4,329 matches
-
fost, de asemenea, profesor de psihologie și sociologie la (Institutul de înalte studii militare) în diferiți ani școlari între 1955 și 1962. A participat la numeroase congrese internaționale de filozofie din Europa, iar în 1949 a făcut parte din delegația portugheză la Congresul Național de Filozofie din Mendoza, Argentina; împreună cu alți intelectuali portughezi a luat parte, în 1954, la festivitățile celui de-al IV-lea Centenar al Întemeierii orașului Săo Paulo. În 1962, a propus Fundației Calouste Gulbenkian să înființeze un
Delfim Santos () [Corola-website/Science/320768_a_322097]
-
studii militare) în diferiți ani școlari între 1955 și 1962. A participat la numeroase congrese internaționale de filozofie din Europa, iar în 1949 a făcut parte din delegația portugheză la Congresul Național de Filozofie din Mendoza, Argentina; împreună cu alți intelectuali portughezi a luat parte, în 1954, la festivitățile celui de-al IV-lea Centenar al Întemeierii orașului Săo Paulo. În 1962, a propus Fundației Calouste Gulbenkian să înființeze un Centru de cercetare pedagogică (Centro de Investigaçăo Pedagógica) în cadrul acestei fundații, devenind
Delfim Santos () [Corola-website/Science/320768_a_322097]
-
sistemelor și soluțiilor. În fine, explorează posibilitățile unei antropologii filozofice cu caracter existențial și aplicarea ei în pedagogie. Căutând să realizeze o sinteză 'existențială' între filozofie și pedagogie, a desfășurat o importantă activitate de actualizare și renovare a gândirii pedagogice portugheze prin diferite propuneri de structuri organice școlare și curriculare pentru toate nivelurile, de la grădiniță la universitate. S-au bucurat de o reflectare specială în opera sa problemele învățământului tehnic-profesional, cele ale orientării vocaționale și ale relevanței caracterologiei pentru educație; în
Delfim Santos () [Corola-website/Science/320768_a_322097]
-
revistei Presença și a menținut un contact persoal și epistolar cu scriitorul german Hermann Hesse (Premiul Nobel pentru Literatură în 1946), în a cărui operă se reflectă problematica educativă, din inițiativa sa publicându-se, în 1952, în Lisabona, prima traducere portugheză din Hesse, nuvela El și celălalt (Klein und Wagner), în traducerea Manuelei de Sousa Marques.
Delfim Santos () [Corola-website/Science/320768_a_322097]
-
( înainte de întoarcerea la iudaism - în portugheză Beatriz de Luna Miques, 1510 Lisabona - 1569) este o femeie de afaceri, evreică portugheză, conducătoare comunitară și filantroapă, care a activat mai ales în Țările de Jos și în Imperiul Otoman. Cunoscută în istorie și ca Doña Gracia, a fost soacra diplomatului și omului de afaceri José Miques sau Don Yosséf Nassí. s-a
Gracia Mendes Nassi () [Corola-website/Science/320784_a_322113]
-
sociologie la Universitatea din București, studii postuniversitare la Facultatea de Informatică, Universitatea Politehnica, București. Debut absolut cu volumul " Elefantul din patul meu". A publicat în majoritatea revistelor literare importante din România. Poezii ale ei au fost traduse în engleză, franceză, portugheză, spaniolă, italiană, olandeză și maghiară. A publicat în revista Asymptote și în revista "Gierik & Nieuw Vlaams Tijdschrift" (numărul 123, 2014). A avut lecturi publice în Spania, Germania și Italia. Este laureată a Premiului Internațional de Poezie și Proză "Napoli Cultural
Ofelia Prodan () [Corola-website/Science/320801_a_322130]
-
cucerit pentru Lisabona de fluviul Tejo la sfârsitul secolului al XIX-lea, una dintre zonele cu cele mai multe monumente istorice din Lisabona, unde putem găsi printre altele, Mănăstirea Jeronimos, Centrul Cultural Belem, Turnul Belem, Monumentul Descoperiri, Palatul si Muzeul Președinției Republicii Portugheze, Muzeul de Calești sau Frânghia Națională. Clădire clasificată ca Imobil de Interes Public, Muzeul de Electricitate este situat pe perimetrul fostei centrale termoelectrice-Central Tejo, care a iluminat orașul Lisabona mai mult de patru decenii. A fost deschis ca Muzeu în
Muzeul Electricității (Lisabona) () [Corola-website/Science/320886_a_322215]
-
anuală a fost în anul 2009. Evenimentele care fac parte din Luna de Știință, sunt: Olimpiada de Fizică (competiție pentru tinerii), Expoziția Națională de Știință, Festivalul pentru Copii, Festivalul Solar și Raliul Solar. Cu excepția “Olimpiadei de Fizică”, promovată de Societatea Portugheză de Fizică, toate celelalte activitați au fost promovate de Muzeul de Electricitate. Avenida de Brasilia, Central Tejo 1300-598 Lisboa Deschis de Marți până Duminică de la orele 10:00 la 18:00 Zile anuale închise: Lunea, 1 Ianuarie, 1 Mai si
Muzeul Electricității (Lisabona) () [Corola-website/Science/320886_a_322215]
-
(în portugheză: Central Tejo) a fost o centrală termoelectrică, proprietate ale Companhias Reunidas de Gaz e Electricidade (CRGE), care a alimentat cu energie electrică întreg orașul Lisabona și împrejurimile sale. Este situată în zona Belem a capitalei Portugheze. Peiroada de activitate a fost între anii 1909 și 1972, însă din 1951 a fost folosită ca și centrală de rezervă. De-a lungul timpului a suferit diverse modificări și extinderi, care au trecut prin mai multe faze de construcție
Centrala Tejo () [Corola-website/Science/320909_a_322238]
-
În 2005, a fost transferat pentru suma de €2.35 milioane de către FC Porto. A înscris primul gol în UEFA Champions League, împotriva lui Rangers și două goluri împotriva lui SV Hamburg în acea competiție. În sezonul 2007-08 în Liga portugheză, a înscris 24 de goluri din 27 de meciuri (dn care 3 în UEFA Champions League). La mijlocul sezonului 2007-08 el a avut o ofertă de la Zenit Saint Petersburg de doar €4.429 milioane. După ce l-a vândut pe Benzema în
Lisandro López () [Corola-website/Science/320947_a_322276]
-
acordate la diverse firme: pentru mixerul de cărbune și intensificarea urcării cărbunelui s-a selecționat Societé des Pieux Franki, care a început lucrările în Septembrie a aceluiași an. Structura metalică și lucrările de construcție civilă au fost soliocitate de firma portugheză Vulcano & Colares, care a începand construirea primelor elemente ale structurii și ale cazanelor în Martie 1939. Atrage atenția la această nouă clădire toată structura ei construită din fier și,îmbrăcămintea ei, urmărind aceeași linie cu a clădirii de joasă presiune
Centrala Tejo (istorie) () [Corola-website/Science/320999_a_322328]
-
consumului de electricitate, acest proiect a evoluat de la o amplificare la crearea unui nou centru de producție, adică o nouă centrală termoelectrică. În același an,a fost aprobată Legea de Electrificare Națională, care a indicat o schimbare în politica energetică portugheză, acordând prioritate absolută sistemului de producere a energiei hidroelectrice; aceasta a implicat ca proiectul unei noi centrale termoelectrice să fie refuzat, pentru că era contrar legii. După câteva apeluri făcute la guvern, a fost în sfârșit acordat, în anul 1948, autorizația
Centrala Tejo (istorie) () [Corola-website/Science/320999_a_322328]
-
de înregistrare a Centralei. A încetat definitiv zgomotul și vibrațiile care au marcat, timp de mai multe generații, funcționarea acestei fabrici de electricitate. Oficial, Centrala Tejo a fost închisă și scoasă din funcțiune în anul 1975. După naționalizarea sectorului electric portughez în anul 1975, patrimoniul de CRGE a fost integrat în noua companie înființată în anul 1976, EDP-Electricidade de Portugal, și s-a pus problema despre ceea ce se v-a face cu vechea Centrală Tejo, în care exista o mare cantitate
Centrala Tejo (istorie) () [Corola-website/Science/320999_a_322328]
-
o componență care a ajuns la peste 80 de țări și organizații internaționale, printre care toate statele membre ale Uniunii Europene și ale Comisiei Europene. La 26 aprilie 2007, actualul secretar general, Ban Ki-moon, l-a desemnat pe fostul președinte portughez, Jorge Sampaio, drept Înalt Reprezentant pentru Alianța Civilizațiilor. Activitățile acesteia sunt asistate de un secretariat, care funcționează în clădirea Secretariatului ONU de la New York. Pentru concretizarea inițiativei de înființare a Alianței Civilizațiilor, a fost creat, sub egida ONU, un grup de
Alianța Civilizațiilor () [Corola-website/Science/315368_a_316697]
-
sunt și ele de obicei redate cu semne katakana. În dicționare, katakana este folosită pentru redarea pronunției "on-yomi" a semnelor kanji. sunt literele alfabetului latin folosite în limba japoneză. Literele latine au fost introduse în Japonia în principal de către misionarii portughezi iezuiți, care au mers în Japonia la puțin timp după descoperirea Japoniei de către europeni în anul 1544. În 1590, prima presă de tipar a fost dusă în Japonia din Portugalia. Aceasta, și altele după ea, a fost folosită timp de
Scrierea japoneză () [Corola-website/Science/317299_a_318628]
-
au renunțat în cea mai mare parte la filonul ideologic bolșevic și la apărarea (sau justificarea) modalităților violente de preluare a puterii și își desfășoară activitatea numai în cadru constituțional. Partidele comuniste participă la viața parlamentară din Portugalia (Partidul Comunist Portughez), Franța (PC Francez), Spania (Stânga Unită), Cipru (AKEL), Cehia (Partidul Comunist Ceh), Germania (Die Linke), Grecia (PC Grec), Moldova (Partidul Comuniștilor), Rusia (Partidul Comunist) etc. unele dintre ele fiind implicate chiar și în guvernarea țărilor lor, la nivel național (AKEL
Extrema stângă () [Corola-website/Science/317385_a_318714]
-
Manuel I (31 mai 1469 - 13 decembrie 1521), Norocosul () a fost rege al Portugaliei. A fost fiul Infantelui Ferdinand, Duce de Viseu (1433-70) și a soției acestuia, Infanta Beatrice a Portugaliei. Numele său este asociat cu o perioadă de civilizație portugheză distinsă prin realizări semnificative atât în afacerile politice cât și în arte. Mama sa a fost nepoata regelui Ioan I al Portugaliei; tatăl său, Prințul Fernando, a fost al doilea fiu al regelui Eduard al Portugaliei și fratele mai mic
Manuel I al Portugaliei () [Corola-website/Science/317388_a_318717]
-
al V-lea al Portugaliei. Manuel i-a succedat în 1495 verișorului său primar, regelui Ioan al II-lea al Portugaliei, care era și cumnatul său, fiind căsătorit cu sora lui Manuel, Leonor. Manuel a crescut în mijlocul conspirațiilor nobilimii superioare portugheze împotriva regelui Ioan al II-lea. El a fost conștient că mulți oameni au fost uciși și exilați. Fratele său mai mare, Diogo, Duce de Viseu, a fost înjunghiat mortal în 1484 de către însuși regele. Manuel a avut astfel toate
Manuel I al Portugaliei () [Corola-website/Science/317388_a_318717]
-
său nelegitim. Ca urmare a acestui noroc a fost poreclit "Norocosul". A fost încoronat la 27 octombrie 1495, la două zile după decesul regelui. Manuel s-a dovedi un demn succesor al vărul său Ioan al II-lea, sprijinind explorarea portugheză a Oceanului Atlantic și dezvoltarea comerțului portughez. În timpul domniei sale, au fost realizat următoarele: 1498 — Descoperirea rutei maritime spre India de către Vasco da Gama <br> 1500 — Descoperirea Braziliei de către Pedro Álvares Cabral<br> 1505 — Numirea lui Francisco de Almeida ca primul vicerege
Manuel I al Portugaliei () [Corola-website/Science/317388_a_318717]
-
noroc a fost poreclit "Norocosul". A fost încoronat la 27 octombrie 1495, la două zile după decesul regelui. Manuel s-a dovedi un demn succesor al vărul său Ioan al II-lea, sprijinind explorarea portugheză a Oceanului Atlantic și dezvoltarea comerțului portughez. În timpul domniei sale, au fost realizat următoarele: 1498 — Descoperirea rutei maritime spre India de către Vasco da Gama <br> 1500 — Descoperirea Braziliei de către Pedro Álvares Cabral<br> 1505 — Numirea lui Francisco de Almeida ca primul vicerege al Indiei<br> 1503-1515 — Stabilirea unui
Manuel I al Portugaliei () [Corola-website/Science/317388_a_318717]
-
Numirea lui Francisco de Almeida ca primul vicerege al Indiei<br> 1503-1515 — Stabilirea unui monopol pe rutele maritime din Oceanul Indian și Golful Persic de Afonso de Albuquerque, un amiral, în beneficiul Portugaliei Toate acestea au contribuit la construirea imperiului colonial portughez care au făcut din Portugalia una dintre cele mai bogate și cele mai puternice țări ale lumii. Manuel și-a folosit averea pentru a construi un clădiri regale (în stilul Manueline) și pentru a atrage oameni de știință și artiști
Manuel I al Portugaliei () [Corola-website/Science/317388_a_318717]
-
pentru a se adapta la progresul economic al Portugaliei. Om religios puternic, el a cheltuit o mare parte din averea țării pentru construirea de biserici și mănăstiri, precum și în evanghelizare unor noi așezări de către misionari catolici. Relația lui cu evreii portughezi a început bine. La începutul domniei sale, el a eliberat toți evreii care fuseseră captive în timpul domniei lui Ioan al II-lea. Din nefericire pentru evrei, el a decis să se căsătorească cu Infanta Isabella de Aragon, atunci moștenitoarea viitoarei coroanei
Manuel I al Portugaliei () [Corola-website/Science/317388_a_318717]
-
15 iulie 1912, Stockholm, Suedia) a fost un atlet din Portugalia. A fost primul portughez care a participat ca maratonist pentru țara sa la Jocurile Olimpice, anume la cele din 1912 de la Stockholm. La ceremonia de deschidere a fost portdrapelul delegației portugheze. Este și cunoscut pentru faptul că a fost primul atlet care a decedat în timpul Jocurilor Olimpice moderne. În proba de maraton de la Stockholm, ținută la 14 iulie 1912 pe o vreme caniculară, Lázaro s-a prăbușit la circa 8 kilometri înainte de
Francisco Lázaro () [Corola-website/Science/321924_a_323253]
-
o ceremonie fastuoasă dar în cele din urmă nunta a fost discretă. Mirii și-au petrecut primele zile de proaspeți căsătoriți la Palatul Belém. În timpul scurtei perioade din Portugalia, după ceremonie, Prințul George a lăsăat o impresie proastă familiei regale portugheze, el ""abia a vorbit cu mireasa"" și nu a participat la un spectacol de teatru la care a fost invitat. Cuplul a plecat spre Saxonia la 14 mai. Mariei Anna nu i s-a permis să ia doamne de onoare
Maria Ana a Portugaliei () [Corola-website/Science/321979_a_323308]
-
soartă regretabilă, el nestârnind simpatie și de cele mai multe ori, oameni care l-au întâlnit au plecat cu o impresie proastă"." Potrivit istoricului Eduardo Nobre, mariajul nu a fost unul fericit, Prințul "nu s-a ridicat la așteptările și calitățile infantei portugheze". În ciuda problemelor lor, au avut opt copii. Deși ea a renunțat la pretențiile asupra tronului portughez când s-a măritat, Maria Anna ar fi putut deveni regină dacă linia masculină s-ar fi sfârșit. Această situație era aproape să se
Maria Ana a Portugaliei () [Corola-website/Science/321979_a_323308]