4,200 matches
-
de 5%, că seriile nu sunt staționare, ci sunt integrate de ordinul I. Astfel, în cadrul analizei VAR, vom folosi prima diferență a acestor variabile. Din păcate, nu am putut testa existența unei relații de cointegrare între variabilele folosite. 1 Un posibil al doilea model care ar putea fi testat este acela în care ordinea variabilelor este PIB, export, import, ISD. Vom porni de la ipoteza că economia este caracterizată preponderent de investiții străine directe care urmăresc realizarea unui profit pe termen cât
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
Primul ministru Margaret Thatcher - În Marea Britanie - și președintele Ronald Reagan - În Statele Unite ale Americii - au condus o rebeliune politică Împotriva guvernelor mari, predicând valoarea liberalizării industriei și privatizării serviciilor guvernamentale. Ideea era să se disperseze o porțiune cât de mare posibil a activității guvernamentale În arena comercială și În sectorul nelucrativ, unde se presupunea că piața și societatea civilă vor furniza metode mai eficiente și economice pentru livrarea bunurilor și serviciilor. Bigger is better și-a pierdut strălucirea, iar descentralizarea a
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
se poate minimaliza, totuși, rolul ei în trecut, ca și importanța ei în conturarea unei anumite optici care a supraviețuit. Este remarcabilă și bogăția și expresivitatea plastică cu care, într-o perioadă de criză medicală națională, a înlocuit, în măsura posibilului, limbajul științific. Ne amintim, în acest sens, afirmația filologului francez contemporan Henri Jacquier: "Puține limbi, dintre acelea ca re fuseseră odată strălucitoare, au fost constrânse de condițiile istorice să ducă o viață nocturnă atât de prelungită ca limba română. Dar
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
engl. VP-shell). Regulile de realizare a argumentelor pot fi formulate în termeni de geometrie a descompunerii predicatelor; Agentul este prima poziție argumentală a predicatului Cauză. Primele discuții despre structura evenimentului s-au concentrat asupra predicatelor primitive care definesc spațiul structurilor posibilului eveniment. Pentru verbele de schimbare de stare utilizate cauzativ, predicatul se descompune în Cauză și Schimbare. Aceste verbe diferă din punctul de vedere al stării specifice. Sensurile unui verb sunt reprezentate prin predicate primitive și un element idiosincratic al sensului
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Structura schemei funcționale 51 Probleme ale analizei funcționale 63 Capitolul 4. Relația sistemmediu: o sinteză a schemei cauzale și a schemei funcționale 72 Explicație cauzală și funcțională: schema funcțională extinsă 72 Determinarea cauzală a cerințelor funcționale 76 Determinarea cauzală a posibilului acțional 80 Capitolul 5. Analiza eficienței 83 Eficacitatea 84 Costul 89 Eficiența 93 Capitolul 6. Analiza structurală 96 Două modele de sistem: funcțional și structural 96 Tipuri de analiză structurală 99 Sistemul și structurile sale potențiale: principiul pluralității structurale 109
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
contextuale și, prin intermediul acestora, variabilele cauzale abstracte și, în fine, variabila efect. Conectarea variabilelor acționale la variabila efect, prin intermediul variabilelor contextuale și cauzale abstracte, este obiectul teoriei pragmatice, acționale a respectivului fenomen. O asemenea teorie încearcă să pună în evidență posibilul acțional al unei anumite persoane, grup sau clasă socială, colectivitate, multitudinea acțiunilor care pot fi întreprinse astfel încât variabila efect să poată fi modificată în sensul dorit. Teoriile contextuale oferă explicarea unui fenomen așa cum există el într-o societate oarecare: egalitate
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
acceptarea. Structura schemei funcționaletc "Structura schemei funcționale" Spre deosebire de schema cauzală, schema funcțională are o structură complexă. Ea reprezintă în fapt un model de sistem, cuprinzând următoarele elemente fundamentale: sistemul, cerința funcțională, elementul(ele) sistemului, funcțiile elementului(elor), contextul structural și posibilul acțional. Sistemul. Când vorbim despre funcția unui element social oarecare este necesar să precizăm sistemul în raport cu care este estimat funcțional respectivul fenomen. Întotdeauna, analiza funcțională presupune un sistem drept cadru de referință, fie că este vorba despre societatea globală (România
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
laterale. În acest sens, într-o altă lucrare, argumentăm că oportunitatea în funcționarea sistemelor sociale trebuie determinată tocmai în raport cu acest spațiu funcțional complex, prin considerarea atât a consecințelor funcționale finale, cât și a celor laterale pentru respectivul element (Zamfir, 1972). Posibilul acțional. Diferitele modele de analiză funcțională formulate în sociologie suferă de o incompletitudine gravă. Ele iau în considerare în explicarea unui fenomen doar cerințele funcționale care îi modelează existența. Pentru a înțelege însă de ce un anumit element și nu altul
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
funcționale care îi modelează existența. Pentru a înțelege însă de ce un anumit element și nu altul a fost constituit este necesar să luăm în considerare încă un factor esențial ce completează schema funcțională: „materia” din care sunt „concepute” elementele sociale, posibilul acțional alrespectivei colectivități. O colectivitate arhaică, în căutare de hrană, ajunge într-o zonă sociogeografică. Cerința sa de procurare a hranei este abstractă, putând fi satisfăcută într-o mulțime de feluri. Ce tip de activitate de procurare a hranei va
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
disponibilităților interne (tradiții și abilități de agricultor, păstor, războinic), particularitățile colectivităților găsite în zonă (existența sau nu a unor asemenea comunități, disponibilitățile lor productive și de apărare). Presupunem că operațiunea este agricultura. Cum se va organiza agricultura depinde iarăși de posibilul acțional existent: condițiile de mediu (surse de irigație sau ploi suficiente), condițiile tehnice ale colectivității (cunoștințe, instrumente și soiuri de plante disponibile). Claude Lévi-Strauss (1970) compara colectivitățile cu un „bricoleur”. Acesta are la îndemână o mulțime de materiale - bucăți de
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Claude Lévi-Strauss (1970) compara colectivitățile cu un „bricoleur”. Acesta are la îndemână o mulțime de materiale - bucăți de lemn, șuruburi, cârpe,sârme- din care caută să realizeze acele combinații ce reprezintă soluții la problemele sale. Soluțiile sunt cuprinse în acest posibil. Posibilul acțional al unui sistem social în situația de a constitui un element al său constă din patru tipuri mari de componente: • Posibilități uman-individuale de acțiune: capacitățile fizice și mentale alepersoanelor. • Posibilități uman-colective de acțiune. Acțiunea colectivă se deosebește decea
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Lévi-Strauss (1970) compara colectivitățile cu un „bricoleur”. Acesta are la îndemână o mulțime de materiale - bucăți de lemn, șuruburi, cârpe,sârme- din care caută să realizeze acele combinații ce reprezintă soluții la problemele sale. Soluțiile sunt cuprinse în acest posibil. Posibilul acțional al unui sistem social în situația de a constitui un element al său constă din patru tipuri mari de componente: • Posibilități uman-individuale de acțiune: capacitățile fizice și mentale alepersoanelor. • Posibilități uman-colective de acțiune. Acțiunea colectivă se deosebește decea individuală
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
sociale. • Cunoștințele necesare realizării respectivei activități, în condițiile existente, cât și capacitatea (cunoștințele necesare) de a crea noi instrumente tehnice și instituționale de acțiune. Sistemele sociale dispun de posibiluri acționale determinate. Vânătorul de acum 3000 de ani nu avea în posibilul său acțional pușca. Faraonii nu dispuneau, pentru a construi piramidele, de entuziasmul sclavilor-constructori: ei trebuiau să utilizeze alte mijloace de motivare a performanței lor. Un observator exterior, plasat la un nivel de cunoaștere suficient de ridicat în raport cu respectivul gen de
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
entuziasmul sclavilor-constructori: ei trebuiau să utilizeze alte mijloace de motivare a performanței lor. Un observator exterior, plasat la un nivel de cunoaștere suficient de ridicat în raport cu respectivul gen de problemă, poate face un inventar complet al tuturor posibilităților conținute în posibilul acțional al unui sistem oarecare. Posibilul acțional poate fi deci, în principiu, complet definit, cu condiția însă de a dispune de o cunoaștere suficient de puternică. Un specialist actual, de exemplu, ar putea face un inventar complet al tuturor posibilităților
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
alte mijloace de motivare a performanței lor. Un observator exterior, plasat la un nivel de cunoaștere suficient de ridicat în raport cu respectivul gen de problemă, poate face un inventar complet al tuturor posibilităților conținute în posibilul acțional al unui sistem oarecare. Posibilul acțional poate fi deci, în principiu, complet definit, cu condiția însă de a dispune de o cunoaștere suficient de puternică. Un specialist actual, de exemplu, ar putea face un inventar complet al tuturor posibilităților, atât al celor efectiv descoperite, cât
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
al tuturor posibilităților, atât al celor efectiv descoperite, cât și al celor rămase nedescoperite, de care dispunea vânătorul primitiv. Colectivitățile reale însă, bazându-se pe cunoștințe limitate, reușesc să formuleze, de regulă, doar unele dintre posibilitățile obiective existente. Pentru ele, posibilul acțional reprezintă un spațiu al invenției, al creației. A inventa înseamnă a determina o posibilitate nouă de acțiune. Posibilul acțional pentru colectivitățile reale este asociat de obicei cu un anumit grad de incertitudine. Despre acest aspect vom discuta însă mai
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Colectivitățile reale însă, bazându-se pe cunoștințe limitate, reușesc să formuleze, de regulă, doar unele dintre posibilitățile obiective existente. Pentru ele, posibilul acțional reprezintă un spațiu al invenției, al creației. A inventa înseamnă a determina o posibilitate nouă de acțiune. Posibilul acțional pentru colectivitățile reale este asociat de obicei cu un anumit grad de incertitudine. Despre acest aspect vom discuta însă mai pe larg într-un alt capitol. Posibilul acțional reprezintă o stare obiectivă, dominată de legi care pot fi determinate
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
al creației. A inventa înseamnă a determina o posibilitate nouă de acțiune. Posibilul acțional pentru colectivitățile reale este asociat de obicei cu un anumit grad de incertitudine. Despre acest aspect vom discuta însă mai pe larg într-un alt capitol. Posibilul acțional reprezintă o stare obiectivă, dominată de legi care pot fi determinate. Structura și dinamica sa pot fi, în principiu, detectate riguros. Evoluția tehnologiei este un caz tipic. Invențiile tehnologice nu sunt întâmplătoare, ci se condiționează, se așteaptă una pe
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
putem întreba, de ce colectivitățile umane, în evoluția lor tehnologică, au ales mai întâi bronzul și mai apoi fierul? A fost această primă alegere o eroare? În termenii schemei funcționale avansate aici, bronzul și fierul erau posibilități simultane date în același posibil acțional? Răspunsul pare să fie negativ. Cele două tehnologii nu erau posibilități simultane, între care colectivitățile puteau alege. Tehnologia fierului nu era cuprinsă în posibilul acțional inițial. Ea a devenit posibil de inventat de abia după ce tehnologia bronzului a fost
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
În termenii schemei funcționale avansate aici, bronzul și fierul erau posibilități simultane date în același posibil acțional? Răspunsul pare să fie negativ. Cele două tehnologii nu erau posibilități simultane, între care colectivitățile puteau alege. Tehnologia fierului nu era cuprinsă în posibilul acțional inițial. Ea a devenit posibil de inventat de abia după ce tehnologia bronzului a fost pusă la punct, aceasta din urmă reprezentând o invenție prealabilă necesară. Topirea fierului necesită realizarea de temperaturi foarte ridicate, imposibil de realizat de către omul pietrei
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
fierului. * O singură concluzie aș dori să formulez la această prezentare sumară a schemei funcționale. Pentru explicarea fenomenelor sociale, schema funcțională conține două tipuri de factori determinanți: cerințele funcționale (finale și laterale, spațiul funcțional în care se constituie elementul) și posibilul acțional în care este imaginat respectivul element. Acest lucru ar putea fi prezentat astfel (figura 3.1): Figura 3.1. Cei doi factori determinanți ai schemei funcționale CF = cerințele funcționale, spațiul funcțional în care se constituie E (fenomenul de explicat
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
în care este imaginat respectivul element. Acest lucru ar putea fi prezentat astfel (figura 3.1): Figura 3.1. Cei doi factori determinanți ai schemei funcționale CF = cerințele funcționale, spațiul funcțional în care se constituie E (fenomenul de explicat). PA = posibilul acțional al sistemului respectiv, în care E este o soluție posibilă la CF. Probleme ale analizei funcționaletc "Probleme ale analizei funcționale" Problema autonomiei funcționale a sistemelor. Schema funcțională opereazăcu o idealizare, ca de altfel orice schemă explicativă: modelul unui sistem
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
cerință funcțională nu exercită vreo presiune în sensul satisfacerii sale: este latentă. Pot fi formulate două asemenea tipuri de situații care fac ca o cerință funcțională să fie latentă: a) Lipsa posibilităților de satisfacere a respectivei cerințe funcționale. Dacă în posibilul acțional al sistemului nu există vreo posibilitate de a acționa în sensul satisfacerii cerinței funcționale în cauză, aceasta va tinde să treacă în latență. Presiunea continuă spre acțiune ar fi în acest caz disfuncțională, sistemul orientându-și energiile în alte
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
ce ia în considerare funcționarea unui sistem în strânsă relație cu mediul său de existență. Mediul poate fi conectat la sistem prin cele două intrări ale schemei funcționale, care reprezintă factorii determinanți interni invocați de ea: cerințele funcționale (CF) și posibilul acțional (PA). Să notăm cu C condițiile de mediu care afectează dinamica cerințelor funcționale ale unui sistem (s) și cu P condițiile de mediu care afectează posibilul acțional al acestuia. Schema funcțională lărgită poate fi atunci figurată în următorul fel
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
funcționale, care reprezintă factorii determinanți interni invocați de ea: cerințele funcționale (CF) și posibilul acțional (PA). Să notăm cu C condițiile de mediu care afectează dinamica cerințelor funcționale ale unui sistem (s) și cu P condițiile de mediu care afectează posibilul acțional al acestuia. Schema funcțională lărgită poate fi atunci figurată în următorul fel: Figura 4.2. Schema funcțională lărgită Un enunț cauzal complet trebuie să ia deci în considerare două tipuri de cauze, unele care acționează asupra cerințelor funcționale ale
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]