4,674 matches
-
ceară să muncească, fără pauză, până la istovire. Dromiket 4 corectă traiectoria, îndreptând „Bourul” spre planeta cu pricina, își puseră costumele și căștile de protecție și în curând aterizară între două dealuri golașe, roșcate. Ieșiră pe scara navei și îndată văzură, plantate din loc în loc în peisajul arid, pancarte uriașe pe care stătea scris: „BINE AȚI VENIT PE PLANETA NOASTRĂ! CE TREBUIE SĂ FACEM?”. Apoi, imediat, pe panta dealului din stânga, văzură coborând în mare viteză un grup de vreo zece tălâmbi. Erau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
fruntea la pământ în fața brutarului, care era stânjenit că i se arată atâta respect. - Poate fratele meu îți va da grădina lui să fie a ta, a zis el, ajutându-mă să mă ridic. Nevasta lui nu se pricepe la plantat, iar mama spune că ai norocul lui Osiris însuși într-ale pământului. Atunci a fost rândul meu să mă simt stânjenită de amabilitatea lui. Cum de s-a întâmplat să întâlnesc atâția oameni drăguți în viața mea? Care era sensul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
aerul de mister ce te înconjoară ca un fum de țigară ofilit. Mă rog la rugul crucii tale. Aerul își schimbase mirosul și în textura sa era impregnată boală. Copacii erau în rânduri, sinistru de ordonați, de parcă ar fi fost plantați de om. "Pășește ușor" sau "agonia sufletului". Ciorile se împleteau, alergând în interiorul unui cerc, ca într-un dans ritualic, pregătitor. Însă nu m-am putut bucura suficient de formele lor, de împletiturile lor, întrucât dispărură după coroana mare a unui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
tine, către seară, golanii la portiță: "Nicolici C. Maria, treci afară ca să ne facem exercițiile de antiaeriană pe tine"? - Nu mă strigă, piui deznădăjduită fătoaca. Nu mai mă strigă nici unul... Care cum strigă, cum împietrește... Ocna de taximetrist îi mai plantă trei degete sub betelia înflorată a fustei. Mustăci hâtru. Capitolul 4 STRADA PERONE de gloate, Balta Icoanei, destul de adâncă, odinioară să înece între subțiorile ei și cal și călăreț. Taman din acest binecuvântat gârlici izvorâse odinioară și măduva Bucureștilor, gârlița
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
ghenă, 107 CEI ȘAPTE REGI AI ORAȘULUI BUCUREȘTI - Pe scara devenirii femeiești se petrec niște lucruri... N-o intuiesc pe Gabriela atât de neastâmpărată, încît să fi trecut de experiențele unui herpes genital... A dus, ce-i drept, până am plantat-o pe lângă mine, o viață răvășită de neresponsabilități... am cumpărat-o de la niște șătrari. Multe tinere contractează maladii imposibile, datorîndu-le nu altcuiva decât lipsei de igienă din policlinici. Sau, pur și simplu, focarelor de infecție, contactate de pe un colac de
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
hartă reproducând fidel golfulețele și fiordurile de hârtie zdrențuită ale Europei. Sfântul Părinte Secund țipa de plăcere ori de câte ori recunoștea, pe ceafa ori pe fesa sa stângă, un golfuleț. Și tot dânsul îl înțepa, peste tot, cu un ac, insistând să planteze stegulețe minuscule prin absolut toate locurile, prin care, după părerea sa, existau 237 CEI ȘAPTE REGI AI ORAȘULUI BUCUREȘTI tabără sau în vreun cantonament - mărturisea despre el că doarme într-un stil foarte atent. Ce se-ntîmpla? La fiecare zece minute
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
Cât am fost plecată În State, nu a avut nimeni grijă de plante, așa că melcii mi-au aspirat hosta, iar panseluțele din ghivecele de ceramică s-au uscat de tot. Cum le atingi se transformă Într-o cenușă mov. Am plantat special acel soi pentru că-mi place numele: se numește „bucuria sufletului“. Într-o bună zi, când voi avea timp, voi face grădina frumoasă. O să cresc lobelii și camelii și un dafin și tufe de iasomie dulce și o să am ghivece
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
analizeze pînă-n pînzele albe simptomele. — Mă bucur că te gîndești c-o să fie achitat. Señor Danvila e de-aceeași părere? — Habar n-am. Crede-mă, Frank n-o să fie condamnat - dovezile Împotriva lui sînt prea firave. O sticlă cu eter plantată În mașina lui... — Nu le trebuie nici o dovadă. Frank continuă să pledeze vinovat. L-am văzut ieri - Îți transmite că te iubește. Păcat că nu vrei să-l vizitezi. Ai putea să-l convingi să se răzgîndească. — Paula... (M-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
i-am fi mărturisit lui Cabrera, ne-ar fi acuzat pe toți și singura persoană cu adevărat responsabilă ar fi scăpat. Frank a pledat vinovat ca să ne salveze. Și n-ai zis nimic pînă să apar eu. Tu mi-ai plantat caseta porno În dormitorul lui Anne Hollinger. — Da... speram să-l recunoști pe Crawford sau pe Mahoud, sau cel puțin să deduci unde era amplasat apartamentul. — Trebușoara asta a fost simplă. Dar puteam să nu depistez În veci caseta aia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
în de toate. — Dar nu e acel Omar, nu? Gazda lui ridica din umeri. Împlinise cincizeci de ani, iar persanul era cu doar patru zile mai mic. Ei doi, judecați laolaltă, făceau cât jumătățile aceluiași fruct. Când venise, Omar îi plantase caiși și o salcie lângă iaz. Acum toți erau pomi cu coroană și doar labirintul de iederă se vedea ca o inimă sfârtecată de ulii în câmp: îți spunea despre cum îi mințiseră zilele, nopțile, anii și cum dincolo de speranță
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
zeloși. Toți voiau să găsească secretul ieșirii și miezul din labirint. O vreme, fu mândru de ce clădise. Se plimba ca un struț printre vizitatori și zâmbea: „Ce e cu Omar ăsta?“. „Ei, ce e! Îi place să vadă lume!“ Omar plantă o magnolie lângă iaz și vrejuri de mure de-a lungul gardului de la fermă. Puse arbuști de tuia lângă parapetul ce despărțea labirintul de lan și arbuștii rămâneau verzi și iarna. În încâlceala de fibre și frunze cu zimți începeau
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
din jurul micii porțiuni de gazon erau perfect întreținute, ca de obicei. La capătul îndepărtat al cimitirului, o femeie îmbrăcată în haine sport Barbour și cu cizme de cauciuc se așeză în genunchi, cu părul bătut de vântul ușor; vicarul tot planta ceva în straturi. Uitându-mă în sus, la mulțimea de crengi, am simțit cum mi se învârte capul de amețeală, în timp ce lumina soarelui se revărsa prin frunziș. Pentru o clipă, m-am simțit ca în pădurea aceea fermecată, la marginea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
de impuritate, tocmai el a cărui lamă purificase jumătate din băieții din Albaicin. Un alt vecin al nostru, Saad, un grădinar bătrân de curând rămas orb, nu se simțea în stare să plece. Un copac bătrân nu-l mai poți planta din nou pe pământ străin, repeta el. Om cucernic, umil, cu frică de Dumnezeu în tot ce făcea, venise ca să audă din gura șeicului ce anume recomandau în cazul lui teologii musulmani, ulema, cunoscători competenți ai Cuvântului sfânt și ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
După câteva luni, cred că era prin luna șaaban din anul acela, Zeruali l-a chemat la el pe tata. I-a adus la cunoștință că proiectul îi era acceptat și că trebuia să pornească pregătirile, să caute câteva câmpuri plantate cu duzi albi, să mai planteze și alții, să umble după lucrători pricepuți la treaba asta și să construiască primele crescătorii de viermi de mătase. Regele însuși era entuziasmat. Voia să inunde Europa și țările musulmane cu mătăsuri, descurajându-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
prin luna șaaban din anul acela, Zeruali l-a chemat la el pe tata. I-a adus la cunoștință că proiectul îi era acceptat și că trebuia să pornească pregătirile, să caute câteva câmpuri plantate cu duzi albi, să mai planteze și alții, să umble după lucrători pricepuți la treaba asta și să construiască primele crescătorii de viermi de mătase. Regele însuși era entuziasmat. Voia să inunde Europa și țările musulmane cu mătăsuri, descurajându-i astfel pe neguțători să mai meargă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
lumea întreagă nu există decât tulpina asta. E atât de subțire, atât de firavă, și cu toate astea atât de prețioasă! În ochii mei, arborele părea cu totul obișnuit. Frunzele lui semănau cu cele ale viței-de-vie, dar în mic. Era plantat chiar în mijlocul unui izvor. — Se zice că dacă ar fi udat cu altă apă, s-ar usca imediat. Mi s-a părut emoționată de vizita asta, dar nu înțelegeam motivul. A doua zi însă, eram iarăși împreună și mi s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
bilaterală, dețineam șanse reale, mai ales dacă aveam ghinionul să ratez prima lovitură. Troppo pericoloso, vorba personajului dintr-un vechi film al lui Sergio Leone... Ajuns În fața unei uși capitonate În negru, Însoțitorul meu s-a oprit, a apăsat butonul plantat pe perete și, pentru prima oară, a schițat un vag zâmbet politicos În direcția mea: - Poftiți, sunteți așteptat. Așteptat? De cine, mă rog frumos? Dacă m-am mulțumit să Întreb doar În gând, a fost numai pentru că taciturnul mă călca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
Îi desemnez, după cum ați Înțeles, desigur, pe Ceilalți. Așadar, Creatorul descinde de undeva, nu se știe de unde, cu intenția fermă de „a face” (acesta este primul verb care apare În Cartea lui Moise). El vrea „să facă” ceva și să planteze acel ceva Într-un spațiu inițial gol. Este evident că elementul fundamental al construcției cosmice despre care vorbește Biblia Îl constituie Pământul. Terra este scopul ultim și adevărat al demiurgicei organizări de șantier. Dovadă faptul că stelele, soarele și luna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
roșie (ce gusturi!...) și mi l-a pus În mână: - Ține-l. După cum vezi, e un telefon special, n-are decât o singură tastă. Funcționează pe o frecvență unică, nu poate fi interceptat și e mai tare decât bariera electromagnetică plantată În jurul Centrului, care Împiedică orice comunicare cu exteriorul sau dinspre exterior. Dacă se Întâmplă ceva grav, dar numai În cazul ăsta, apeși butonul și vei intra instantaneu În legătură cu mine. Încă o dată: o faci numai dacă situația devine extrem de gravă! Repet
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
nu este rituală, se desfășoară în durată, în Timpul profan. Timpul sacru, mitic, întemeiază și Timpul existențial, istoric, slujindu-i acestuia drept model exemplar. Altfel spus, totul există datorită ființelor divine ori semidivine. "Originea" realităților și a Vieții înseși este religioasă. Planta yam poate fi cultivată și consumată în chip "obișnuit" pentru că este cultivată și consumată periodic în chip ritual. Iar aceste ritualuri pot fi îndeplinite pentru că zeii le-au dezvăluit in illo tempore, creând omul și planta yam și arătîndu-le oamenilor
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
multă emoție am citit despre Louise Pointdexer, frumoasa verișoară a lui Calhoun, fiica unui plantator de trestie de zahăr, „cel mai nobil și mai arogant din clasa lui socială“ (deși pentru mine era un mister de ce trebuia un bătrân care planta trestie de zahăr să fie nobil și arogant). Ea este Înfățișată ca fiind pradă geloziei (sentiment pe care-l trăiam acut la niște oribile petreceri când Mara Rjevuski, o copilă palidă cu o fundă albă de mătase prinsă În părul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
pentru persoana sofisticată. Aceasta din urmă va cădea la Început În cursa unei scheme de joc amăgitoare, bazate pe o temă de avangardă la modă (expunând regele albului la șahuri), pe care creatorul problemei s-a străduit mult s-o „planteze“ (ea putând fi dejucată doar de o mică și nesemnificativă mutare a unui pion discret). După ce a trecut prin acest infern „antitetic“, persoana ce caută soluția, devenită acum ultrasofisticată, va descoperi acea simplă mutare-cheie (nebun la c2) la fel cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
pompierilor, televiziuni, o activistă a Centrului Internațional de Educație Civică, Morală Creștină și Afirmare Patriotică al Sectorului (fosta tov. Spanțu de la U.T.C. - Textile pe Capitală) și primarul agramat, burtos și cu ochii țintă la tricolorul fâlfâind în vârful catargului plantat la capătul aleii cu toaletele ecologice aduse, special pentru eveniment, de firma patronată de cumnatul dinspre verișoara socrului primarului care tocmai își începe spiciul: „Căci moșii și strămoșii care au luptat, așadar care a avut tricolorul drept țintă și impuls
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
pomenirii celor Patruzeci de sfinți mucenici din Sevastia, obișnuiam să organizăm o clacă cu toți verișorii împreună, care puteau participa, la plantarea cartofilor. Zicea taică-meu că acela era momentul cel mai potrivit pentru această operație. Era atât de plăcut! Plantam la noi acasă mai întâi, apoi ne duceam la o mătușă, nașa Paraschiva, sora mai mare a tatei, care era singură și avea nevoie de ajutor. Eram mulți copii, mai mulți de zece. Toată ziua povesteam fel de fel de
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
o jumătate de duzină de pomi care încurcau treaba, terenul rămânând, după ce a fost bine tasat și nivelat cu cilindrul, ca și cum fusese creat de la bun început pentru cimitir și odihnă veșnică, și apoi se duse, ne referim la mașină, să planteze pomii și umbra lor în alt loc. Trei zile după atentat, dimineața devreme, oamenii au început să iasă pe străzi. Mergeau tăcuți, gravi, mulți purtau drapele albe, toți aveau o panglică albă pe brațul stâng, și să nu vină protocoliștii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]