiar și așa, Herodot ne
Istorii (Herodot) () [Corola-website/Science/330255_a_331584]
-
certificatul de naștere din arhiva Stăarii Civile din Rionero atestă că numele său era Crocco. Potrivit unui manuscris de Gennaro Fortunato, unchi al meridionalistului Giustino, porecla Donatello (sau Donatelli) aparținea bunicului său din partea tatălui, Donato Crocco. Tatăl său Francesco era păstor la familia nobilă Don Nicola Santangelo din Venosa, iar mama sa, Maria Gerarda Santomauro, era o casnică ce cultiva un mic câmp în Rionero. Despre primele perioade ale vieții lui aflăm din amintirile lui. Al doilea copil din cinci copii
Carmine Crocco () [Corola-website/Science/330338_a_331667]
-
Pentru a putea întreține familia, copiii au fost încredințați unor rude, iar puținele lor posesiuni au fost vândute. Având tatăl în pușcărie și mama cu grave probleme de sănătate, tânărul Crocco, împreună cu fratele său Donato, au mers să lucreze ca păstori în Puglia; din când în când se întoarce în orașul natal, dar mama sa , din ce în ce mai mult afectată de probleme psihice, nu-l mai recunoște și moare nu după mult timp în spitalul de nebuni. În 1845, la vârsta de cincisprezece
Carmine Crocco () [Corola-website/Science/330338_a_331667]