11,157 matches
-
ca bază pentru construcția cunoașterii. Desigur că un curriculum actual este determinat interdisciplinar, plurifactorial (Miled, 2005), fiind urmărită evoluția sistemului economic, social, cultural, transformările din câmpul muncii. Atunci educația analizează această cerere externă și definește adaptarea abordărilor pedagogice noi privind problematica ei, dar și modul cum nivelul dezvoltării științelor se poate converti în conținutul disciplinelor și cum are loc transpoziția lor didactică, cum pot fi concepute și utilizate rezultatele sistemului educativ sau nereușitele lui în acest context. De aici rezultă dimensiunea
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
sub influența efectelor praxisului, ale evoluției determinanților, ale valorizării situațiilor, a experiențelor de învățare. Ar rezulta atunci și posibilitatea conceperii unui model multidimensional, analizat din mai multe perspective (structurală, procesuală, ca produs), care să sprijine înțelegerea și rezolvarea practică a problematicii elementelor sale componente, a proceselor implicate și a concretizării în documente curriculare specifice. În fond, cercetarea problematicii curriculumului este una de descoperire a semnificațiilor sale pentru practica educațională (Short, 1991, pp. 1-2) și nu face decât să descifreze traducerea așteptărilor
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
și posibilitatea conceperii unui model multidimensional, analizat din mai multe perspective (structurală, procesuală, ca produs), care să sprijine înțelegerea și rezolvarea practică a problematicii elementelor sale componente, a proceselor implicate și a concretizării în documente curriculare specifice. În fond, cercetarea problematicii curriculumului este una de descoperire a semnificațiilor sale pentru practica educațională (Short, 1991, pp. 1-2) și nu face decât să descifreze traducerea așteptărilor educației în școală și să clarifice: • conceptele centrale utilizate, • modurile de organizare și metodele de realizare, • rolul
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
definirea paradigmei (Th. Kuhn) ca un mod de interpretare, de abordare a unei probleme de către o comunitate/grup, de a descrie sistemul așteptărilor generale și individuale, atunci găsim aici un instrument care determină o mai bună cunoaștere și înțelegere a problematicii dezbătute, la nivelul acțiunilor, experiențelor, competențelor afirmate (ca aspect de epistemologie). Dar desprindem și un aspect al naturii acestei cunoașteri, în legătură cu realitatea obiectivă (ontologie) și cu realizarea ei (metodologie) sau găsim mutații cu efecte considerabile în conceperea și realizarea educației
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
pp. 8-10, 34-132) și asupra implicațiilor cercetării teoretice și practice în definirea lui concretă, în reconstrucția lui progresivă după noile obiective și așteptări. Aceasta, pentru introducerea noilor valori, prevederea unui curriculum adecvat și pentru adulți, recursul la colaborare în cercetarea problematicii sale tot mai complexe, mai ales din perspectivă practică. ► Postmodernismul determină schimbarea paradigmelor anterioare privind curriculumul, păstrând însă elementele lor pozitive și consolidate în practică, în primul rând prin chiar trăsăturile lui specifice (Slattery, 2006, pp. 6-9): • eclectismul actual (variate
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
și a altor "noi educații", • recurs intensiv la noile tehnologii de informare și comunicare, • aplicare eficientă a curriculumului în școala privită ca organizație, • dezvoltare profesională a educatorilor pentru această nouă paradigmă, • luare în considerare a opiniilor educaților înșiși în evaluarea problematicii curriculumului real așteptat. ► Concepția contemporană este expresia bazei superioare atinse acum a spiralei dezvoltării abordării curriculumului, procesul continuând ca și realitatea cunoașterii, a vieții sociale, dar accentuându-se tot mai mult complexitatea, ca și instrumentele de cuprindere a ei. Poate
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
curriculum din mai multe oferite, fie prin combinare variată între ele). 3.4. Redefinirea elementelor componente specifice Dacă formarea pentru o integrare socio-profesională reală eficace, eficientă devine o paradigmă prioritară pentru educația actuală, atunci și reconceperea curriculumului se reorientează către problematica precizării, adaptării, structurării, concretizării finalităților solicitate de-a lungul acesteia (atât în etapa inițială, cât și a celei de dezvoltare profesională), ca un profil-referință de competențe de bază, apoi diversificate, echilibrate, diferențiate, concretizate de-a lungul formării. Și constatăm că
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
parcursul convenit al formării și va fi centrat pe competențe, începând cu cele de bază și derivate apoi, cu urmărirea progresului pe etape, prin programe organizate în spirală. ► Diversificarea obiectivelor-competențe ale unui curriculum astfel reconceput desigur că modifică similar și problematica evaluării (aspect reluat la capitolul afectat schimbărilor de paradigmă în evaluare). În primul rând însă, din categoriile de competențe rezultă și principii de evaluare: evaluare curentă pe obiectivele simple de diferite tipuri, evaluare pe diferitele axe precizate mai sus în
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
enunțate și • construirea unui instrument de evaluare sumativ-integrativă a lor, ca portofoliu specific în finalizarea formării. În sinteză acum, aplicând paradigma constructivistă, modelul privind profilul dezirabil de competență (Joița, 2008, pp. 70-85), ca produs-construct a concretizat modul de abordare al problematicii finalităților formării (prezentat în capitolul anterior). Aici, în contextul precizării curriculumului, el devine instrument necesar, intră în structura acestuia și poate fi considerat funcțional, pentru că este explicativ, exprimă o concepție, un mod de teoretizare a rolurilor și competențelor profesorului constructivist
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
Learner-Centered Schools, Learner-Centered Instruction, Learner-Centered Approach, Learner-Centered Teaching, Learner-Centered Curriculum, Learner-Centered Assessement, Learner-Centered Education, Learner-Centered Classroom, Learner-Centered Mentoring Paradigm, Learner-Centered Leadership) nu reflectă decât interesul teoretic și practic față de această schimbare de paradigmă, dimensiunile aplicative multiple, aria de cuprindere a problematicii, ca și nevoia modificării metodologiei de lucru a educatorului, a educatului, a modului lor de interacțiune, într-un context pedagogic și el reconceput. Ele reflectă sensul unui sistem de acțiuni cu note comune, care face parte din activitatea de educație
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
a fi folosite în realizarea unui scop, sarcini, situații. Sau se referă la organizarea acțiunilor sau la afirmarea atitudinilor necesare realizării acestora sau indică procedurile de folosit prin adecvare la acestea. Dar este importantă pentru metodologia practică și includerea în problematica strategiilor, în formarea eficientă a competențelor de învățare și a determinărilor interne, care completează afirmarea noilor roluri ale educatului: metacogniția (văzută ca o competență de proces cognitiv), concepția despre învățare a acestuia, stilul său de cunoaștere (a învăța în profunzime
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
înțelegerii de sensuri, semnificații, adevăruri științifice generale și particulare, indică proceduri, căi, utilizabile și de către novici, precum educații, iar nu numai cercetătorii, experții. Dacă novicii trebuie și pot să fie introduși în cunoașterea științifică, dar într-un mod specific, atunci problematica se îmbogățește cu o nouă ipoteză cum trebuie prelucrată pedagogic/didactic această metodologie (care metode, ce elemente ale cunoașterii științifice, cât, în ce context, pe ce dimensiuni, cu ce procedee de aplicare, în ce combinații procedurale, cu ce roluri ale
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
artifacte. Acestea aparțin construcționismului (S. Papert, 1991). Capitolul 6 Conceperea activităților educative: paradigma proiectării flexibile, constructiviste versus paradigma designului instrucțional 6.1. De la planificare clasică, la design instrucțional și apoi la o proiectare flexibilă Argumentarea schimbării de paradigmă și în problematica pregătirii, conceperii și realizării acțiunilor educative este adesea raportată general la consecințele racordării educației la determinările date de dinamica dezvoltării societății, reținând câteva perechi de trăsături anatagonice, pentru paradigma societății industriale versus paradigma societății bazate pe cunoaștere: relații de adversitate-relații
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
experiențe anterioare și anticipări, între formal și nonformal. În timp, s-au conturat cercetări interdisciplinare asupra teoriei însăși a designului instrucțional inițial (caracteristici, procese, metodologie, modelare, criterii de eficiență practică și dezvoltare, limite). În acest context, Ch. Reigeluth studiind evoluția problematicii (1999, pp. 12-14) insistă asupra unor probleme critice, privind înțelegerea a ceea ce nu este această teorie a ID. El semnalează astfel: confuzia cu teoriile învățării (până la constructivism), care sunt descriptive și nu explică procesul, problemele educației, confuzia cu procesul proiectării
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
sunt descriptive și nu explică procesul, problemele educației, confuzia cu procesul proiectării în sine (prepararea planului, alegerea strategiei de proiectare, a modelelor), confuzia cu teoria curriculumului (prin relația scopuri-conținuturi-strategii-evaluare). Din acest motiv, teoria designului s-a concentrat mai ales pe problematica conceperii softurilor informatice, utilizate în educație mai ales prin intermediul TIC, ca surse de informare și învățare independentă. Fiind astfel formați chiar specialiști în acest sens și rămânând ca aspectul pedagogic specific proiectării educației școlare să capete altă fundamentare, concepere, aplicare
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
chiar specialiști în acest sens și rămânând ca aspectul pedagogic specific proiectării educației școlare să capete altă fundamentare, concepere, aplicare, perfecționare, fiind confirmată noua paradigmă a proiectării educaționale. Paradigma inițială a designului instrucțional, în sensul behaviorist, a fost legată de problematica găsirii condițiilor de eficiență a învățării într-un context, mediu pedagogic riguros prescris, programat. Apelând la definirea detaliată a lui, în pregătirea activității pentru o temă de conținut dată, a devenit un model acceptabil, dar centrat pe predarea educatorului și
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
adecvat, ale îndrumării, sprijinirii educaților în construcția înțelegerii și rezolvării situații-problemă date, în mobilizarea resurselor proprii achiziționate aici, în exersarea prioritară a competențelor, în afirmarea interactivă a educaților. Ceea ce implică chiar modificarea abordării instruirii clasice, încă tot astfel tratată, deși problematica ei a marcat evoluții importante. ► Conceperea perfecționată a designului, pe fondul schimbării abordării instruirii, oferă educatorului explicit puncte de sprijin (cognitive, instrumentale, sociale, afective, etice) în ghidarea educaților pentru construirea rezolvării sarcinilor-problemă. Și atunci, educatorul își proiectează prioritar acțiuni: pentru
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
behavioriste, mult exagerată ca operaționalizare, algoritmizare, programare riguroasă, cu accent pe un design în manieră tehnologică (1962, R. Glaser Instructional Design). Față de aceste soluții amplu utilizate, chiar și astăzi de către didacticienii specialităților și educatorii cu o astfel de formare anterioară, problematica actuală ne oferă acceptarea schimbării paradigmei prin posibilitatea verificării unor modalități constructiviste ipotetice specifice. Ele pot sugera și alte posibilități de concepere și reprezentare grafică a pregătirii și concretizării activităților, care să devină instrumente auxiliare ale înțelegerii și aplicării esenței
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
conținuturi, strategii, structuri și aprecierea calitativă a noilor programe construite pe competențe, pe integrarea celor învățate raportate la practica reală. Concret, aceste dezbateri sau formulări de ipoteze supuse verificării prin amplificarea și diversificarea cercetărilor tematice nu au reflectat decât evoluția problematicii evaluării. Și chiar vocabularul evaluării a fost supus reconsiderării (Scallon, 2004, pp. 12-13), precum: înlocuirea "măsurării" cu termenul sensibil nuanțat "evaluarea, ca apreciere, judecare, reflecție, critică", reprezentând trecerea de la criteriul cantității la cel al calității. Noile deplasări de sensuri reflectă
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
reprezentări ale diverșilor actori despre nivelul de pregătire al educaților, fapte observate în clasă, informații relevate prin documentele utilizate), • care este sensul achizițiilor școlare evidențiate prin evaluare (cum s-a înțeles esențialul din procesele și sursele achizițiilor în logica proiectării). Problematica formării competențelor este în centrul preocupărilor în definirea finalităților actuale ale educației (de corelat cu schimbările de paradigmă în acest sens, abordate mai sus), fiind considerate ca soluții și pentru această abordare integrativă a formării și pentru evaluarea din perspectiva
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
sistem) și evaluarea-judecare (a situațiilor complexe, unde are loc dialogul formativ, chestionarea în acțiune, cercetarea de sens ca problematizare, ca interpretare în funcție de context). Dar acestea sunt esențial (micro)paradigme, între ele fiind un conflict interpretativ, fiecare exprimând o viziune asupra problematicii, din diverse perspective: ca explicație epistemologică asupra evaluării ca acțiune sau ontologică unde evaluarea este abordată ca fenomen, ca fapt real. De unde și două limbaje eterogene în reprezentarea acestora: viziunea cantitativă clasică, prin măsurare, la nivel particular, raționalist și viziunea
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
rezultatelor, iar modelul reprezintă forma practică de concretizare, aplicare ca instrument, conform așteptărilor incluse în paradigmă. Constatăm că relația paradigmă-scheme-modele explică varietatea modurilor de abordare și reflectă tocmai mecanismul practic al posibilității de concretizare a interpretărilor epistemice, a viziunilor asupra problematicii evaluării, a rațiunilor explicative ale diferitelor sale teorii conturate în timp, prin construcția mentală și instrumentală de scheme și modele pentru practica efectivă cât mai eficientă a acțiunilor de verificare și apreciere (cu obiective, criterii, principii, conținuturi, algoritmi, norme, reguli
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
o propunere, printr-o matrice referențială complexă (Bonniol și Vial, 1997, pp. 36-44), prin raportarea evaluării la: • sfera instituțională (finalități, obiective, sarcini, programe), • sfera didactică (analiza elementelor de formare realizate în școală), • sfera explicativă (interpretarea paradigmatică, ca o viziune asupra problematicii educației și evaluării), • sfera aplicativă (combinații, acțiuni, practici, instrumente, analize, criterii, valorificare). Se consideră astfel, că din interrelaționarea acestora poate rezulta un model de evaluare funcțională, ca un sistem de date și soluții, pe diferitele sfere de abordare, cu norme
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
nu evaluează propriile producții. Evaluarea cere implica rea totală a lui în prezentarea riguroasă a achizițiilor. Istoria evaluării în educație a surprins abordări tradiționaliste sau actualizate, concretizate în diferite modele-instrumente metodologice, dar acum sunt relevante și schimbările conceptuale, interpretative ale problematicii evaluării, pentru a vedea unde ne situăm și care pot fi prioritățile sau perspectivele. Sugestiv, pentru o analiză comparativă a acestor abordări, generatoare de paradigme specifice, poate fi cadranul tipurilor de evaluare a achizițiilor școlare (Roegiers, 2004b, pp. 56-63, 97
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
a obiectivelor-performanță, cu timpul necesar acordat unei învățări depline. Evaluarea pentru luarea deciziilor Din aceasta a derivat modelul CIPP (Context, Input, Processus, Product), care este legat de managementul instituției, însă este util și la nivelul metacogniției, al automanagementului învățării. Evoluția problematicii evaluării, a paradigmelor și a modelelor sale, determină pe unii cercetători (Bonniol și Vial, 1997, pp. 21-45) să considere esențiale trei dintre cele conturate în timp, teoretic și practic: • evaluarea prin produse (prin măsurare, prin examinare docimologică), • evaluarea prin proceduri
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]