5,162 matches
-
dramatizează inutil critica intelectuală. În această privință, esențialismul clasic faptul de a crede într-o definiție stabilă (cu proprietăți fixe) a unei societăți sau a unei culturi rămâne o povară mai supărătoare decât grija relativiștilor (pe care îi numim adesea postmoderni) de a explica totul prin contextul istoric. Voința de a clasifica oamenii în etnii distincte, proprie etnologiei coloniale, anunța într-un fel comunitarismul de astăzi. În cele două cazuri este vorba de a sustrage o "societate" mediului său istoric, de
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
ne va hrăni ?, articol publicat pe 3.05.2015 pe www.sisa.ro 22 Neacșu Steluța Mădălina (fondator Agrointelligence SISA), Cine ne va hrăni?, articol publicat pe 3.05.2015 pe www.sisa.ro 23 Idem. 24 E. Carr, Conceptualizare postmodernă, aplicații moderniste: Regândirea rolului societății în securitatea alimentară, politica alimentară, 31 (2006), pp. 14-29. 25 FAO, Declarația de la Roma privind securitatea alimentară mondială și Planul de acțiune WFS. Summit-ul Mondial alimentation, 13-17 noiembrie 1996, Roma. 26 S. Broca, Insecuritate
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
and Institutions", în Journal of International Political Theory (2016), DOI: 10.1177/1755088215626939. Boot, Martijn, "The Aim of a Theory of Justice", în Ethical Theory and Moral Practice 15, 1 (2012), pp. 7-21. Bricmont, Jean și Alan Sokal, Intellectual Impostures. Postmodern Philosophers' Abuse of Science. Profile Books, Londra, 1999. Brighouse, Harry și Adam Swift, Family Values: The Ethics of Parent-Child Relationships, Princeton University Press, Princeton, 2016. Brison, Susan J., "The Theoretical Importance of Practice", în Nomos 37 (1995) - Theory and Practice
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
Recovering the Intellectual Context of Political Realism", Draft, 2015, https://sheffield.academia.edu/ MattSleat. --. "The Value of Global Justice: Realism and Moralism", în Journal of International Political Theory (2016), DOI: 10.1177/1755088216628323. Sokal, Alan și Jean Bricmont, Fashionable Nonsense: Postmodern Intellectuals' Abuse of Science, Picador, New York, 1999. Stemplowska, Zofia, "What's Ideal About Ideal Theory?", în Social Justice: Ideal Theory, Nonideal Circumstances, ed. Ingrid Robeyns și Adam Swift - Social Theory and Practice 34, 3 (2008), pp. 319-340. --. "Sen's Modest
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
cercetare așa-zis "interdisciplinare" nu sunt, de fapt, decât manifestări ale imposturii intelectuale sau, în termenii mai puțin politicoși ai lui Harry Frankfurt sau G. A. Cohen, ale "bullshit-ului" intelectual (Vezi, spre exemplu, Alan Sokal și Jean Bricmont, Fashionable Nonsense: Postmodern Intellectuals' Abuse of Science (Picador, New York, 1999), Jean Bricmont și Alan Sokal, Intellectual Impostures. Postmodern Philosophers' Abuse of Science (Profile Books, Londra, 1999), Harry G. Frankfurt, On Bullshit (Princeton University Press, Princeton, 2005) sau G. A. Cohen, "Complete Bullshit", în
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
termenii mai puțin politicoși ai lui Harry Frankfurt sau G. A. Cohen, ale "bullshit-ului" intelectual (Vezi, spre exemplu, Alan Sokal și Jean Bricmont, Fashionable Nonsense: Postmodern Intellectuals' Abuse of Science (Picador, New York, 1999), Jean Bricmont și Alan Sokal, Intellectual Impostures. Postmodern Philosophers' Abuse of Science (Profile Books, Londra, 1999), Harry G. Frankfurt, On Bullshit (Princeton University Press, Princeton, 2005) sau G. A. Cohen, "Complete Bullshit", în G. A. Cohen, Finding Oneself in the Other, (ed.) Michael Otsuka (Princeton University Press, Princeton
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
admirabil scrie Felicia Cordoneanu, condiția femeii din societatea românească actuală oscilează între între valorile societății tradiționale și noul sistem de valori promovat de societățile democratice occidentale. În anumite spații sociale românești domină un set de valori tradiționale, în altele celălalt (postmodern). Cert este că nu avem o supremație clară a unui set de valori și a unui tip de mentalitate privind femeia din România. Aici este mai curând locul de întâlnire al paradoxurilor. Multe dintre aceste paradoxuri sunt definitiv și semnificativ
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
de față se referă a transpunerea în actualitate a unor ipostaze tradiționale ale femeii - ale fractalului ,,femeie ortodoxă,, aș spune, preluând terminologia lui Culianu. Toate aceste exerciții de adaptare fidelă a tradiției au loc în condițiile mediatizării și impunerii ipostazelor postmoderne ale femeii. Intrebarea este următoarea: în ce măsură femeia casnică, consacrată aproape exclusiv maternității, protectoare față de întreaga familie, capabilă de a îndura cu un tenace stoicism umilințele, în măsură a-și asuma riscuri și a face permanente sacrificii este compatibilă cu femeia
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
faptul că această dominanță ar anula feminitatea. Dimpotrivă, uneori o potențează. Felicia Cordoneanu se distanțează clar și de tendințele simpliste și puternic ideologizate ale feminismului teologic din anumite spații occidentale. Dificultatea răspunsului privind compatibilitatea religioasă dintre femeia tradițională și cea postmodernă este dată, printre altele, și de faptul că ambele se declară credincioase, adepte ale creștinismului ortodox românesc. Esențială este măsura în care ele își asumă, tainic și profund, Sfânta Tradiție și, în mod special,- raportarea la cele două arhetipuri ale
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
Reformă a Islamului, așa cum am avut noi Reforma și Contrareforma în creștinism cu câteva secole în urmă. Se ajunge în cele din urmă la dorința ferventă a multor musulmani de a aduce Sharia în Occident, folosindu-se de tehnica occidentală postmodernă: fax, Internet, platforme, twitter etc. La limită, fundamentaliștii musulmani pun la cale atentate ca răspuns în paradigma ,,războiului sfânt" la ceea ce ei numesc provocările Occidentului. Este și cazul nefericit al oribilelor crime din 7-9 ianuarie 2015 de la redacția ziarului parizian
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
cunoscută. Utilizându-se metode multiple, ne apropiem cât mai mult posibil de cunoașterea integrală a acestei realități. Cercetarea calitativă, apărută în cadrul tradiției pozitiviste, tinde să modifice canoanele științei pozitive, chiar dacă utilizează metode și date cantitative. - Acceptarea punctelor de vedere (sensibilities) postmoderne. Cercetătorii calitativiști sunt atașați poststructuralismului și postmodernismului. Ei resping criteriile științificității pozitiviste și caută criterii alternative pentru evaluarea activității lor de cercetare (verosimilaritatea, emoționalitatea, responsabilitatea personală, credibilitatea, praxisul politic, textele mai multor voci și dialogurile cu subiecții). Unii cercetători, mai
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
posibilitatea de a fi activă. Obiectul de artă este o apariție sensibilă ce se opune realității accesibile doar rațiunii. Jocul imaginilor se face simțit întrucât aparența se poate identifica cu opinia, în timp ce realitatea se identifică numai cu adevărul. Conform teroriilor postmoderne, realitatea își pierde calitatea esențială de realitate dacă nu este analizată împreună cu simbolul: un proces social. Astfel obiectul de artă este un obiect de artă datorită calităților și atribuțiilor sale, dar și datorită a ceea ce aduce cu sine, în special
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
15., Despre Fenomenul spiritului în artă și știință, traducere din limba germană de Gabriela Danțiș, București, Editura Trei, 2003. Kayeser, Wolfgan, Opera literară, traducere de H. R. Radian, Editura Univers, București, 1979. Kearney, Richard, The wake of imagination. Toward a postmodern culture, Routledge, New York, 2003. Kearney, Richard, Traversing the imaginary. Richard Kearney and the Postmodern Challenge, prefață de Richard Kearney, Northwestern University Press Evanston, Illinois, 2007. Koselleck, Reinhard, Conceptele și istoriile lor, traducere de Gabriel H. Decuble și Mari Oruz, Editura
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
Danțiș, București, Editura Trei, 2003. Kayeser, Wolfgan, Opera literară, traducere de H. R. Radian, Editura Univers, București, 1979. Kearney, Richard, The wake of imagination. Toward a postmodern culture, Routledge, New York, 2003. Kearney, Richard, Traversing the imaginary. Richard Kearney and the Postmodern Challenge, prefață de Richard Kearney, Northwestern University Press Evanston, Illinois, 2007. Koselleck, Reinhard, Conceptele și istoriile lor, traducere de Gabriel H. Decuble și Mari Oruz, Editura Art, București, 2009. Kunkle, Sheila and McGowan Todd (ed.), Lacan and contemporary film, Other
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
147-162. În aceeași serie, au mai apărut (selectiv): • Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga, Valică Mihuleac • Cetatea lui Platon, Sorin Bocancea • Cetatea sub blocada ideii, Viorel Cernica • Cultura recunoașterii și securitatea umană, Anton Carpinschi • Discursul puterii, Constantin Sălăvăstru • Discursul filosofic postmodern, Camelia Grădinaru • Dilthey sau despre păcatul originar al filozofiei, Radu Gabriel Pârvu • Dreptate distributivă și sănătate în filosofia contemporană, Loredana Huzum • Dreptatea ca libertate. Locke și problema dreptului natural, Gabriela Rățulea • Estetica pragmatistă. Arta în stare vie, Richard M. Shusterman
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
o parte, studiul puterii și al idealurilor în relațiile internaționale și, pe de altă parte, studiul construcției sociale a politicii internaționale. În fine, va avea funcția de punte de legătură între abordările dominante ale relațiilor internaționale și cele critice și postmoderne care consideră atât constructivismul, cât și realismul drept problematice, deși din motive diferite. Definiții Printre motivele pentru care atât de mulți cercetători din domeniu se înțeleg greșit când discută despre paradigme și epistemologie se numără confuzia terminologică. Specialiștii tind să
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
consideră că nu putem ști niciodată cu siguranță dacă tot ceea ce observăm există în realitate independent de observația noastră și deci nu există o adevărată realitate descoperită prin studiu empiric. Cele două epistemologii sunt cunoscute fie drept constructivism „neoclasic” și „postmodern” (vezi Ruggie, 1998), fie „de suprafață” și „profund” (vezi Wendt, 1999). Vom susține constructivismul realist în acest eseu, concentrându-ne asupra variantei neoclasice, deoarece este cel mai greu de argumentat. Constructivismul postmodern acceptă mai ușor centralitatea puterii în politică, iar
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
epistemologii sunt cunoscute fie drept constructivism „neoclasic” și „postmodern” (vezi Ruggie, 1998), fie „de suprafață” și „profund” (vezi Wendt, 1999). Vom susține constructivismul realist în acest eseu, concentrându-ne asupra variantei neoclasice, deoarece este cel mai greu de argumentat. Constructivismul postmodern acceptă mai ușor centralitatea puterii în politică, iar puterea, după cum vom arăta mai jos, reprezintă conceptul central al realismului. Răspunsul postmodern, că realismul este inerent fundaționalist, va fi abordat ulterior, în secțiunea de față și în următoarea. Realism este termenul
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
susține constructivismul realist în acest eseu, concentrându-ne asupra variantei neoclasice, deoarece este cel mai greu de argumentat. Constructivismul postmodern acceptă mai ușor centralitatea puterii în politică, iar puterea, după cum vom arăta mai jos, reprezintă conceptul central al realismului. Răspunsul postmodern, că realismul este inerent fundaționalist, va fi abordat ulterior, în secțiunea de față și în următoarea. Realism este termenul cel mai greu de definit, deoarece întâlnim multe definiții care par a fi incompatibile. Pentru a fi mai preciși, trăsătura comună
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
ca o tentativă de sprijinire a puterii relative a adepților săi. Tendința constructivismului american către idealismul liberal poate fi privită în mod asemănător din afară ca o încercare de menținere a statu-quoului și, evident, aceasta a fost viziunea unor critici postmoderni ai teoriei relațiilor internaționale (vezi George, 1994, p. 127). Un constructivism realist ar putea aborda exact acest tip de probleme. El ar putea studia relația dintre structurile normative, adepții moralității politice și folosirea puterii. În consecință, ar fi capabil să
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
de emancipare al acestei teorii, cu al său interes pentru emanciparea „de”, mai curând decât „spre” (vezi Spegele, 1996; Wæver, 1996; Patomäki și Wight, 2000). Constructivismul realist ar putea face acest lucru și incluzând în studiul puterii nu numai teoria postmodernă a textelor subiective și investigația realistă a fenomenelor obiective, ci și studiul constructivist al intersubiectivității - al normelor și al drepturilor. În cele din urmă, ce consecințe are acest raționament asupra cercetării și discursului din domeniul relațiilor internaționale? Constructiviștilor le sugerează
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
unde sunt primite, nu vom face confuzia Între cosmopolitism și imigrație, chiar dacă În doxa contemporană cele două se suprapun Într-o anumită măsură. Amestecul de indivizi sau de populații antrenează, În unele cazuri, un amestec al culturilor, celebrat de gândirea postmodernă sub numele de „metisaj”, cu excepția cazurilor În care se Încearcă Împiedicarea unor asemenea contacte, cum s-a Întâmplat În Japonia Înaintea erei Meiji (1867), când negustorii europeni erau ținuți la distanță. Teama de amestec (mixofobia) este legată de obsesia creată
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
În Statele Unite) trebuie să amestece În final (melting pot) toate aporturile exterioare Într-o cultură comună, după formula bine cunoscută a pateului de ciocârlie: un cal la o ciocârlie. Interculturalitatea nu poate apărea așadar decât În afara modernității, În contexte presau postmoderne. Însă procesele de ieșire din scenă a modernității, Începute În cea de-a doua jumătate a secolului XX, Își produc extrem de lent efectele. Modernitatea continuă așadar să apese asupra relațiilor dintre culturi, chiar dacă noi ne aflăm mai curând Într-o
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
ieșire din scenă a modernității, Începute În cea de-a doua jumătate a secolului XX, Își produc extrem de lent efectele. Modernitatea continuă așadar să apese asupra relațiilor dintre culturi, chiar dacă noi ne aflăm mai curând Într-o situație transmodernă decât postmodernă. Prin transmodern, vrem să indicăm faptul că, mai curând decât opoziția Între modernitate și postmodernitate, redescoperim premodernitatea, În timp ce, În alte domenii, inovăm (egalitatea dintre bărbați și femei, comportamentele sexuale, recompunerea familiilor, participarea politică, consumerismul etc.). Înainte de orice, descoperim Însă că
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Découverte. Φ Devianță, ETNICITATE, Etnie, INTEGRARE, Metisaj, MULTICULTURALISM, NAȚIUNE, STRĂIN Metisajtc "Metisaj" Cuvântul a pătruns În lexicul francez și mai ales În doxa contemporană cu doar câțiva ani În urmă, cu destulă vâlvă. El face parte dintre reperele unui discurs „postmodern”, purtător al tuturor ambiguităților postmodernității Înseși. Utilizată cel mai adesea ca slogan, această noțiune a atras până acum destul de puțin atenția specialiștilor În științe sociale. Ea se aplică În principal fenomenelor numite „culturale” și este adesea invocată cu sens polemic
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]