13,778 matches
-
omenirii secolului XX: papa Ioan Paul al II-lea. Nu a reușit să creeze o nouă realitate religioasă în locul celei instituite milenar. Totuși, a deschis larg calea pentru o nouă spiritualitate mondială, gândea holist și a depășit barierele mentalității catolice. Papa Ioan Paul al II-lea a reînnodat dialogul catolicilor cu creștinii ortodocși și chiar cu mozaicii și islamicii. Putem spera, datorită gândirii sale hiperrealiste, într-o lume de religii prietene sau chiar într-o lume unificată religios? Cine știe... 15
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
80, privirile adulților spre viitor, cu grandioase epopei eroice despre cucerirea cosmosului și războaie intergalactice. Începând din anii ’90 au revenit la modă temele biblice. Însă locul Satanei a fost luat de „marile comploturi” și „conspirații împotriva lui Dumnezeu”, a papei și a religiei. Noii diavoli sunt pământeni (sau extratereștri) care vor să cucerească lumea și să impună o Nouă Ordine Mondială. Ordinul Iluminaților, de exemplu (din care a făcut parte și Comenius), este cel care ar fi pus la cale
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
acela, probabil involuntar, de a fi încheiat și maleficului experiment bolșevic de impunere cu forța în practică a teoriei marxiste a comunismului (după malformarea gravă de către V.I. Lenin a teoriei marxiste). Adăugăm acestei simpatii admirația profundă față de personalitatea copleșitoare a papei Ioan Paul al II-lea. Aceste sentimente sunt influențate, poate, și de faptul că am avut șansa de a-i vedea, pe ambii, cu prilejul vizitelor pe care le-au făcut în România. Se comportau firesc, părând cei mai normali
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
18 luni: - nu poate să răspundă la comenzi simple, cum ar fi: „hai la mine”; - nu întoarce capul ca răspuns la zgomotele venite din altă cameră; - nu arată cu degetul ceva ce‑și dorește; - nu imită cuvinte simple (mama, tata, papa etc.); - nu reacționează la muzică; - nu folosește cel puțin două consoane; - la 15 luni nu înțelege și nu răspunde la cuvinte ca: „nu” sau „pa”; - la 15 luni nu folosește cel puțin 6 gesturi cum ar fi: „pa”, „da”, „nu
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
Textul se transformă într-un fel de almanah-calendar în care sunt aglomerate, fără efort selectiv, incendii, perioade de secetă, molime, războaie turco-austriece, abdicări spectaculoase, decese mai însemnate („Întâi au murit Filip, duce de Orleansu”, „Murit-au și Inochentie al treisprezecelea, papa al Râmului”) și logodne de prin Europa („Într-acest an fiind logodit Ludovic al cinci[sprezece]lea, craiul franțozesc, cu fata craiului Ișpanii și aducând-o în Paris numai să facă nuntă, au aflat pricină că ar fi fost mică
POPESCU-19. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288940_a_290269]
-
în literatura umaniștilor europeni, interesați nu numai de originea latină a românilor, ci și de rolul acestora în stăvilirea expansiunii otomane. Povestirile germane au fost integrate în aceeași perioadă în cronica austriacului Thomas Ebendorfer, în comentariile lui Enea Silvio Piccolomini (Papa Pius II), au fost folosite de legatul papal Nicolae de Modrussa și prelucrate în versuri în poemul lui Michael Beheim. Mai târziu anecdotele despre Vlad Țepeș sunt receptate de scrierile istoriografice ale lui Filippo Buonaccorsi-Callimachus și mai ales de cronica
POVESTIRE DESPRE DRACULA VOIEVOD. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288993_a_290322]
-
au făcut parte G. Bogdan-Duică, I. Lupaș, Victor Papilian, aleși apoi în organele de conducere alături de D.D. Roșca și Sebastian Bornemisa. Ca atare, sunt prezenți cu articole G. Bogdan-Duică (Petru Maior și Iustinus Febronius sau Petru Maior ca vrăjmaș al Papei, Mici studii istorice. Ceva despre Maramureș și Muncaciu, Psihologia unui articol anticatolic, Catedrala), I. Lupaș (Matei Voileanu, Puterea morală a conștiinței naționale, Testamentul episcopului N. Ivan, Transilvania sau Ardeal?), Al. Lapedatu (Statul și Biserica Ortodoxă), Sextil Pușcariu (Românism și ortodoxie
RENASTEREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289173_a_290502]
-
andar in Valacchia), pentru modul în care practica virtuțile renascentiste (în el Stefano Guazzo vedea un cavaler al Renașterii, un curtean perfect, precum cei portretizați de Baldassare Castiglione în al său Il Cortegiano), prin informația culturală pe care o stăpânea. Papa Grigore al XIII-lea îi dă acestui prieten al ducilor italieni recomandări foarte bune pentru Henric al III-lea, regele Franței, la a cărui Curte P.C. ajunge în 1579. Urcă (după un nou stagiu constantinopolitan, urmărit cu atenție de Ecaterina
PETRU CERCEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288802_a_290131]
-
Este perioada de maximă europenizare a umanistului O. Prin poziția de politician și diplomat la Curtea regentei, propovăduiește concordia între state, neuitând interesele patriei adoptive. Stabilește relații cu personalități princiare (Ferdinand I de Habsburg, împăratul Carol Quintul, frații regentei), ecleziastice (papa Clement al VII-lea, cardinali, episcopi), cu scriitori și filosofi umaniști (o prietenie epistolară privilegiată îl leagă de Erasm din Rotterdam), regăsindu-se, alături de savanți, erudiți, profesori clasiciști, într-o veritabilă „republică a literelor”. Își scrie în Țările de Jos
OLAHUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288517_a_289846]
-
public (Alexandru Zloteanu) / Mihai Milca, Holocaust - radiografia unui genocide (Darie Cristea) / Silviu G. Totelecan, Vecinătatea În Munții Apuseni, Disoluții comunitare (Dumitru Sandu) / Adrian Neculau (coord.), Viața cotidiană În comunism (Constantin Cucoș) / Dumitru Batâr, Instituționalizarea mod elelor culturale (Daniela Botone) / Cristina Papa, Giovanni Pizza și Filippo M. Zerilli (eds.), La ricerca antropologica in Romania. Prospettive storiche ed etnografiche (Marin Constantin) / Peter Skalník (ed.), A Post-Communist Millenium. The Struggles for Sociocultural Anthropology in Central and Eastern Europe (Marin Constantin) / André Sirota Michel Pinçon
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
The radiography of a genocide (Darie Cristea) / Silviu G. Totelecan, Neighborhood institutions in the Apuseni mountains: community dissolutions (Dumitru Sandu) / Adrian Neculau (coord.), Daily life in the communist regime (Constantin Cucoș) / Dumitru Batâr, Institutionalization of cultural models (Daniela Botone) / Cristina Papa, Giovanni Pizza and Filippo M. Zerilli (eds.), La ricerca antropologica in Romania. Prospettive storiche ed etnografiche (Marin Constantin) / Peter Skalník (ed.), A Post-Communist Millenium. The Struggles for Sociocultural Anthropology in Central and Eastern Europe (Marin Constantin) / André Sirota Michel Pinçon
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
noi modalități de abordare a problemelor cu care se confruntă, cât și teoreticienilor acestui domeniu. De asemenea, lucrarea de față constituie un bun suport educațional pentru orice student care se confruntă cu realizarea unui proiect de cercetare. Daniela Botone Cristina Papa, Giovanni Pizza și Filippo M. Zerilli (eds.) La ricerca antropologica in Romania. Prospettive storiche ed etnografiche, Studi e materiali di antropologia culturale, Uniiversità degli Studi di Perugia, Edizioni Scientifiche Italiane, 2003 (314 p.) Rod al unui seminar găzduit de Universitatea
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Oana Benga), semnificațiile identitare ale sarmalei În raport cu ,,civilizația” și ,,cultura” (Vintilă Mihăilescu), etnografia zonelor industriale din Valea Jiului și Făgăraș (David A. Kideckel, Bianca E. Botea, Raluca Nahorniac, Vasile Șoflău), cosmopolitism și transmigrație la oamenii de afaceri italieni din România (Cristina Papa și Veronica Redini), implicațiile juridice, istorice și culturale ale corupției la români (Filippo M. Zerilli). Ca tematică generală, volumul abordează trei ,,obiecte” de studiu, și anume problematica identității la nivel epistemologic (J. Cole, M. Mesnil) și În jurul ideii de romanitate
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
a unor ,,artefacte” sau ritualuri revendicate În mod obișnuit ca ,,tradiționale” (M. Lörinczi, I. și O. Benga, V. Mihăilescu); Într-o ultimă secțiune, sunt examinate o seamă de aspecte asociate cu ,,tranziția” socioeconomică din România (D. Kideckel et al., C. Papa și V. Redini, F.M. Zerilli). John Cole evidențiază deosebirile teoretice și metodologice dintre ,,antropologia anglofonă” și ,,fragmentatele” Școli europene de etnologie (franceză, olandeză, suedeză, germană - Völkerkunde - etc.). Pentru Cole, etnologiile est-europene - Între care și cea românească - sunt niște ,,odrasle ale
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
regionale”. Analiza etnografică in situ afirmă așadar un rol ,,angajat”, practic al antropologiei, ca, de pildă, În recomandarea privind aplicarea legislației muncii pentru limitarea muncii ,,la negru” În Făgăraș sau investițiile În infrastructură și diversificarea pieței muncii În Valea Jiului. Cristina Papa și Veronica Redini Își aleg ca ,,obiect” etnografic, oamenii de afaceri ,,transmigranți” din România. Datele de teren provin din zonele Timișoara și Cluj-Napoca și privesc Întreprinzători italieni din industria textilă, de Îmbrăcăminte, Încălțăminte și sectorul lemnului. Autoarele aplică noțiunile de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
mică, vrând să-și facă aliat într-o proiectată companie antiturcească), cu Transilvania (prin acorduri ce stipulau avantajul reciproc) și cu Ungaria. Aflat în raporturi echilibrate cu Înalta Poartă, a trimis emisari în Apus, la Veneția și la Roma, la papa Leon al X-lea, dorind să devină aliat al occidentalilor în expedițiile împotriva turcilor. Domnia lui este un reper fundamental și pentru mersul alcătuirilor culturale la români. A sprijinit tiparul, scriptoriile, pe cărturari. A fost unul dintre cei mai însemnați
NEAGOE BASARAB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288381_a_289710]
-
trimitea dogelui un cal ce valora două sute de ducați. Un gust artistic sigur, ce aduna „moștenirea” bizantină lângă rafinamentul vest-european, dirija opțiunile voievodului în materie de lucruri de valoare. Pe unii istorici i-a surprins solia trimisă de N.B. la papa Leon al X-lea, pontiful deschis către luminile Renașterii, unde pleacă în 1519 Antonio Policalas, un grec de la Curtea voievodului, inițiativa fiind menită să confere un oarecare suport năzuințelor românilor. Aproape concomitent domnul muntean îi cerea lui Manuil din Corint
NEAGOE BASARAB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288381_a_289710]
-
desprindere de concepția strict teologică despre lume, însușindu-și principiile unei filosofii raționaliste, care i-au deschis o nouă viziune asupra fenomenului istoric sau lingvistic. O altă operă de vastă informație, dar și de împotrivire la dominația Bisericii și a papei (punct important în programul iluminist european) era aceea a lui Claude Fleury, pe care M. a tradus-o sub titlul Istorie besericească (douăsprezece părți, păstrate în manuscris din perioada 1794-1799). Anterior, folosind documentația de aici, el scrisese o Cunoștință pre
MICU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288108_a_289437]
-
eseul, în mod frecvent textul devine un incitant amestec de reportaj, ficțiune, tăieturi din presa vremii, interpretări personale, totul vorbind despre încercarea gazetarului de a-și apropia evenimentele timpului, cum se întâmplă atunci când îi portretizează pe Hitler, Mussolini, Stalin, Roosevelt, papa Pius al XI-lea, Einstein și pe mulți alții. Literatura pentru copii a lui M. valorifică tot o experiență de reporter. În Povestea minunată a lui Shirley Temple (1938), continuată de Albumul Shirley Temple (1939), sub pretextul că povestește viața
MIRCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288172_a_289501]
-
de tot restul... Dacă presa centrală va sufla o vorbă despre alte „abuzuri în serviciu” ale preoțimii române, fiți siguri că este vorba despre o înscenare sau un complot masonic. Ortodoxia națională nu poate cădea. Dacă la Vatican trăiește un papă firav, dar infailibil, la București și mai jos de Dunăre nu există oare sinoade de ierarhi pe care ne place să-i credem nesupuși greșelii? Iată o convingere care abate multe suflete simple de la orice îngrijorare. Prin referința la instanța
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
la martiriul sfinților din închisorile comuniste - ar fi la fel de necesară. Restabilirea contactului între preot și credincios prin cateheze deschise laicilor de diferite vârste sau orientări profesionale poate valora mai mult decât realizările simbolice ale Patriarhiei. Dl Baconsky invocă frecvent vizita Papei Ioan Paul al II-lea la București în vara anului 1999, eveniment supralicitat adesea și în mediile ierarhiei bisericești. Fără a subestima importanța acestui contact între Răsărit și Apus inițiat de PF Teoctist (1915-2007), putem bănui totuși că arhimandritul Teofil
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
Fără a subestima importanța acestui contact între Răsărit și Apus inițiat de PF Teoctist (1915-2007), putem bănui totuși că arhimandritul Teofil Părăianu (n. 1929) de la Mănăstirea Constantin Brâncoveanu (Sâmbăta de Sus, Brașov) avusese dreptate când a spus: „Mă bucur că Papa vine, dar mă bucur și că pleacă...”. Prezența Suveranului Pontif nu a rezolvat problemele de adâncime ale Bisericii naționale, așa cum nici vizita fostului președinte american Clinton la București și zdrobitoarea majoritate a cetățenilor care s-au exprimat în favoarea NATO nu
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
O decizie strategică gândită, poate, pentru apropierea publicului mai puțin alfabetizat în sens teologic. Cu excepția filozofului de la Port-Royal sau a scriitorului Georges Bernanos (1888-1948), lipsesc numele unor gânditori catolici de referință care au comentat geneza și transformarea lumii moderne. De la papa Leon al XIII-lea (autor al faimoasei enciclice Rerum novarum, 1891) la autori profunzi și sofisticați precum Hans Urs von Balthasar (1905-1988), Henri de Lubac (1896-1991) sau Louis Bouyer (1913-2004), vocile teologiei apusene găsesc puțin ecou. În privința tradiției ortodoxe, cu excepția
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
formă autistă de raportare la lume, într-un sens apropiat de nostalgiile teocratice ale islamului contemporan. Propunerea comunitarienilor este o soluție, în genul celei schițate de Alisdair MacIntyre? Trebuie, dimpotrivă, forjat un concept de raționalitate universală, așa cum propune mai degrabă papa Benedict al XVI-lea în alocuțiunea recentă de la Regensburg (2007)? Cum poate oare gândirea politică să scape de ispita universalismului inchizitorial, fără a cădea în păcatul relativismului oportunist? Cum evită religiile Cărții să devină o ideologie a săbiilor? În ce
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
nu este un contrast între monahii copți și monahii „eleniști” sau romani, ci tensiunea dintre universul urban (e.g., Alexandria) și legile pustiei. Instrumentalizarea ideologică a monahismului este un fenomen care nu poate fi atribuit pentru întâia oară decât episcopului Teofil, papă al Alexandriei (385-412), la un moment mai degrabă crepuscular din istoria Părinților deșertului 2. Pe scurt, cel puțin în ceea ce îl privește pe Evagrie Ponticul, atât „lupta de clasă”, cât și „ipoteza naționalistă” sunt constructe sociologice sărace, aplicate unui univers
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]