10,986 matches
-
1959. CÎnd Îl anunțasem că urma să mă căsătoresc cu Tina, mă Întrebase: „Cum a reacționat tatăl tău?“. Îi puteam spune că scriam o carte fără să mă acuze că las baltă filmul. I-l prezentasem pe tata după o proiecție a filmului Jules și Jim - În sfîrșit, eu eram cel care Îl invita pa tata la o proiecție privată - și văzusem că Își dădea osteneala pentru acel domn care era „tatăl lui François“. Tata, volubil, entuziast, Îl uimise pe Truffaut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
Îi puteam spune că scriam o carte fără să mă acuze că las baltă filmul. I-l prezentasem pe tata după o proiecție a filmului Jules și Jim - În sfîrșit, eu eram cel care Îl invita pa tata la o proiecție privată - și văzusem că Își dădea osteneala pentru acel domn care era „tatăl lui François“. Tata, volubil, entuziast, Îl uimise pe Truffaut printr-o impecabilă expunere asupra filmulu. Revăd În minte sala unde se Întîmpla evenimentul, un cinematograf care Între
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
premiu. Am primit, la fel ca toți ceilalți participanți, un Leu nici din aur, nici din argint, dar totuși din metal, cu numele meu gravat pe soclu: “F. Weyergraf“. Mi-am spus că-l voi oferi tatei. Am organizat cîteva proiecții private la Paris. Tata n-a putut, din păcate, să asiste. Hotărîse să nu părăsească Provența Înainte de a-și fi isprăvit următoarea carte. Îl felicitasem la telefon: „E formidabil că te reapuci de ficțiune“. Nu-i spusesem că și romanul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
insulele Canare a fost gata În primele zile ale lui februarie. Reușisem să fac din această comandă ceva personal. Îmi plăcea filmul, dar În locul celor cincizeci de minute cerute, dura o oră și cinci minute. Stoic, producătorul declarase după o proiecție a copiei de lucru: „Alt film pentru festivaluri și cinemateci! Cu durata asta, n-am să izbutesc niciodată să-l vînd la televiziuni“. Pentru mixaj, a fost reținută o sală de Înregistrări de la opt seara pînă la miezul nopții, timp
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
serioși. Deci, dacă vorbeau de un castel, vorbeau de un loc real. Planul pornea de la Tomar. Și atunci care ar fi trebuit să fie parcursul ideal? Care era suita celorlalte cinci Întâlniri? Niște locuri unde templierii puteau conta pe prietenii, proiecții, complicități. Colonelul vorbea de Stonehenge, Avalon, Agarttha... Prostii. Mesajul trebuia recitit În Întregime. Desigur, Îmi ziceam Întorcându-mă spre casă, nu e vorba de a descoperi secretul templierilor, ci de a-l construi. Belbo părea contrariat la ideea de a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
Pendulul este luminat În ziua de 24 iunie. Acum fiți atenți: să spunem, ca pură ipoteză, că Umbilicus-ul este la Ierusalim. Pe hărțile noastre moderne, Ierusalimul se află Într-un anumit punct, și chiar astăzi asta depinde de tipul de proiecție. Dar Templierii dispuneau de o hartă făcută cine știe cum. Ei bine, ce conta pentru ei? Nu Pendulul e În funcție de hartă, ci harta e În funcție de Pendul. Mă urmăriți? Putea să fie harta cea mai nesocotită din lume, cu condiția ca, odată pusă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
tratat din Utriusque Cosmi Historia de Robert Fludd. Fludd e omul Rozacruceenilor la Londra, să nu uităm. Acuma, ce face Robert de Fluctibus al nostru, cum Îi plăcea lui să fie numit? Nu mai prezintă o hartă, ci o stranie proiecție a Întregului glob din punctul de vedere al Polului, al Polului mistic, bineînțeles, și deci din punctul de vedere al unui Pendul ideal atârnat de o cheie de boltă ideală. Asta e o hartă concepută pentru a fi pusă sub
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
toate combinațiile posibile Între n elemente. Calculul factorial, ăla din Sefer Yetsirah. Calculul combinărilor și al permutărilor, esența Însăși a lui Temurah!“ Așa era, desigur. Una era să concepi proiectul vag al lui Fludd, ca să identifici harta pornind de la o proiecție polară, alta era să știi câte Încercări erau necesare și să le poți proba pe toate, ca să ajungi la soluția optimă. Și, mai presus de toate, una era să creezi modelul abstract al combinărilor posibile, și alta era să te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
formă enigmatică. Pseudo-misticii sunt ghidați de motto-ul: lucrurile nu sunt ceea ce par, acestă cauză se datorează faptului că ”misticul” trăiește o temere continuă, într-o lume imaginară, ce i se prezintă sub tot felul de fenomene disimulate, probabil o proiecție inconștientă a unui eu travestit. În anumite cazuri extreme această manieră maladivă de a vedea lucrurile poate să meargă până la halucinație, care de regulă afectează auzul, dar care poate de asemenea să afecteze vederea sau alte simțuri. Atunci când misticul nu
ARTĂ, DEGENERARE, KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic''. In: ARTĂ, DEGENERARE , KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic'' by Edi APOSTU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/381_a_550]
-
culturală a prezentului, arta holotropică poate apărea ca având idealuri utopice și pretențioase. Este posibil. Mari curente culturale ale umanității, ce își propuneau atingerea unor scopuri similare, au eșuat. Sau poate că nu. Chiar dacă societatea de astăzi nu este o proiecție fidelă a concepțiilor ideatice ale marilor filosofi, a marilor oameni<footnote Sigmund Freud, Opere, Studii despre societate și religie, Volumul IV, Editura Trei, București, 2000, p. 422: ...marele om îi influențează pe ceilalți prin două căi, prin personalitatea sa și
ARTĂ, DEGENERARE, KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic''. In: ARTĂ, DEGENERARE , KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic'' by Edi APOSTU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/381_a_550]
-
dinafară o combinație de ADN numai fiindcă pare năucitor de asemănătoare cu cea de dinaintea ei. Din fericire, calculatoarele nu se plictisesc și de aceea ne salvează de la tăbăceală cururile noastre cele adormite, de fiecare dată. Diavolului, așezat În cabina de proiecție, deasupra sălii, Îmbrăcat cu pantaloni bufanți pînă la genunchi și șapcă, precum un proiecționist de filme mute, nu-i place Întorsătura pe care a luat-o discursul lui Wakefield. Își suspectează clientul că urmărește o agendă deconstructivă care, după cîteva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
de la Wakefield și Îi pune În tonomat. Se Întoarce curînd pe scenă, legănîndu-și șoldurile pe muzica lui Waylon Jennings și un alt tip de la bar se apleacă spre Wakefield. — Filmul ei e Înscris În festivalul de la Sundance. E clasa-ntîi. Prima proiecție va fi la galeria mea de artă, acolo unde am avut și expoziția lucrătoarelor sexuale. Mă numesc Palmer. Proprietarul de galerie Palmer și Wakefield Își strîng mîinile. — Puștiule, el e Palmer, dă mîna. Puștiul e protestatar. Își strîng mîinile. Palmer
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
ce am fost vreodată, dar sînt numai cîte o persoană odată. CÎnd sînt acea persoană, celelalte trebuie să facă liniște și să se uite cum lucrez pînă cînd le vine și lor rîndul. Stau pe margine ca niște fantome, niște proiecții, niște spectatori. Apoi, după un timp, au șansa să intre În acțiune și cea care am fost pînă atunci devine spectator. Toate cele care sînt au fost cîndva fantome și vor fi din nou fantome cîndva. Îngerul va deveni piedaterrologist
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
care a trecut el prin ea, și cu ceea ce-a văzut și ceea ce-a făcut pe-acolo, și riscându-și viața pentru persoana care trebuia s-o apere - pentru italianul ăsta, i-a omorât pe doi. Deja făcusem proiecție pe el ca de erou. Băi, e șansa asta care n-am avut-o și eu. De ce n-am ajuns și eu acolo? Vedeam pozele pe unde a fost, făcea: „Aurele, tu vezi numai ce e frumos, dar nu vezi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
din partea criticii oficiale și a publicului. Rezultatul - repudierea „ereticilor” de către comitetul expoziției și demisia din juriu a soților Storck. Printre puținii lor apărători s-au numărat T. Arghezi și N.D. Cocea. Potrivit lui Th. Enescu, depășirea acestui conflict între generații și proiecția sa teoretică asupra evoluției moderne românești ar fi unul dintre meritele intervențiilor critice ale lui Theodor Cornel din Viața socială („Îndrumări noi în artă”, 4 mai 1910, „La Răspîntie“ și „Tot despre îndrumări noi în artă“, iunie-iulie 1910) și din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
favorabile în presa culturală a vremii, venite din partea unor cunoscători avizați ai artei abstracte, precum Tudor Vianu, Lucian Blaga sau Oscar Walter Cisek), au fost organizate, în diverse săli ale Sindicatului Artelor, spectacole de teatru modern în montări neconvenționale și proiecții de filme abstracte. Într-o cronică publicată în revista Mișcarea literară, an 1, nr. 4, 6 decembrie 1924, Tudor Vianu surprindea expresiv atmosfera primei expoziții, apropiind-o — pe linia „ritualului modernist” — de manifestările dadaiste: „Întunericul sălii în care se agita
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
în mai 1930 F.T. Marinetti va întreprinde o vizită „oficială” la București, invitat de Asociația culturală italo-română. Prilej cu care susține trei conferințe în limba franceză (Le Futurisme mondial, L’Art plastique moderne și La Littérature italienne contemporaine) însoțite de proiecții. Caracterul oficial al vizitei a fost marcat printr-un banchet organizat în onoarea oaspetelui, pe 12 mai, de către Societatea Scriitorilor Români, la restaurantul Colonade și printr-o recepție la Academia Română (Marinetti, personalitate publică a regimului fascist al lui Mussolini, era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
măturoi, ca Brian Ferry. Ea străbătuse trei sute de kilometri În autocar pentru a participa la un concert al celor de la Dead Can Dance. Aveau niște piese lugubre, teribil de romantice. Cine știe ce s-o mai fi Întâmplat cu ei. — Facem și proiecții de filme, spuse Aris Îngrijorat de tăcerea absentă a Majei. Am organizat o antologie de filme despre vampiri. Mâine va fi Bram Stoker’s Dracula, de Coppola. — Despre vampiri? V-ați apucat de cinematografie comercială? spuse Maja mirată. Aris practica
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
Dăruiesc fericire oamenilor, gândi el, ca Isus. Și atunci, Îmbătat de puterea taumaturgică a Îmbrățișării sale, uită tot acel fiasco de la periferie, din acel mizerabil colegiu electoral, de jertfa lui Avraam și de soția lui Antonio Buonocore. La multiplexul Barberini proiecțiile Începuseră deja. La sala 4 rula Rancid Aluminium, la sala 2 The Calling - deja din titlurile agresive se Înțelegea că nu erau filme potrivite pentru Kevin. Lui Antonio Îi venise ideea să-i ducă la cinema. Îi era greu să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
de Urgență, sosise timpul să mai facă și altceva, iar la Institutul Cantacuzino i se părea perfect. Zogru l-a rupt din preocupările lui și l-a făcut s-o sune pe Giulia. - Nu pot, spunea ea, după-amiază am o proiecție la Facultatea de Istorie și s-ar putea să dureze, te sun eu după ce termin, sigur că ai putea să vii, dar te asigur că e plictisitor, mai bine îți vezi de ale tale și vorbim. OK? Andrei Ionescu programase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
disconfort. Zidurile, liniștea lor misterioasă, trecutul acestui edificiu fac din el un loc macabru. Nu era nevoie să se intre cu picioarele în liniștea de piatră a vremilor trecute. Nimic din ce s-a introdus artificial în acele camere sinistre, proiecția continuă cu o pasăre zbătându-se în colivie, un montaj cu butoaie și vopsea roșie curgând pe jos, sugerând a fi o mare pată de sânge etc., nu mi-au putut schimba proasta impresie despre noua tendință a artei, nefericita
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
se depărta de ea pe întinsul drum al vieții, fără să se uite o clipă înapoi. Și ea striga, plângea, suspina, urla și blestema dinlăuntrul ființei ei întreaga lume și pe ea însăși, prostia, naivitatea și încrederea ei într-o proiecție de cristal care i-a încălzit atât de mult sufletul cândva. S-a lăsat moale, ca o cârpă zdrențuită, să alunece în genunchi pe nisipul de argint pictat de lumina lunii. Soarele a apus de mult și bezna a pus
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
locuri și că vom cânta cântece patriotice până trece pana de curent și nu cumva să îndrăznească vreunul să arunce cu obiecte în ceilalți, că se lasă cu scandal, curentul o să revină peste câteva minute, și atunci o să se reia proiecția filmului, iar care n-o să fie la locul lui când or să se aprindă luminile, pe-ăla o să-l tragă-n țeapă, o să-l spânzure în curtea școlii și, cu propria-i mână, o să-i smulgă inima din piept, pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
atunci i-am șoptit lui Feri c-a fost o tâmpenie să ne târâm până la perete, mai bine ne-am întoarce la locurile noastre, că oricum această gură de aerisire nu duce nicăieri și nu există nici o cameră secretă de proiecții și s-o lăsăm naibii baltă, dar Feri mi-a dat un cot, spunându-mi să merg eu la loc, dacă vreau, el nu renunță, el rămâne acolo, fiindcă acum chiar că vrea să vadă filmele alea interzise, și să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
zis nimic, continuând să înjure, fiindcă cineva îl nimerise cu o bucată de cretă în cap, ei, și atunci ne-am târât și noi înapoi în gaură și am început să înaintăm, printr-un galerie strâmtă, spre sala secretă de proiecție. În fața mea, se târa Feri, o vreme l-am mai auzit gâfâind și lovind cu genunchii sau vârful pantofilor peretele tunelului, dar apoi, luând pesemne un avans prea mare, nu l-am mai auzit, i-am auzit numai pe cei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]