7,015 matches
-
părților de a pune întrebări martorului atât direct, cât și prin avocat. Dispozițiile art. 320 alin. 2 din Codul de procedură penală încalcă, în opinia autorului, dreptul la apărare. Nu a arătat însă în mod concret în ce constă contrarietatea pretinsă. Curtea de Apel Pitești - Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două
DECIZIE nr. 234 din 19 februarie 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1) lit. c) şi art. 6^1 alin. (3) şi (4) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, precum şi ale art. 78, art. 257, art. 304, art. 320 alin. 2 şi art. 327 alin. 1 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/209613_a_210942]
-
12 Cine pune semnătură să pe un cec, ca reprezentant al unei persoane pentru care nu are împuternicirea de a lucra, e ținut personal, în temeiul cecului și, dacă a plătit are aceleași drepturi pe care le-ar fi avut pretinsul reprezentat. Aceeași regulă se aplică reprezentantului care a depășit împuternicirea să. Orice persoană se poate obligă prin cec, prin mandatar, chiar dacă mandatul este conceput în termeni generali, in ce priveste dreptul mandatarului de a emite sau semna cecuri. Articolul 13
LEGE nr. 59 din 1 mai 1934 (*actualizată*) asupra CECULUI. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/211006_a_212335]
-
acestea către Fondul Proprietatea în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a ordonanței, legiuitorul a reglementat o situație juridică nouă, norma având ca domeniu temporal de aplicare perioada ulterioară adoptării ei. Sub aceste aspecte, referitor la pretinsa încălcare a art. 15 alin. (2) din Constituție, Curtea constată că formula redacțională a textului legal dedus controlului nu oferă temei unei atare critici, întrucât nu conține în sine nicio dispoziție cu caracter retroactiv, textul de lege urmând a-și
DECIZIE nr. 297 din 3 martie 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 6 alin. (1) şi (3) din titlul II al Ordonan��ei de urgenţă a Guvernului nr. 81/2007 pentru accelerarea procedurii de acordare a despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/211037_a_212366]
-
în judecată, instanța, la cererea paratului, va obliga pe reclamant la cheltuieli. ... (4) Când părțile au intrat în dezbaterea fondului, renunțarea nu se poate face decât cu învoirea celeilalte părți. Articolul 247 (1) În caz de renunțare la însuși dreptul pretins, instanța da o hotărâre prin care va respinge cererea în fond și va hotărî asupra cheltuielilor. ... (2) Renunțarea la drept se poate face și fără învoirea celeilalte părți, atât în primă instanță cât și în apel. ... (3) Renunțarea se poate
CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 9 septembrie 1865 (**republicat**)(*actualizat*) (actualizat până la data de 9 septembrie 2008*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/210562_a_211891]
-
materia contenciosului administrativ, garantat prin dreptul persoanei vătămate într-un drept al său ori într-un interes legitim, de o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, de a obține recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim, anularea actului și repararea pagubei. Autorii excepției consideră că dispozițiile art. 4 alin. (1), (2) și (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 afectează dreptul părții vătămate de o autoritate publică de a se adresa
DECIZIE nr. 342 din 17 martie 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 alin. (1), (2) şi (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/210523_a_211852]
-
autorii excepției. Astfel, oricare dintre proprietari, fie că este sau nu membru al asociației, are dreptul, potrivit art. 26 din lege, de a ataca în justiție hotărârile care sunt de natură să îi prejudicieze interesele. Curtea nu poate reține nici pretinsa încălcare a dreptului la liberă asociere. În jurisprudența sa, instanța de control constituțional a statuat, de pildă prin Decizia nr. 168 din 28 octombrie 1999 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 85 din 24 februarie 2000, că
DECIZIE nr. 393 din 19 martie 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 15, art. 24 alin. (4), art. 46, art. 47, art. 48, art. 49 alin. (1), art. 50 şi art. 51 din Legea nr. 230/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/210598_a_211927]
-
Articolul 9 Cine pune semnătură să pe cambie ca reprezentant al unei persoane pentru care nu avea împuternicirea de a lucra, e ținut personal în temeiul cambiei și, dacă a plătit, are aceleași drepturi pe care le-ar fi avut pretinsul reprezentant. Aceeași regulă se aplică reprezentantului care a depășit împuternicirea să. Articolul 10 Orice persoană se poate obligă cambialmente prin mandatar, chiar dacă mandatul este conceput în termeni generali în ce priveste dreptul mandatarului de a emite sau semna cambii. Articolul
LEGE nr. 58 din 1 mai 1934 (*actualizată*) asupra CAMBIEI şi BILETULUI LA ORDIN. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/211560_a_212889]
-
toate actele de conservare a drepturilor sale și dacă este vorba de o cambie deja scăzută, sau care a scăzut între timp, va putea cere plata acelei cambii a cărei anulare a cerut-o, depunând o cauțiune egală cu suma pretinsa, sau să ceară consemnarea acestei sume. Articolul 92 După trecerea termenului prevăzut de art. 89, fără a se fi făcut opoziție, sau după respingerea opoziției printr-o hotărîre rămasă definitivă, cambia pierdută sau sustrasa nu mai are niciun efect. Oricine
LEGE nr. 58 din 1 mai 1934 (*actualizată*) asupra CAMBIEI şi BILETULUI LA ORDIN. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/211560_a_212889]
-
patrimoniului debitorului. Având în vedere cele de mai sus, Curtea constată că nu sunt încălcate prevederile art. 44 alin. (2) din Constituție și ale art. 1 din Protocolul adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Cu privire la pretinsa încălcare a dispozițiilor art. 45 din Constituție, Curtea reține că libertatea economică se desfășoară în condițiile prevăzute de lege. Or, posibilitatea acordată organelor fiscale de a folosi succesiv sau concomitent diversele forme de executare silită nu este de natură să
DECIZIE nr. 560 din 14 aprilie 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 142 alin. (1) şi (3) din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/211632_a_212961]
-
lege criticat nu împiedică în niciun mod părțile interesate să se adreseze justiției pentru apărarea drepturilor, a libertăților și intereselor legitime, iar în acest cadru să beneficieze de toate garanțiile ce caracterizează dreptul la apărare, nu poate fi reținută nici pretinsa încălcare a art. 24 din Legea fundamentală. Rațiunile care au stat la baza adoptării soluției anterioare își păstrează valabilitatea și în prezent, astfel încât aceasta se impune a fi menținută. Cu privire la prevederile art. 295 din Codul de procedură civilă, raportat la
DECIZIE nr. 593 din 14 aprilie 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 54, art. 55, art. 56 şi art. 57 din Ordonanţa Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, precum şi ale art. 294 şi art. 295 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/211622_a_212951]
-
autoritate de lucru judecat. II. Dreptul intern pertinent 13. Prevederile legale relevante, în vigoare la data evenimentelor, sunt descrise în Hotărârea SC Mașinexportimport Industrial Group SA împotriva României (nr. 22.687/03, § 22, 1 decembrie 2005). ÎN DREPT I. Asupra pretinsei încălcări a art. 6 § 1 din Convenție și a art. 1 din Protocolul nr. 1 14. Reclamantul susține, în esență, că anularea Deciziei definitive din data de 6 iunie 2002 de către Curtea Supremă de Justiție în urma unui recurs în anulare
HOTĂRÂRE din 4 noiembrie 2008 în Cauza Savu împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/211673_a_213002]
-
și retrogradarea a altor aproximativ 1000 de foști directori executivi, șefi ai serviciilor publice deconcentrate. Discriminarea este vădită și operează doar pe criteriul apartenenței directorilor executivi la categoria funcționarilor publici, fiind justificată, potrivit expunerii de motive a inițiativei legislative, de pretinsa imposibilitate de implementare la nivelul județului a politicilor Guvernului, reprezentat prin "organele ierarhic superioare, în speță ministerele și alte organe ale administrației centrale de resort." Or, art. 16 alin. (1) din Constituție garantează egalitatea cetățenilor în fața legii și a autorităților
DECIZIE nr. 710 din 6 mai 2009 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/211674_a_213003]
-
cele două Camere ale Parlamentului s-au exprimat cu privire la aceeași inițiativă legislativă, potrivit competențelor constituționale și celor stabilite în regulamentele de organizare și funcționare, iar aceasta a fost supusă spre dezbatere și adoptare în Camera Deputaților, în calitate de Cameră decizională. Cu privire la pretinsa încălcare a prevederilor art. 41 alin. (1) din Constituție, Guvernul consideră că "dreptul la muncă nu limitează exercitarea acestuia doar în cazurile în care o persoană desfășoară o activitate pe baza unor raporturi de serviciu, ci vizează și acele situații
DECIZIE nr. 710 din 6 mai 2009 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/211674_a_213003]
-
din 6 aprilie 2009, punctul său de vedere, în care se arată că Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici este constituțională, iar sesizarea de neconstituționalitate ar trebui respinsă, pentru următoarele motive: Cât privește pretinsa încălcare a prevederilor art. 76 alin. (3) din Constituție și a art. 69 alin. (2) din Regulamentul Camerei Deputaților, se precizează că, potrivit aprobării date de Biroul Permanent al Camerei Deputaților în ședința sa din 16 martie 2009, proiectul legii
DECIZIE nr. 710 din 6 mai 2009 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/211674_a_213003]
-
art. 41 alin. (1) din Constituție, precum și alte dispoziții din unele instrumente juridice internaționale, fără însă a explica și motivele pentru care acestea au fost încălcate. Apreciază, în plus, că legea criticată nu contravine niciunuia dintre aceste texte invocate. În ceea ce privește pretinsa discriminare pe care o operează legea examinată, motivată de autorii sesizării prin faptul că aceasta prevede desființarea unei funcții publice de funcționar public și crearea, în locul ei, a unei funcții de demnitate publică, se arată că nicio dispoziție din Constituție
DECIZIE nr. 710 din 6 mai 2009 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/211674_a_213003]
-
poate echivala cu o discriminare, care ar putea exista în cu totul alte condiții. În plus, argumentele invocate de autorii sesizării pot fi utilizate doar în procesul de aplicare a legii, și nu în cel de adoptare a sa. În legătură cu pretinsa încălcare a prevederilor art. 11 din Constituție, prin raportare la "principiul securității juridice", consacrat într-o hotărâre a Curții Europene a Drepturilor Omului, se susține că jurisprudența instanței europene de contencios în materia drepturilor omului nu are nicio legătură cu
DECIZIE nr. 710 din 6 mai 2009 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/211674_a_213003]
-
precum și ale art. 1, 10, 15, 16 și 18 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze sesizarea de neconstituționalitate. Obiectul controlului de constituționalitate îl constituie Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici. Dispozițiile constituționale pretins încălcate sunt, în ordinea invocării lor, cele ale art. 76 alin. (3) referitoare la adoptarea legilor cu procedur�� de urgență, art. 61 alin. (2) care consacră principiul bicameralismului, art. 41 alin. (1) potrivit cărora dreptul la muncă nu poate fi
DECIZIE nr. 710 din 6 mai 2009 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/211674_a_213003]
-
a contravențiilor de către agentul constatator reprezintă o etapă administrativă, aceasta fiind urmată de cea jurisdicțională, declanșată prin acțiunea judiciară a părții vătămate și în cadrul căreia ea își poate formula apărările și exercită garanțiile și drepturile procesuale specifice unui proces echitabil, pretinsele "abuzuri de drept" fiind supuse controlului de legalitate și temeinicie al instanței. Nici dispozițiile art. 35 alin. (2) din Legea nr. 50/1991 nu sunt de natură să îngrădească accesul liber la justiție al persoanei interesate, ci, dimpotrivă, reglementează o
DECIZIE nr. 336 din 17 martie 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 26 alin. (1) lit. a), art. 27, art. 28 alin. (1) şi (2), art. 32 alin. (1) lit. b) şi ale art. 35 alin. (2) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/210266_a_211595]
-
mai arată că se răstoarnă sarcina probei, întrucât beneficiarul actului a cărui suspendare se solicită trebuie să dovedească legalitatea acestuia, în timp ce petentul are o poziție pasivă, nefăcând altceva decât să afirme că actul administrativ este susceptibil de a-i cauza pretinse prejudicii. În fine, se susține că textele de lege criticate vin în contradicție cu dispozițiile constituționale ale art. 135 alin. (2) lit. a), privând un operator economic de a beneficia de efectele utile ale unui drept născut dintr-un act
DECIZIE nr. 340 din 17 martie 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 14 alin. (1) şi art. 15 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/210343_a_211672]
-
până în camera de primire a închisorii; o nouă verificare a identității deținutului în ceea ce privește dosarul său personal în închisoare, luarea amprentelor și restituirea efectelor sale personale și a actelor de identitate; insoțirea deținutului la ieșirea din închisoare. ÎN DREPT I. Asupra pretinselor încălcări ale articolului 5 amp; 1 din Convenție 53. Reclamantul se plânge de ilegalitatea luării măsurii și menținerii sale în arest preventiv în baza Ordonanței procurorului din data de 2 august 2002 și a încheierilor de ședință din 20 august
HOTĂRÂREA din 1 iulie 2008 în Cauza Calmanovici împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/210626_a_211955]
-
ce-l privea. Referitor la existența pericolului pentru ordinea publică prevăzută de art. 148 lit. h) din CPP, Guvernul consideră că acest pericol consta, fără indoială, în condițiile concrete în care reclamantul comisese înfracțiunea de luare de mită. 60. În ceea ce privește pretinsa lipsă de competență a Tribunalului Militar București de a prelungi măsura arestării preventive a reclamantului după intrarea în vigoare a Legii nr. 360/2002 , Guvernul face trimitere la concluziile Deciziei Curții Supreme de Justiție din data de 17 ianuarie 2003
HOTĂRÂREA din 1 iulie 2008 în Cauza Calmanovici împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/210626_a_211955]
-
în executarea unei sentințe definitive ce dispunea eliberarea sa. Așadar, detenția în cauză nu intră sub incidența vreunui alineat al art. 5 din Convenție. 80. Rezultă că a avut loc încălcarea art. 5 amp; 1 sub acest aspect. II. Asupra pretinselor încălcări ale art. 5 amp; 3 din Convenție 81. Reclamantul se plânge de faptul că nu a fost adus "de indată" în fața unui magistrat abilitat să exercite funcții judiciare după arestarea sa preventivă la data de 2 august 2002 și
HOTĂRÂREA din 1 iulie 2008 în Cauza Calmanovici împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/210626_a_211955]
-
modul în care acuzații se pare că le-ar fi comis și la calitatea acestora nu poate suplini lipsa de motivare citată anterior, intrucât este capabilă să ridice și mai multe între bari decât răspunsuri în ceea ce privește rolul acestor elemente în pretinsa existență a unui pericol pentru ordinea publică în speță. În special, Curtea reamintește că a statuat deja că este de datoria instanțelor interne să ofere în mod concret, pe baza faptelor relevante, motivele pentru care ordinea publică ar fi efectiv
HOTĂRÂREA din 1 iulie 2008 în Cauza Calmanovici împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/210626_a_211955]
-
necesar să se mai cerceteze și dacă autoritățile naționale competente au manifestat o "diligență specială" în continuarea procedurii (Dolgova, citată anterior, amp; 50 în fine). 102. Rezultă că a avut loc încălcarea art. 5 amp; 3 din Convenție. III. Asupra pretinselor încălcări ale art. 6 amp; amp; 1 și 3 din Convenție 103. Reclamantul se plânge de inechitatea procedurii penale în fața Curții de Casație, cu motivarea că, fără a-l audia sau a asculta martorii, aceasta l-a condamnat la data
HOTĂRÂREA din 1 iulie 2008 în Cauza Calmanovici împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/210626_a_211955]
-
de cerere invocate de partea interesată și care se referă toate la procedura în fața Curții de Casație (vezi, printre altele, Mircea, citată anterior, amp; 55, și Muttilainen împotriva Finlandei, nr. 8.358/02, amp; 28, 22 mai 2007). IV. Asupra pretinselor încălcări ale art. 8 din Convenție 111. Reclamantul invocă mai multe încălcări ale dreptului său la respectarea vieții private și de familie, care decurg din interceptarea convorbirilor sale telefonice și supravegherea sa ilegală de către serviciile speciale în perioada 15-23 iulie
HOTĂRÂREA din 1 iulie 2008 în Cauza Calmanovici împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/210626_a_211955]