4,565 matches
-
Taofizica, Editura Tehnică, București, 1999. 20 T. Toro, Fizică modernă și filosofie, Editura Facla, Timișoara, 1973. 21 Termenul este folosit în sensul strict al lui Th. Kuhn. 22 Elementele valorice specifice celor două perioade au fost preluate din Angela Botez, "Postmodernismul și valorile postepistemice", în Revista de Filosofie, nr. 4 (iulie-august) 1993, p. 361. 23 David Bohm, Plenitudinea lumii și ordinea ei, Editura Humanitas București, 1995. 1 Amos Funkenstein, Theology and Scientific Imagination, Humanitas, Bucharest, 1998. 2 I use the term
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
unei cărți în materie "Biserica în Stat. O invitație la dezbatere (Editura Scripta, 1999) punând accentul asupra rolului confesiunilor religioase în proiectul european, îndeosebi asupra specificului Sud-estului european. Autorul militează pentru reflecția asupra gândirii sociale a Bisericii, în contextul unui postmodernism secularizat și a unui raționalism endemic. Acest volum se constituie într-o prolegomena la o elaborare serioasă și fecundă a unei teologii politice care să aibă drept referință obligatorie tradiția răsăriteană și care să țină cont de noile provocări la
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
cuprindă. În călătoria noastră către creste avem ca primi îndrumători pe florentin și moștenirea ADN-ului său liric. ["Convorbiri literare", octombrie 2012] Tratat de îmblînzit postmodernitatea Cea mai recentă apariție editorială a profesorului de la Universitatea Catolică din Washington, Virgil Nemoianu, Postmodernism and cultural identities: conflicts and coexistence (The Catholic University of American Press, 2010) a fost tradusă de Laura Carmen Cuțitaru și publicată sub titlul Postmodernismul și identitățile culturale. Conflicte și coexistență, la Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza" Iași, 2011, însoțită
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
postmodernitatea Cea mai recentă apariție editorială a profesorului de la Universitatea Catolică din Washington, Virgil Nemoianu, Postmodernism and cultural identities: conflicts and coexistence (The Catholic University of American Press, 2010) a fost tradusă de Laura Carmen Cuțitaru și publicată sub titlul Postmodernismul și identitățile culturale. Conflicte și coexistență, la Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza" Iași, 2011, însoțită de o prefață semnată de Codrin Liviu Cuțitaru. Marea întrebare pe care își propune să o cerceteze și la care să formuleze un posibil răspuns
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
totuși, într-un haos generalizat să nu fi rămas nimic care să funcționeze? Hazardul se numește hazard tocmai pentru că e constituit din unele elemente, dintr-un anumit număr de "părți" extrem de diverse ca natură și comportament. Putem cu ușurință da postmodernismului dreptatea lui (de dragul discuției, deși nu e neapărat necesar să credem că ar reflecta adevărul sau întregul adevăr), însă nu putem pur și simplu nega ceea ce ne sare în ochi, lucrul care, la urma urmelor, face posibilă existența oricărui sistem
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
că ar reflecta adevărul sau întregul adevăr), însă nu putem pur și simplu nega ceea ce ne sare în ochi, lucrul care, la urma urmelor, face posibilă existența oricărui sistem "guvernat de hazard": multitudinea și varietatea. Dacă așa stau lucrurile, atunci postmodernismul trebuie să conțină cel puțin cîteva fragmente bazate pe continuitate și identitate" (V.N.). Elementele de continuitate și identitate sînt nu doar posibile în postmodernitate, dar, cum sîntem atenționați cu îndreptățire, "ci absolut necesare supraviețuirii acestuia" și astfel de elemente se
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
viitoare, să le pună sub semnul întrebării" (V.N.). Încît ne întrebăm, alături de profesorul de la catedra "William J. Byron. Distinguished Profesor of Literature", dacă această condiție postmodernă mai face încă parte din istoria culturală. O oază de continuitate pare a fi "postmodernismul" ca mișcare culturală. Viziunea lui Empedocles asupra universului îi pare lui Virgil Nemoianu aplicabilă actualului context; pentru filosof, universul e un haos turbulent provocat de dezbinatoarea Neikos în care se pot găsi insule de ordine ca, de exemplu, cosmosul din
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
al XVI-lea - și Jürgen Habermas, cunoscut și respectat filosof german, unul dintre importanții membri ai "Școlii de la Frankfurt", dialog publicat integral într-un volum semnat de cei doi, în vara aceluiași an, se constituie, cum atenționează Virgil Nemoianu în Postmodernismul și identitățile culturale. Conflicte și coexistență (Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza" Iași, 2011, traducere Laura Carmen Cuțitaru) într-un puternic argument în favoarea includerii religiei, a discursului religios în spațiul public. În opinia filosofului german sîntem pe punctul de a păși
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
a cli?eelor stilistice, este uneori numit neomodern. Al doilea curent se constituie �ntr-o opozi?ie polimorf? la tezele ?i la formele Mi?c?rîi moderne. Orientarea să, esen?ialmente istoricist?, poate merge p�n? la paști?a stilistic?. Este postmodernismul, dup? denumirea cea mai curent?. Neomodernismul: o fidelitate critic? Din mi?carea neomodern? fac parte cei care, asemeni Smithsonilor, �ncearc? s? �urmeze ideile liberatoare ale Mi?c?rîi moderne, modific�ndu�le [...] , �n special �n pro-gramele de locuin?e sociale
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
1998), Britain. Past and Present (2000), Medieval English Literature (2002), America. A Cultural History of the United States of America from the Beginnings to the Revolution (2012). A contribuit cu studii și articole la Universul lui Poe (2011), Dicționar de postmodernism (2005), Dicționar de genetică literară (2005), Dicționar de scriitori nordamericani (A: 2008, B, 2009), Maya Angelou. Bloom's Modern Critical Views (2009). A coordonat activitatea revistei PostModernim(e) (20092010). Remus Bejan, Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu (c
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
lor, ca bune practici sociale de coeziune, în cinci demersuri post-seculare recuperatorii. Demersurile vin din zone diferite de abordare teoretică și sunt susținute de atitudini religioase asumate, la fel de diferite. Richard Rorty, post-empirist pragmatic, se consideră ateu1. Gianni Vattimo, exponent al postmodernismului, se consideră catolic, dar este gratulat de René Girard drept numai "catolic de cafea"2. Girard, practicant al unei antropologii filosofice centrate pe sacru, se consideră la rândul său (bun) catolic 3. Bryan Wilson este sociolog al religiei (apropiat de
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
Comunicare de la Universitatea ,,Transilvania" din Brașov. De profesie sociolog, a lucrat la începutul carierei în domeniul urbanismului (,,Proiect" Brașov). A activat și în mediul privat (televiziune, firmă de afaceri). Domeniile sale de competență sunt teoria socială, paradigme sociologice (în special postmodernism) și teoria organizației. A coordonat parteneriate de cercetare științifică în istorie orală în colaborare cu Indiana University și Purdue University. A inițiat domenii noi în activitatea didactica: sociologia vizuală și sociologie dramaturgică. În seria SOCIOLOGIE au apărut (selectiv): • Adopția copiilor
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
fond: pământ configurat sau figură din/În pământ. Până În momentul teoriilor lui Eisenman, tendințele În domeniu nu au fost foarte clare și realizările destul de rare. Din acest moment, se observă creșterea numărului exemplelor. La Începutul anilor ’90, odată cu terminarea resurselor postmodernismului, minimalismului, deconstructivismului și post-structuralismului, ideea reîntoarcerii obiectului construit către pământ, prinde contur din ce În ce mai mult, fiind sprijinită În mod deosebit de noile impulsuri intelectuale, filosofice, ecologice, sociale și tehnologice. Totodată este momentul de dezvoltare a proiectării asistate pe calculator și a modelării
Polarităţile arhitecturi by Ioana Moraru () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92993]
-
substratul material, expresia forțelor Încorporate prin procesul de construcție, asamblare și creștere. Prin intermediul ornamentului materialul transmite afecte. Așadar, ornamentul este necesar și inseparabil de obiect. Nu este o mască determinată a priori pentru a crea un Înțeles specific [precum În Postmodernism], chiar dacă contribuie la semnificațiile contingente sau involuntare [o caracteristică a tuturor formelor].― (Moussavi / Kubo 2006: 8, tr.n.) Definiția dată de Moussavi pare mult prea vagă pentru a descrie cu acuratețe ornamentul. Orice produs uman păstrează informație În urmele lăsate
Polarităţile arhitecturi by Cristina Aurora Enuţă () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92992]
-
semnături aparținând lui Ion Negoițescu (Istoria literaturii române, vol. I, București, ", p."-"Ă, Mircea Zaciu, Marian Papahagi și Aurel Sasu (Dicționarul Scriitorilor Români, vol. IV, R-Z, Editura Albatros, București, ", p."-"Ă, Dumitru Micu (Istoria literaturii române de la creația populară la postmodernism, București, ", p."-"Ă, Alexandru Săndulescu (în Dicționarul General al Literaturii Române, S T, Editura Univers Enciclopedic, București, ", p."-"Ă și desigur controversata Istorie critică a literaturii române. " secole de literatură de Nicolae Manolescu (Editura Paralela ", Pitești, ", p."-"Ă. Sunt doar
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
ei dizolvant, rămîne totuși marginea deviată a unui fenomen mai general : omul modernității tîrzii se simte înclinat să ia asupra sa gîndirea sensurilor spirituale, cercetarea tradiției, aplicarea luminii ei pe spectacolul lumii. Nu am aici în vedere acele teorii ale postmodernismului care susțin că marile texte sînt folosite de fiecare cititor ca un receptacul prestigios în care el își toarnă propriul sens, propriile invenții, limitări, fantasme. Am în vedere tradiția ca lanț de deschideri către adevărul ultim, ca polifonie a mărturiilor
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
critic viitor. În calitate de intelectuali (particulari și unici) ne găsim, fiecare, menirea, în propriul "colțisor" cultural, pentru care înregimentarea instituțională și ideologică reprezintă nu neapărat o limitare, ci, cum ne îndeamnă McKerrow să înțelegem, însăși condiția noastră de posibilitate ca atare. Postmodernismul înseamnă însăși această revoluție pozitivă, această recuperare a porțiunilor de trecut sau de istorie, care sunt tot atâtea construcții discursive, care oferă, încă, "semințele" sau "germenii" posibilităților viitoare, suprapusă unei eradicări totale și tranșante a limitărilor, de dragul unor construcții ontologice
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
aștepta restul grupului, doctorul și soția lui ceva mai întremată, văd mulțimi de orbi ce par a se organiza. Unii vorbesc iar alții par a asculta. E interesant care sunt subiectele discursurilor pe care le ascultă orbii. Suntem în plin postmodernism. O explozie a credințelor divergente, o polifonie a teoriilor cvasifilosofice și cvasireligioase. Orbii se întorc la cvasispiritualitate. Gândirea lor a pierdut unitatea. Unitatea s-a spart prefăcând în cioburi și înțelegerea. Au întors discursul în stradă dar discursul este polifonic
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
Să nu ai astfel de preferințe ar însemna să fii un Ion Anapoda, după formula plină de umor și sugestie a lui Steinhardt care alege să umple această formulă cu conținutul vieții sale. Unul din cei mai adorați zei din postmodernism este consumul. Mihail Neamțu observa undeva că nu consumul în sine este rău cât structura acestuia. Devenim ceea ce devorăm. Spun devorăm pentru că viteza este de la fast înainte. Chiar sintagma consumator rațional s-a dovedit contradictorie, pentru că dorințele, cele care stimulează
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
îi profețise. Se întreabă și el ce anume din structura lui e inaderentă la mecanismul celei mai bune dintre lumile posibile? America este pentru el profund artificializată. Aici regăsești în carne și oase omul recent al lui Patapievici, aici regăsești postmodernismul nu în teorie ci aievea. Postmodernismul să fie cel ce suscită inadecvare? Cultura nu înseamnă oare artificialitatea cea pe care o desfide atât, nu înseamnă rupere de natură? Și atunci de ce fuge de străzile care au renunțat la peripatetică, de ce
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
ce anume din structura lui e inaderentă la mecanismul celei mai bune dintre lumile posibile? America este pentru el profund artificializată. Aici regăsești în carne și oase omul recent al lui Patapievici, aici regăsești postmodernismul nu în teorie ci aievea. Postmodernismul să fie cel ce suscită inadecvare? Cultura nu înseamnă oare artificialitatea cea pe care o desfide atât, nu înseamnă rupere de natură? Și atunci de ce fuge de străzile care au renunțat la peripatetică, de ce fuge de puii umflați de hormoni
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
respingere a rațiunii, față de metafizica dogmatică, respectiv de apărare a rațiunii, față de acuzele scepticismului 823. Miza criticii sale este depășirea celor două poziții filosofice extreme care se înfruntă la sfârșitul secolului al XX-lea și începutul celui următor, modernismul și postmodernismul. "În pragul secolului al XXI-lea, asistăm la lupta dintre titanii modernității și opozanții lor postmoderniști. Pledoaria modernității pentru unitatea cunoașterii, fundamentată pe logica identității, este confruntată cu o filosofie a diferenței care impune pluralitatea și incomensurabilitatea în locul identității și
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Al.I. Cuza", Iași, 2002. Botezatu, Petre, Introducere în logică, vol. 1-2, Editura GRAPHIX, 1994. Botezatu, Petre, Valoarea deducției, Editura Științifică, București, 1971. Brucăr, Iosif, " Filosoful Lucian Blaga", în Gândirea, an XIII, nr. 8, 1934. Bulzan, Daniel, "Tradiția apofatică și postmodernismul: confluențe și divergențe în problema limbajului", în vol. Erezie și Logos, Editura Anastasia, București, 1996. Candiescu, Călin, "Cosmologia lui Blaga sau despre tensiunea existențială dintre om și Marele Anonim", în Revista de filosofie, Tom XVIII, nr. 56, București, 1996. Cartojan
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
divine. Teologia mistică, Editura Institutul European, Iași, 1993, pp. 166-167. 317 Ibidem, p. 166. 318 Ibidem, p. 165. 319 John Meyendorff, Sfântul Grigorie Palamas și mistica ortodoxă, Editura Enciclopedică, București, 1995, p. 34. 320 Cf. Daniel Bulzan, " Tradiția apofatică și postmodernismul: confluențe și divergențe în problema limbajului", în Erezie și Logos, Editura Anastasia, 1996, p. 73. 321 Ibidem, pp. 73-74. 322 André Scrima, Antropologia apofatică, Editura Humanitas, București, 2005. 323 Cf. R. Otto, op. cit., pp. 48-56. 324 *** Istoria filosofiei moderne, Societatea
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
cu Nicolae Breban”. Numai că, o personalitate de calibrul dlui Breban, purtând în frunte un hematom de mărimea dlui Breban, ar fi un soi de struțo-cămilă care ar putea descuraja pe toată lumea - nostalgici ai protocronismului, campioni ai „defenestrării”, pionieri ai postmodernismului politic, trupeți și generali ai corectitudinii politice. Din motive bine-cunoscute, antisemitismul este o etichetă de care mai tot omul se teme. Eșuând în lupta cu antisemiți viguroși, un grup de cercetași care ar muri de foame în lipsa „implementării” stupidei corectitudini
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]