4,141 matches
-
au cerut-o „de vreme îndelungată”. În epistola amintită, Dionisie declară de la început că s-a condus după „hotărârea definitivă și justă a celor 318 Sfinți Părinți” de la Niceea (325). Ei ar fi fixat ziua a XIV-a a lunii pascale. De la această regulă unii s-au îndepărtat, sub influențe străine și iudaice. Greșeala se observă, practic, în modul în care ei socotesc timpul marii sărbători creștine. Regula ortodoxă niceeană a fost menținută și respectată cu grijă de către Sfântul Atanasie, mai
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
de 19 ani - „eneadecaterida” (în grecește, numărul 19 se numește „enneadeca”). „Papa Teofil” și urmașul său, Sfântul Chiril al Alexandriei, au mers neabătuți pe această cale a tradiției adevărate. Dionisie Exiguul specifică faptul că el însuși a alcătuit un ciclu pascal de 95 de ani, arătând modul compunerii și al reluării lui. Totodată a atras atenția că s-a ajuns la un comput eronat, pentru că nu s-a ținut seama de cunoașterea exactă a primei luni. „Ziua de Paști trebuie să
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
generală, finală asupra adevărului celor susținute, Dionisie Exiguul invocă, în încheiere, autoritatea preceptelor ortodoxe în materie. De această dată sunt amintite canoanele sinodului local din Antiohia, unele afirmații ale papei Leon cel Mare, Epistola Sfântului Proterie al Alexandriei și ciclul pascal pe care l-a alcătuit el însuși, inspirat după tradiția egiptenilor. În referatul prin care se dă răspuns la solicitările lui Bonifaciu și Bonus din cancelaria pontificală, eruditul străromân se menține la aceeași poziție doctrinară, respectiv autoritatea sinodală niceeană, convins
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
lui Bonifaciu și Bonus din cancelaria pontificală, eruditul străromân se menține la aceeași poziție doctrinară, respectiv autoritatea sinodală niceeană, convins că „va fi înlăturată orice luptă de păreri contrare”. Pentru o și mai evidentă fundamentare a zilei a XIV-a pascale din cadrul ciclului de 19 ani, Dionisie invocă și susținerile convergente ale episcopului Paschasin din arhivele romane, cel care a prezidat Sinodul al IV-lea Ecumenic de la Calcedon (451) în locul papei Leon I. Se dau apoi explicații în amănunt asupra
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
cea de 11 ani „are 7 comuni și 4 embolici”. Această epistolă exemplifică regulile mnemotehnice enunțate cu date din anul în curs și se încheie cu precizări pentru toți anii ciclului de 19 ani. Scrierea Elemente ale calculului calendaristic și pascal dă răspuns la următoarele probleme: Despre anii de la Hristos; Despre indiction; Despre epacte; Despre concurente; Despre ciclul de 19 ani; Despre ciclul lunar; Despre ziua a XIV-a în luna martie; Despre bisectă; Despre luna pascală în martie; Despre ziua
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
ale calculului calendaristic și pascal dă răspuns la următoarele probleme: Despre anii de la Hristos; Despre indiction; Despre epacte; Despre concurente; Despre ciclul de 19 ani; Despre ciclul lunar; Despre ziua a XIV-a în luna martie; Despre bisectă; Despre luna pascală în martie; Despre ziua sărbătoririi de Paști în Săptămâna Sfântă; Despre luna celor mai apropiate Paști; Dacă vrei să știi ziua calendelor lui ianuarie în fiecare an, ce sărbătoare este; Despre luna calendelor lui ianuarie; În ce lună cade ziua
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
ziua sărbătoririi de Paști în Săptămâna Sfântă; Despre luna celor mai apropiate Paști; Dacă vrei să știi ziua calendelor lui ianuarie în fiecare an, ce sărbătoare este; Despre luna calendelor lui ianuarie; În ce lună cade ziua a XIV-a pascală în primul an al ciclului de 19 ani; Despre ziua echinocțiului și a solstițiului; Despre calcularea anului bisect. După cum se poate observa, lucrarea redă argumente, cunoștințe considerate sigure, invocate pentru fundamentarea unor date esențiale de calendarologie. Caracterul lor evident este
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
operei. Totodată se precizează că răspunsurile în discuție sunt „stabilite de priceperea egiptenilor” și ele trebuie să constituie „evidențe pentru cei din vremea noastră”. Având o astfel de menire, argumentele enumerate mai sus au avut o importanță majoră în computul pascal. Deși, odată cu îndreptarea calendarului iulian aceste argumente și-au pierdut din importanță, totuși, în știința cronologiei, ele sunt indispensabile. c. Cronologia în concepția lui Dionisie cel Smerit și fundamentarea ei teologică După cum preciza marele patrolog I.G. Coman, „Dionisie Exiguul a
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
în cadrul scrierilor patristice ale monahului Dionisie Smeritul, un loc de cinste îl ocupă lucrările de cronologie creștină. Paralel cu traducerile și comentariile efectuate, aceste opere l-au făcut celebru în lumea întreagă: - Cartea despre Sfintele Paști (Liber de Paschate); - Argumente pascale (Argumenta paschalia); - două scrisori (epistole) (De ratione Paschae). Aceste lucrări cuprind argumente, date astronomice, istorice și calendaristice, interpretări teologice și demonstrații, care converg spre concluzia că un sistem corect de numărare a anilor nu poate începe decât cu Întruparea Mântuitorului
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
date astronomice, istorice și calendaristice, interpretări teologice și demonstrații, care converg spre concluzia că un sistem corect de numărare a anilor nu poate începe decât cu Întruparea Mântuitorului Iisus Hristos. Spre deosebire de alți Sfinți Părinți și scriitori bisericești care începeau ciclul pascal de la unii împărați romani, Dionisie Exiguul afirmă următoarele: „Eu n-am voit să pun la baza ciclurilor mele amintirea acelui om fără de lege și persecutor (Dioclețian), ci mai degrabă am ales să socotesc anii de la Întruparea Domnului nostru Iisus Hristos
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
cu care a fost conceput și realizat, sistemul cronologic al lui Dionisie Smeritul s-a impus treptat în întreaga lume creștină. Bazându-se pe cunoștințele calculului oriental, el a întocmit, în deceniul al treilea al secolului al VI-lea, tabela pascală bazată pe ciclul alexandrin. Explicațiile și motivația alegerii, în conformitate cu regulile Sinodului I Ecumenic, le prezintă într-o epistolă. Astfel, a adaptat calculul la anii erei creștine „pentru prima oară în datarea faptelor istorice, socotind că anii trebuie numărați
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
o epistolă. Astfel, a adaptat calculul la anii erei creștine „pentru prima oară în datarea faptelor istorice, socotind că anii trebuie numărați de la Nașterea Domnului Hristos, evenimentul cardinal și referința fundamentală pentru existența umană. Generalizarea acestui sistem a rezolvat problema pascală pentru Apus, fiind vorba de acceptarea calculului pascal oriental”. Preocupări pentru astfel de probleme de cronologie se pare că Dionisie le-a avut încă din vremea când se aflase în patria sa. Se știe că geto-dacii aveau cunoștințe bogate în
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
erei creștine „pentru prima oară în datarea faptelor istorice, socotind că anii trebuie numărați de la Nașterea Domnului Hristos, evenimentul cardinal și referința fundamentală pentru existența umană. Generalizarea acestui sistem a rezolvat problema pascală pentru Apus, fiind vorba de acceptarea calculului pascal oriental”. Preocupări pentru astfel de probleme de cronologie se pare că Dionisie le-a avut încă din vremea când se aflase în patria sa. Se știe că geto-dacii aveau cunoștințe bogate în acest domeniu. Ca exemplu poate fi numit celebrul
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
Se menționează, de asemenea, în Molitvelnicul slavon tipărit la Târgoviște în anul „de la zidirea lumii 7053, iar de la nașterea lui Hristos 1545”, iar după doi ani, în Apostolul tipărit tot la Târgoviște, datat „1547”. 1. Elemente de calcul calendaristic și pascal Perfecționarea sistemului calendaristic din vremea împăratului roman Iulius Cezar pare să corespundă cu formula cunoscută din Sfânta Scriptură „plinirea vremii” (Gal. IV, 4), care desemna pregătirea omenirii ca să primească în trup pe Fiul lui Dumnezeu. Bazat pe știința astronomică înaintată
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
a mai multor sfinți. Aceasta este cea de a doua mare deosebire dintre calendarul roman păgân și cel creștin, pe lângă alte rânduieli în legătură cu praznicele, pomenirile și posturile bisericești. În primele veacuri creștine, a existat ca preocupare de bază întocmirea tabelelor pascale..0 Sărbătoarea cea mare a creștinătății era retrăită anual de către credincioșii de atunci, ca și în zilele noastre, cu sentimentul evidenței divinității Mântuitorului și al așteptării învierii din morți a celor răposați. În secolul I însă, ca punct de orientare
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
și faptul istorico-creștin”. Consecințele religioase și istorice ale celui din urmă își dovedeau însă net superioritatea și bogăția. „O deosebire era totuși între cvartodecimani și ceilalți creștini: pe când aceștia serbau ca Paști învierea Mântuitorului, cvartodecimanii serbau la 14 nisan ospățul pascal al Mântuitorului cu ucenicii Săi, ca zi de început al patimilor Domnului, a cărui moarte era socotită la 15 nisan. Era o chestiune de interpretare a cronologiei evanghelice a Patimilor, cvartodecimanii bazându-se pe cea a Sfântului Matei, respectiv a
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
durata postului premergător praznicului Învierii. Acesta avea o anumită durată într-o parte a creștinătății și alta mai lungă în restul lumii creștine. În secolele al II-lea și al III-lea viața Bisericii era umbrită de controverse și divergențe pascale creștine avându-i în frunte, pe de-o parte, pe episcopul Victor al Romei și, pe de alta, pe episcopul Policarp al Efesului. Folosirea ca argumente a tradițiilor apostolice de atunci și pledoaria scrierilor epocii pentru o tradiție sau pentru
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
tradiție sau pentru cealaltă a dus la necesitatea despărțirii Paștilor de sărbătoarea Pashăi iudaice. Credibilitatea motivării cvartodecimane a disputei începea să scadă. La începutul secolului al IV-lea, înaintea ținerii Sinodului I ecumenic, apare posibilitatea îndreptării calendarului iudaic, prin tabela pascală rămasă de la conciliabulul din Filipopole. Din ea se vede că s-a încercat reglementarea datei Pashăi, în cadrul ciclului de 19 ani, neglijându-se prescripțiile legale de mai înainte. „Această reformă strică și calendarului iudaic și computului pascal creștin” prin sărbătorirea
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
iudaic, prin tabela pascală rămasă de la conciliabulul din Filipopole. Din ea se vede că s-a încercat reglementarea datei Pashăi, în cadrul ciclului de 19 ani, neglijându-se prescripțiile legale de mai înainte. „Această reformă strică și calendarului iudaic și computului pascal creștin” prin sărbătorirea înaintea echinocțiului și chiar prin mutarea Pashăi mai târziu decât 14 nisan. O altă încercare de stabilizare calendaristică evreiască a fost și cea sub numele lui Hillel al II-lea (Hanasi). S-a urmărit atunci realizarea unui
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
din anul 325. Cercetătorii de astăzi au constatat că nu s-a stabilit atunci nici un canon care să reglementeze tehnica aflării zilei Paștelui. Biserica Alexandriei a fost însărcinată de Sinodul I ecumenic să comunice anual episcopilor din întreaga creștinătate data pascală. Datorită reputației științifice în domeniul astronomiei, Patriarhia din Alexandria comunica, pe de-o parte, data Paștilor prin enciclici speciale, iar pe de alta, începerea postului. Sfântul Ioan Cassian precizează că momentul răsăritului soarelui avea un mare rol în fixarea începutului
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
Sfântul Ioan Cassian precizează că momentul răsăritului soarelui avea un mare rol în fixarea începutului slujbelor bisericești. Acest fapt demonstrează că cel care stabilea aceste date trebuia să aibă cunoștințe temeinice despre mersul astrelor și despre întocmirea calendarului. Însă uniformitatea pascală dorită și indicată de Sinodul I ecumenic nu s-a obținut pe deplin, datorită deosebirilor de dată a prăznuirii Paștilor între Roma și Alexandria. Aceste deosebiri se acutizează în a doua jumătate a secolului al V-lea. 2. Ciclul pascal
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
pascală dorită și indicată de Sinodul I ecumenic nu s-a obținut pe deplin, datorită deosebirilor de dată a prăznuirii Paștilor între Roma și Alexandria. Aceste deosebiri se acutizează în a doua jumătate a secolului al V-lea. 2. Ciclul pascal dionisian Unul din titlurile de glorie nepieritoare ale învățatului străromân Dionisie Exiguul îl constituie intuiția credinței sale ortodoxe că drept criteriu al numărării anilor în istoria mântuirii nu trebuie luat un eveniment istoric sau persoana vreunui împărat sau prooroc, ci
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
al lui și al meu, l-am așezat la începutul lucrării mele și am continuat cu alte cinci cicluri, după norma aceluiași ierarh, mărturisind însă că „am respectat în primul rând hotărârile Sinodului de la Niceea”. Fiind însărcinat să alcătuiască tabela pascală pe o perioadă de 95 de ani (532 - 626), el a așezat la începutul calculului său ultimul ciclu chirilian. Punctul de pornire al lucrării însă a fost cu desăvârșire nou. Renunțând să-l mai lege de era lui Dioclețian (calificat
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
din secolul al VI-lea, realizează prelungirea ei pe alți 95 de ani (627 - 721). Tabela însăși s-a pierdut, păstrându-se doar prefața ei. Pentru aceeași perioadă, o operă similară a rămas de la Sfântul Isidor al Sevillei. Calculul unei pascalii pe 532 de ani al britanicului Beda Venerabilul privește răstimpul dintre 532 și 1063. De la această dată și până la 1633, calculul pascal s-a făcut de către Ioan Noviomagus. Având în vedere că părintele erei creștine a făcut să coincidă anul
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
doar prefața ei. Pentru aceeași perioadă, o operă similară a rămas de la Sfântul Isidor al Sevillei. Calculul unei pascalii pe 532 de ani al britanicului Beda Venerabilul privește răstimpul dintre 532 și 1063. De la această dată și până la 1633, calculul pascal s-a făcut de către Ioan Noviomagus. Având în vedere că părintele erei creștine a făcut să coincidă anul 1 al sistemului său cu 754 al Romei, se poate spune că metoda folosită ține de domeniul computului bisericesc. În anul 753
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]