64,416 matches
-
singura modalitate viabilă de a acoperi falia dintre reprezentările unor vîrste diferite, de a închega și stăpîni propria identitate. Istoria reală sau cea culturală e mai mult decît pretext, dar îi va fi totodată refuzată autoritatea de a domina viziunea personajelor. Istoria e la fel de insolita că orice altă trăsătură a realului. Cea oficială este cooptata în actul independent al povestirii atît că realitate, cît și ca discurs: "hai să conchidem împreună cu ditamai istoricii că sîntem la începutul anilor cincizeci, că noii
Fictiuni by Florentina Costache () [Corola-journal/Journalistic/17711_a_19036]
-
în obsesia frontierei, deosebit de puternică pe malurile Mureșului, dar Occidentul este perceput mediat, relativizat, rămîne doar "un fel de Occident pe care il vedeai trecîndu-ti prin preajmă". Nu se poate vorbi în această carte de un concept de narator, de personaj, de derulare epica tradiționale. Un roman postmodern, din care nu lipsesc narațiunea la viitor sau la persoana a doua, intertextul parodic, descrierea cu funcție narativa, notele de subsol auctoriale, separarea discursului naratorului de cel al personajelor printr-un corp de
Fictiuni by Florentina Costache () [Corola-journal/Journalistic/17711_a_19036]
-
concept de narator, de personaj, de derulare epica tradiționale. Un roman postmodern, din care nu lipsesc narațiunea la viitor sau la persoana a doua, intertextul parodic, descrierea cu funcție narativa, notele de subsol auctoriale, separarea discursului naratorului de cel al personajelor printr-un corp de litera diferit, ca expresie a unei minunări modeste că cei atît de clar prezenți acolo ar mai avea nevoie să fie dirijați în a-și configura destinul de personaje. Singurul privilegiu cert pe care și-l
Fictiuni by Florentina Costache () [Corola-journal/Journalistic/17711_a_19036]
-
auctoriale, separarea discursului naratorului de cel al personajelor printr-un corp de litera diferit, ca expresie a unei minunări modeste că cei atît de clar prezenți acolo ar mai avea nevoie să fie dirijați în a-și configura destinul de personaje. Singurul privilegiu cert pe care și-l rezervă autorul este să constate indeterminarea povestirii, să presupună cine ar putea povești, ce ar putea deveni personajele: "Însemnările care urmeaza (după ani de absență din locurile adolescenței și ale copilăriei) le va
Fictiuni by Florentina Costache () [Corola-journal/Journalistic/17711_a_19036]
-
prezenți acolo ar mai avea nevoie să fie dirijați în a-și configura destinul de personaje. Singurul privilegiu cert pe care și-l rezervă autorul este să constate indeterminarea povestirii, să presupună cine ar putea povești, ce ar putea deveni personajele: "Însemnările care urmeaza (după ani de absență din locurile adolescenței și ale copilăriei) le va redacta, sau și le va mormăi în barbă, unul dintre protagoniștii scenelor care urmează. Ar putea fi junele acela...", să delege naratori din cei mai
Fictiuni by Florentina Costache () [Corola-journal/Journalistic/17711_a_19036]
-
care urmeaza (după ani de absență din locurile adolescenței și ale copilăriei) le va redacta, sau și le va mormăi în barbă, unul dintre protagoniștii scenelor care urmează. Ar putea fi junele acela...", să delege naratori din cei mai ciudați. Personajele sînt cele care scriu povestirea, ele sînt cele care își caută locul în această "reverie bine articulata epic pe marginea Mureșului". A povesti și, în ultimă instanță, a scrie ficțiune secularizează un act ritualic pînă cînd, cel puțin în istoria
Fictiuni by Florentina Costache () [Corola-journal/Journalistic/17711_a_19036]
-
scriu povestirea, ele sînt cele care își caută locul în această "reverie bine articulata epic pe marginea Mureșului". A povesti și, în ultimă instanță, a scrie ficțiune secularizează un act ritualic pînă cînd, cel puțin în istoria privată a unui personaj, imaginarul devine indiscernabil de fapt. Pînă la a înțelege acest lucru, acumularea de fapte, de nume, de locuri este dureros de concretă. Daniel Vighi, Insula de vară: român underground, Ed. Polirom, Iași, 1999, 204 p., f. p
Fictiuni by Florentina Costache () [Corola-journal/Journalistic/17711_a_19036]
-
identitara și motivaționala provocată involuntar de colegii de armată (e incapabil de a "procesa" informațiile conflictuale și de a discerne între teoria pacifismului regional a lui Alexe Candale și cea a imperialismului violent, susținută de Emil Oprisor). Corporalitatea mecanică a personajului lui Rebreanu poate fi asociată mai multor "parametri" pre-"programați", ale căror oscilații favorizează pulverizarea kinetică finală. Printre ei, robotizarea motivaționala (sub "programul" datoriei), vidarea emoțională (nu are sentimente pentru familie; preferă cazarma vizitelor acasă) și chiar mecanizarea cerebrală (creierul
Corpuri dezarticulate by Ion Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17699_a_19024]
-
se va întoarce la unitate, Itic Ștrul nu poate concepe soluția dezertării, deoarece aceasta intra în conflict cu "soft"-ul instalat al datoriei). În plus față de semnele din Catastrofă, nuvelă mai conține un indiciu care anticipează destrămarea corporală definitivă a personajului. E vorba chiar de portretul lui Itic Ștrul, "rupt" de o sumă de nepotriviri fiziologice: ochii "speriați" lîngă nasul "dominator", vinele "umflate" pe pielea "zbîrcita" și, mai ales, capul "prea mare pentru trupul lui pipernicit, slăbuț" (ibid., 222). Și în
Corpuri dezarticulate by Ion Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17699_a_19024]
-
Alex. Ștefănescu Românul unui personaj de român Sensibilă și delicată, o adolescentă care încă nu s-a desprins din reveriile copilăriei, Niadi Cernica este, în același timp, o scriitoare experimentata (se află la al treilea român), cu o evidență vocație filosofica. În Cartea sorților ea
PROZATORI TINERI by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17709_a_19034]
-
filosofica. În Cartea sorților ea construiește - cu mijloace epice și lirice - o filosofie a relației cititor-personaj, mai subtilă și, în orice caz, măi emoționantă decât teoriile multor naratologi de profesie. Românul este conceput că o scrisoare trimisă de Pierre Vaillant - personaj secundar, dar memorabil din românul Toate pânzele sus! de Radu Tudoran - unei cititoare care i-a fost fidelă timp de optsprezece ani (de la șase până la douăzeci și patru de ani) și care nu este altcineva decât Niadi Cernica. Pierre Vaillant îi mărturisește
PROZATORI TINERI by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17709_a_19034]
-
Tudoran - unei cititoare care i-a fost fidelă timp de optsprezece ani (de la șase până la douăzeci și patru de ani) și care nu este altcineva decât Niadi Cernica. Pierre Vaillant îi mărturisește că datorită tocmai admirației ei s-a transformat dintr-un personaj de român într-un personaj real, refuzând destinul pe care i-l hărăzise Radu Tudoran și care l-ar fi obligat să evadeze, după patru ani de captivitate, de pe insulă piraților, Musarah. A rămas pe insula pentru că numai acolo cititoarea
PROZATORI TINERI by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17709_a_19034]
-
a fost fidelă timp de optsprezece ani (de la șase până la douăzeci și patru de ani) și care nu este altcineva decât Niadi Cernica. Pierre Vaillant îi mărturisește că datorită tocmai admirației ei s-a transformat dintr-un personaj de român într-un personaj real, refuzând destinul pe care i-l hărăzise Radu Tudoran și care l-ar fi obligat să evadeze, după patru ani de captivitate, de pe insulă piraților, Musarah. A rămas pe insula pentru că numai acolo cititoarea și iubita lui putea să
PROZATORI TINERI by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17709_a_19034]
-
respectul pentru anumite valori, că dorința de aventură și solidaritatea umană. Românul exploatează ingenios, cu un fin umor de idei, jocul de planuri realitate-fictiune. La un moment dat, Pierre Vaillant se simte... gelos, din cauza pasiunii cititoarei lui privilegiate pentru alt personaj de român: Edward Barnes, din Omul de pe râul Kwai. Niadi, la rândul ei, se îndrăgostește de un tânăr din Mangalia, numai pentru că seamănă cu Pierre Vaillant, fiind blond și lucrând pe un șantier naval. O altă situație insolita care derivă
PROZATORI TINERI by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17709_a_19034]
-
Edward Barnes, din Omul de pe râul Kwai. Niadi, la rândul ei, se îndrăgostește de un tânăr din Mangalia, numai pentru că seamănă cu Pierre Vaillant, fiind blond și lucrând pe un șantier naval. O altă situație insolita care derivă din transformarea personajului fictiv în personaj real este aceea că Pierre Vaillant poate consulta Toate pânzele sus! că pe o "carte a sorților", pentru a afla ce urmează să li se întâmple lui și tovarășilor lui. În sfârșit, se mai remarcă faptul că
PROZATORI TINERI by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17709_a_19034]
-
Omul de pe râul Kwai. Niadi, la rândul ei, se îndrăgostește de un tânăr din Mangalia, numai pentru că seamănă cu Pierre Vaillant, fiind blond și lucrând pe un șantier naval. O altă situație insolita care derivă din transformarea personajului fictiv în personaj real este aceea că Pierre Vaillant poate consulta Toate pânzele sus! că pe o "carte a sorților", pentru a afla ce urmează să li se întâmple lui și tovarășilor lui. În sfârșit, se mai remarcă faptul că "învierea" personajului lui
PROZATORI TINERI by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17709_a_19034]
-
în personaj real este aceea că Pierre Vaillant poate consulta Toate pânzele sus! că pe o "carte a sorților", pentru a afla ce urmează să li se întâmple lui și tovarășilor lui. În sfârșit, se mai remarcă faptul că "învierea" personajului lui Radu Tudoran echivalează cu includerea lui ca personaj în românul scris de Niadi Cernica. Transferul face parte, la urma urmelor, dintr-o strategie de acreditare a ficțiunii că realitate, strategie mai sofisticată decât altele, dar având la origine aceeași
PROZATORI TINERI by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17709_a_19034]
-
consulta Toate pânzele sus! că pe o "carte a sorților", pentru a afla ce urmează să li se întâmple lui și tovarășilor lui. În sfârșit, se mai remarcă faptul că "învierea" personajului lui Radu Tudoran echivalează cu includerea lui ca personaj în românul scris de Niadi Cernica. Transferul face parte, la urma urmelor, dintr-o strategie de acreditare a ficțiunii că realitate, strategie mai sofisticată decât altele, dar având la origine aceeași dorința (veche de când lumea) a "povestitorului" de a se
PROZATORI TINERI by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17709_a_19034]
-
că obsesie După debutul (foarte promițător, cu românul Derivă, publicat în 1997), Lucian-Claudiu Amor (care a avut ideea neinspirată să-și schimbe simpaticul nume de familie "Amor" în "Amoran") publică un nou român, În gol, straniu și greu de clasificat. Personajul principal al românului este un autor de literatură ieftină (dar avantajoasă din punct de vedere financiar), Iulian Raicu, care scrie carte după carte fără entuziasm, numai pentru bani. De aceea, când află că un unchi al său din America de Sud, de
PROZATORI TINERI by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17709_a_19034]
-
acest moment narativ, autorul devine intenționat echivoc: Iulian moare în timpul unui acces de tuse și ajunge în Shambala sau ia pur și simplu avionul și pleacă în țară îndepărată de unde îi venise moștenirea, țara exotică, primitoare, confundabila cu Paradisul. Acolo, personajul nostru cunoaște un grup de tineri puși pe petreceri, dintre care o remarcă pe o italianca, Francesca. Escapadele excentrice ale tinerilor, relația nedefinita (dragoste-prietenie) dintre Iulian și Francesca, alternanta rapidă a anotimpurilor (iarnă-vară) pentru oricine se deplasează de la munte la
PROZATORI TINERI by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17709_a_19034]
-
sau Nabokov în a biciui și, ca atare, a încrimina regimul carceral impus de regimul totalitar și într-o regiune a Mării Baltice, cum este Estonia. Circuitul timpului identifică, în mod firesc, și metropole ca Moscova sau Leningrad (Sankt Petersburg). Căci personajul nu este altul decât ziaristul Dovlatov, în periplul său profesional, într-o perioadă bine definită de istorie, când partidul comunist se afla în toate (dacă nu și în conserve!), cu un limbaj de lemn, stereotip, dogmatic. Aflat din 1978, în
Din Estonia, direct la New York. In: Anul 5, nr. 3 (11), 2010 by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/83_a_99]
-
o structură standard: titlul, cules cu un caracter de literă mărită (italice), un rezumé avertisment, în aceeași tonalitate grafică; dimpreună, fiind detașate spațial, imprimă o idee - fanion, tipică regimului de opresori.Numai după aceea se derulează scurte narațiuni construite în jurul personajului. Toate relatările - povestiri sunt reale depoziții pentru autoreferențialitate. Textele au vioiciune, faptele sunt cele mai banale, centrate însă pe o mișcare supravegheată din două turnuri de control: unul al partidului, al exponenților săi (care îndeplinesc neabătut, ba chiar cu zel
Din Estonia, direct la New York. In: Anul 5, nr. 3 (11), 2010 by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/83_a_99]
-
că ajungând în America, autorul și-a revăzut cunoștințele de teorie literară, că doar fusese exmatriculat din Facultatea de Filologie după doi ani și jumătate. Așa se face că are bine definite unele coordonate și trăsături ale narațiunii, ale rolului personajului în cadrul acesteia. Iată ce zice el, punând atenționarea pe seama unui redactor: „La tine, personajele sunt canalii. Prin logica povestirii, dacă eroul e ticălos, el trebuie să ajungă la faliment moral sau la pedeapsă. Dar la tine, ticăloșii sunt ceva natural
Din Estonia, direct la New York. In: Anul 5, nr. 3 (11), 2010 by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/83_a_99]
-
fusese exmatriculat din Facultatea de Filologie după doi ani și jumătate. Așa se face că are bine definite unele coordonate și trăsături ale narațiunii, ale rolului personajului în cadrul acesteia. Iată ce zice el, punând atenționarea pe seama unui redactor: „La tine, personajele sunt canalii. Prin logica povestirii, dacă eroul e ticălos, el trebuie să ajungă la faliment moral sau la pedeapsă. Dar la tine, ticăloșii sunt ceva natural, ca ploaia sau ninsoarea... „ (subl.n., M.B.). Din sublinierea operată, se desprinde toată învățătura
Din Estonia, direct la New York. In: Anul 5, nr. 3 (11), 2010 by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/83_a_99]
-
reforma și restructurare organizate de Televiziunea română. Programate la ore cînd spiritul reformator ațipește, aceste emisiuni semănau oarecum cu serialele tv. în care se întîmplă de toate, dar nu și moartea protagoniștilor. Văzute la televizor, reforma și restructurarea erau două personaje zburdalnice care scăpau din cele mai îngrozitoare situații, deși în viața de toate zilele ambele s-au aflat, ani de-a rîndul, într-un soi de moarte clinică. Însă în vreme ce la TVR se croiau planuri grandioase pentru reforma și restructurarea
Restructurarea în TVR by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17738_a_19063]