4,129 matches
-
atrage. Te văd făcând mereu fotografii mentale, concentrat de parcă ai practica un straniu cod bushido, cu un aparat de fotografiat locul sabiei de samurai. Bănuiesc că singura artă actuală, vie și posibilă sunt vânătorile tale neîndurătoare. Și să nu râzi, prostule. Vorbesc serios. Am Început să Înțeleg totul aseară, când mă Îmbrățișai ca și cum eram gata să murim. Ori de parcă cineva urma să ne ucidă dintr-o clipă Într-alta. Era inteligentă. Foarte. Observase că el nu-și propusese niciodată să explice
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
un capitol pe subiectul "Veridicității" în cartea sa Principiile eticii și prezintă o mulțime de exemple de comentarii etnografice din întreaga lume, inclusiv o remarcă făcută de un brahman cu privire la triburile indiene din zonele deluroase: membrii acestora "sînt atît de proști încît spun adevărul fără să-i oblige nimic la asta". Pe baza datelor respective, care, conform standardelor din prezent, nu ar mai corespunde cerințelor, Spencer susține că popoarele invadatoare sînt nesincere, după cum sînt și "membrii societăților consolidate prin cuceriri, sub
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
că sunteți, zău, ca din cutie scos! / Iar de-ați avea și glasul mlădios / pe cât v-arată penele frumos, / ați fi curat o Pasăre Măiastră!" (Jean de la Fontaine, Corbul și vulpea) (e) "" Dacă strămoșii tăi cu tine semănau, / Negreșit erau proști câți lor se închinau, / Răspunse tigrul meu; iar daca au avut / Vreun merit cunoscut, / Ceva dumnezeiesc, / Atunci eu te căiesc, / Și pentru starea ta de milă sunt pătruns, / Căci de-or fi câte spui, zău, prea rău ai ajuns." / Deși
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Iodoform), iar în numărul următor, la aceeași rubrică, anecdota Planeta care, dezvoltată, a intrat, cu titlul La Moși, în „Universul” din anul 1900. Șirul colaborărilor lui Caragiale continuă cu snoava populară Fără noroc, cu Articol de reportaj, Amiază maură, Ion prostul, Eros, Bonbon. G. Coșbuc își începe colaborarea cu Lordul John și continuă, între altele, cu parodia Sonet (cu contraziceri și cu tendințe), cu un articol despre Tradiții și legende din popor. Murășul și Oltul și cu o notă intitulată Streașina
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287044_a_288373]
-
universal. În poveste și nuvelă nu se observă, ci se demonstrează observațiuni morale milenare. În Soacra cu trei nurori dăm de eternul conflict dintre noră și soacră; Capra cu trei iezi este ilustrarea iubirii de mamă; Dănilă Prepeleac dovedește că prostul are noroc; Punguța cu doi bani dă satisfacție moșilor care trăiesc rău cu babele lor; Povestea porcului verifică adevărul că pentru o mamă și cel mai pocit prunc e un Făt-Fru-mos etc. Amintirile nu ies nici ele din această formulă
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
apariții episodice, care reapar în scenă sub alte măști, păstrându-și însă fișa de bază, ca ființe devitalizate, animate de pulsiuni carnale, cu un proiect jucat în falsa alternativă moralitate slabă - imoralitate mediocră. Volumul Anii de ucenicie ai lui August Prostul (1979; Premiul Asociației Scriitorilor din București) e constituit din două secțiuni, prima cuprinzând eseuri sau recenzii empatice despre Geo Bogza, Marin Preda, Paul Georgescu, Radu Petrescu, Ștefan Bănulescu, Camil Petrescu, Hortensia Papadat-Bengescu, Mario Vargas Llosa, Italo Svevo, Saul Bellow ș.a.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287978_a_289307]
-
poate opune. ION NEGOIȚESCU SCRIERI: Noaptea pe latura lungă, pref. Miron Radu Paraschivescu, București, 1969; Captivi, București, 1970; Atrium, București, 1974; Primele porți, București, 1975; Cartea fiului, București, 1976; Zilele și jocul, București, 1977; Anii de ucenicie ai lui August Prostul, București, 1979; Octombrie, ora opt, Cluj-Napoca, 1981; ed. Cluj-Napoca, 1997; Pe contur, București, 1984; Plicul negru, București, 1986; Roboterbiographie und andere Erzählungen, tr. G. Csejka, E. Wichner, Dieter Schlesak, Paul Schuster, Göttingen, 1987; Fenster zur Arbeiterklasse, tr. Paul Schuster, Göttingen
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287978_a_289307]
-
românilor, fie de orice nuanță politică, când e vorba de destinele țării"480. "Cum nu se teme ca nu cumva printre cititorii jurnalului său să se găsească vrun om în fire și cu mințile întregi care să-și zică: Dar proști ne mai crede d. Rosetti pe noi românii când vine de ne vorbește de compțiune și imoralitate!" Cum poate să crează d-lui că noi, în această țară, nu ne cunoaștem unii pe alții? Că nu știm cine este cinstit
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
Învolburata lume a Călinei (1986) imaginează, prin vocea aceluiași personaj-narator, etapele maturizării Călinei, ruptă nu întru totul - cel puțin nu la nivelul memoriei vii - de lumea rurală bănățeană. Roman cu impulsuri teziste, textul e lipsit de forță, banalul și chiar prostul gust cotropind epicul. SCRIERI: Drum peste vină, Timișoara, 1977; Melancolia trandafirului albastru, București, 1982; Călina, Cluj-Napoca, 1982; Învolburata lume a Călinei, Cluj-Napoca, 1986. Repere bibliografice: Eugen Dorcescu, Premiile Editurii Facla 1977, O, 1977, 52; Laurențiu Ulici, Lirica feminină, RL, 1978
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289610_a_290939]
-
germană. Atașamentul față de literatura lui Liviu Rebreanu, originar, ca și P.-K., din ținutul bistrițean, o determină să tălmăcească mai întâi din proza lui: în 1942 publică în traducere, la o editură vieneză, romanul Amândoi, iar un an mai târziu, Proștii. Din 1943 datează și prima ei transpunere din scrierile lui Mihail Sadoveanu, Nopțile de sânziene, urmată de Viața lui Ștefan cel Mare, Povestiri din război, Ostrovul lupilor, Dumbrava minunată. La fel, narațiuni de Ion Creangă, basme și Amintiri din copilărie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288813_a_290142]
-
bazaconiile astea”. Comentariul său atât de direct m-a luat pe nepregătite. Seminarul durase două zile și, sincer să fiu, mă epuizase. Aveam de gând să-i dau o replică de genul: „Normal că nu, dar bine că țin la proștii de la compania ta!”. Totuși, m-am gândit să schimb abordarea. „Înainte să vă răspund”, i-am zis, „mi-ați putea spune de ce m-ați Întrebat așa ceva?”. „Păi”, a Început el, „nu am nimic cu dumneavoastră, dar sistemul de servicii pe
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
un cuplu mai În vârstă a trecut pe acolo. Apropiindu-se, bărbatul s-a uitat În jos și a spus: „Probabil că iar au scăpat porcii din cocină”. M-a Întrebat dacă știam cine făcuse mizeria. Simțindu-mă ca un prost, am Îngăimat o minciună și i-am spus că nu. Eram de părere că n-ar fi tocmai bine pentru reputația spitalului dacă aș fi recunoscut cine o făcuse. Dumneavoastră ați vrea să primiți Îngrijiri medicale de la o organizație care
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
cele ascunse / Au să te scarpini cu ele / Spre locurile acele/că e lucru de rușine / Și a fi nu să cuvine”*. Vorbind „nu strîmba din gură”, este de ocară „să te-ntinzi fără rușine”, să-ți frîngi mijlocul ca proștii, nătărăii și dulăii... CÎnd Îți vine ceasul „ca să-ți sufli de muci nasul”, s-o faci cu pază și multă rușine, căci: „Foarte scîrbos lucru este Cineva cînd Își privește Mucii și nu-i Învelește Au cînd nasu-și curățește Cu
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
practicilor yoga (2006), România în starea bardo. Publicistică și dialoguri culturale (2006), Antropologie socială și culturală (2009), Sociologia sportului. Teorii, metode, aplicații (în colaborare cu Cristina Gavriluță, 2010), Sociologia religiilor. Credințe, ritualuri, ideologii (2013). La Institutul European a publicat Mama proștilor e mereu gravidă. Sociologia patologiilor cotidiene (2010). Nicu Gavriluță, Mit, magie și manipulare politică (c) 2015 Institutul European Iași, pentru prezenta ediție INSTITUTUL EUROPEAN Iași, str. Grigore Ghica Vodă nr. 13, O. P. 1, C.P. 161 www.euroinst.ro; euroedit
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
inaccesibilă dimensiune. Poate în a 4-a sau a n-a dimensiune. În ultimă instanță, misterul Dealului este interpretat de Aurel Brumă și într-o profundă cheie filosofică. Blestemul Dealului este ignoranță noastră, spune un personaj al cărții. Suntem asemenea prostului atârnat de țâța ploii care privește și nu înțelege nimic. Dealul are mai multe dealuri în noi înșine așa cum păcatul nu vine din afară, ci dinlăuntrul fiecăruia în parte"72. Sensul ultim al romanului este (poate) acela de a invita
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
de Mirel Bănică în cuprinsul aceleiași prime secțiuni a cărții. Urmează un important studiu despre kitsch-ul religios, cu referințe la dificultatea definirii și combaterii acestuia. Multiplicarea industrială a icoanelor și fabricarea în serie a misterului divin, trista domnie a prostului gust ne trimit cu gândul la amara realitate din spațiile sacre/sociale românești (și nu numai). Implicit, studiul conține și importante soluții însoțite însă de o amară și poate prea timpurie resemnare a autorului, în condițiile unei vinovate absențe a
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
asemenea fricoși, nu ne trebuie! Căpitane Ahab! Domnule căpitan! Uitați-l pe Pip, încearcă să se suie iar la bord! Ă Ține-ți gura, nebunule! strigă omul de pe insula Man, apucîndu-l de braț. Cară-te de pe puntea de comandă! Ă Prostul cel mare îl ceartă întotdeauna pe cel mic, murmură Ahab, apropiindu-se. Jos mîinile de pe ființa asta sfîntă! Unde ziceai că e Pip, băiete? Ă Acolo, la pupa, domnule căpitan! Acolo, acolo! Ă Dar tu cine ești, băiete? Nu-mi
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
ariéré": " - Ce sunt? ...rierel? Mări, ce vorbe sunt aestea? Ha, ha, ha... Auzi înghitație, rierel, bonjur? Auzi parascovenii pocite?... Nu cumva, soro dragă, s-o mutat țara Moldovii din loc?... Nu cumva suntem franțuji, nemți, jidovi ?... și noi, ca niște proști, ne credem tot moldoveni?... Ha, ha, ha, rierel, înghitație!" Enache Damian își iubește țara: " - ...Țara Moldovei îi binecuvântată de Dumnezeu! Și cine nu știe s-o iubească și s-o prețuiască nu-i vrednic să-i mănânce pâinea și sarea
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
de această căutare. Dacă nu ard, de ce exist?... De ce să mor? De ce să trăiesc? Ce înseamnă perfecțiunea? Perfecțiunea înseamnă... că ești prost. Foarte prost. Că umbli după o himeră, că privești și nu vezi nimic. Că ai îngâmfarea și liniștea prostului desăvârșit. Perfecțiunea e dincolo de noi...În noi e doar trecerea. Dar singurătatea cum o definiți? Singurătatea apără ființa. Din singurătate se naște și moare dragostea. Dragostea e clipa care dă singurătății aripi și zbor. Singurătatea, așteptarea, iubirea, spaima și moartea
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
a face față stresului; nervozitate, depresie mascată; nevrotism; pot apărea simptome psihotice. Abuzul verbal: provocat de cuvintele agresive, devastatoare, adresate copilului. Se consideră că dacă spui zilnic unui copil că e prost, va sfârși prin a se comporta ca un prost, iar dacă spui asiduu unui adult, adultul va începe să se îndoiască de sine; cuvintele pot umili, speria, revolta și nici una din emoțiile listate aici nu este favorabilă unei dezvoltări sănătoase a copilului. Cuvintele au o forță simbolică inestimabilă. Vorbind
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
călcat pragul bucătăriei-atelier, să-l decoreze pentru activitate, Craiu le-a spus importanților oaspeți: nu mai faceți fabrici, faceți ateliere pentru pictori! Și și-a aprins o țigară, uitînd-o pe cealaltă, aprinsă și ea, între alte două degete. 5 iulie Prostul se întîlnește cu Licheaua și-i povestește cum az'noapte i s-au furat găinile. Dă amănunte, revelatoare, crede el, turuie întruna, cum s-a culcat, cum și-a așezat perna, cum a visat că Licheaua-i fură găinile scuzele
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
cu Licheaua și-i povestește cum az'noapte i s-au furat găinile. Dă amănunte, revelatoare, crede el, turuie întruna, cum s-a culcat, cum și-a așezat perna, cum a visat că Licheaua-i fură găinile scuzele mele, spune Prostul cum s-a trezit tehui, cum s-a dus glonț la poiată, cum a descoperit furtul, cum a început să-și dea palme, mă rog, înșiră toată halimaua de-az'noapte. Licheaua-l ascultă și nu spune nimic, îl lasă
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
cum s-a dus glonț la poiată, cum a descoperit furtul, cum a început să-și dea palme, mă rog, înșiră toată halimaua de-az'noapte. Licheaua-l ascultă și nu spune nimic, îl lasă pe Prost să se verse. Prostul, congestionat, îi cere părerea: știi poate cine? Nu, Licheaua tace, ridică doar sprînceana, de regulă stînga, nu spune nimic. După adagiul că omul învață să vorbească în doi ani și să tacă în șaizeci, auzit la televizor. Prostul termină și
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
se verse. Prostul, congestionat, îi cere părerea: știi poate cine? Nu, Licheaua tace, ridică doar sprînceana, de regulă stînga, nu spune nimic. După adagiul că omul învață să vorbească în doi ani și să tacă în șaizeci, auzit la televizor. Prostul termină și-i strînge mîna. Licheaua deschide și el gura: îmi pare rău, rînjește, cu rînjetul lui atît de cunoscut în mahala. Prostul o ia pe stradă în sus, măcinîndu-și creierii să ghicească cine i-a putut-o face; o
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
adagiul că omul învață să vorbească în doi ani și să tacă în șaizeci, auzit la televizor. Prostul termină și-i strînge mîna. Licheaua deschide și el gura: îmi pare rău, rînjește, cu rînjetul lui atît de cunoscut în mahala. Prostul o ia pe stradă în sus, măcinîndu-și creierii să ghicească cine i-a putut-o face; o fi cel din colț, căierul? o fi vidanjorul? o fi măgarul cu tocila, de lîngă cișmea? Iată și Hahalera. Strîngere de mînă și
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]