5,689 matches
-
fiind poziția de președinte al Conferinței, el rămânea unul din factorii de decizie europeni cărora românii le adresau mai multe memorii. Două dintre acestea fuseseră expediate de I.C. Brătianu. Dacă în prima depeșă redactată probabil după 11 februarie, liberalul român protesta față de intențiile Rusiei de a încerca să atragă Poarta într-o acțiune de separare a Principatelor, dar sublinia și atitudinea oscilantă a Angliei, în a doua simțea că este de datoria lui să dezmintă zvonurile privind abandonarea proiectului unionist de către
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
desfășurarea unor activități economice productive și realizarea unei cât mai mari descentralizări se aflau printre obiectivele politice asumate în mod clar de reprezentanții liberalilor radicali 525. La sfârșitul anului 1866, liderul lor I.C. Brătianu își schimba concepția asupra disputelor politice, protestând acum față de utilizarea epitetelor de "albi" și "roși" îndemnând la "înfrățire" și "conlucrare pe teren constituțional". Dincolo de retorica politică obișnuită, o intervenție de acest tip era generată, printre altele, și de unele informații venite din Moldova. Se anunța o revitalizare
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
dintre eventualii lui aliați doreau chiar o schimbare a unora dintre miniștrii aflați în funcție 747 . O schimbare interesantă de atitudine ce era remarcată la 4 decembrie 1866 în același ziar conservator Ordinea se constata din partea lui I.C. Brătianu, care protesta în Parlament împotriva utilizării în continuare de către unii politicieni a epitetelor de "albii" și "roșii". El considera că, datorită contextului internațional, în plan intern cuvintele de ordine trebuiau să fie "înfrățire" și "conlucrare pe teren constituțional". Deși nu obținuse scorul
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
268-270. 396 Pamfil Georgian, op. cit., pp. 30-31. 397 T.W. Riker, op. cit., p. 500; Les origines diplomatiques, p. 401. 398 Grigore Chiriță, op. cit., vol. II, p. 1085. " Dacă Europa se va vedea pusă în fața unui fapt împlinit, puterile interesate vor protesta firește, însă un protest rămâne pe hârtie, pe când faptul însuși nu mai poate fi revocat", în T.W. Riker, op. cit., p. 507. 399 Les origines diplomatiques, p. 268. 400 Ibidem, pp. 316, 326. 401 Cuvântările Regelui Carol I către poporul
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
adevărat”. La un moment dat, jandarmii separă prin garduri metalice o familie de rromi, bunica, o femeie vârstnică, cred că avea peste 80 de ani, este separată brutal de fiica și de cele două nepoate ale sale. Cele două fetițe protestează, la fel și mama, pelerinii din jur intervin și ei, ies din apatia indusă de un rând calm și fără evenimente. Jandarmul cedează, familia este întregită, se reintră în „normalitatea” așteptării. Partea finală a rândului, putem zări baldachinul plin de
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
este o fetiță de trei-patru anișori, toată numai funde roz, mama ei o „împrumută” pentru ocazie unei alte femei rrome, tânără, în jurul a 20 de ani, păreau a fi vecine sau prietene, se angajează direct în rândul copiilor. Micuța Anais protestează, nu prea înțelege ce i se întâmplă prin schimbarea aceasta bruscă de mame. Obsesia organizării se ascunde în detalii. Pe o mică bucată de carton plastifiată, expusă pe parbrizul unei mașini de aprovizionare a Patriarhiei, stă scris mare, cu litere
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
a pelerinajelor. Femeia le spune celor doi „că mai mulți preoți au încercat să mă vindece, dar au dat greș, necuratul este mai tare decât puterile lor”. O filmează îndelung, cu metodă, din cap până-n picioare, femeia în negru nu protestează, ba dimpotrivă ; se simte că cei doi sunt mulțumiți, au găsit subiectul ideal, „pitorescul”, nebunia, alteritatea pelerinajului. După ce termină de filmat, acceptă bucuros să discutăm. Ea nu vorbește deloc limba română, el rupe ceva, un amestec de cuvinte englezești, franceze
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
grupurilor din cartierele populare din sudul orașului. Apare și prima mașină parcată direct pe trotuar, printre pelerini, șoferul aproape că a intrat în mulțime, evitând gardurile metalice de protecție, chiar mă întreb cum a reușit această performanță. Pelerinii din jur protestează vehement, iar jandarmul din perimetru se justifică, gesticulând intens, cu brațele în aer, „nu l-am văzut, nu eram intrați încă în dispozitiv când a fost parcată aici !”. Vorbesc cu doi adolescenți, nu cred că au mai mult de 15-16
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
și ani de zile de acum încolo, ca la ctitori. Nu știu de cât timp datează această practică a „marcării” acatistelor și pomelnicelor, dar înclin să cred că ea este primită cu destul de multă reticență de către pelerini, chiar dacă aceștia nu protestează în mod deschis. La un alt nivel, cred că dimensiunea simbolică a actului de „a da un acatist”, aflat în legătură directă cu logica exchange goods, se găsește perturbată prin prezența unui intermediar, care ordonează mundan un gest de comunicare
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
asta. Țară de hoți”. Spiritul general al sindicaliștilor este mai degrabă unul bon enfant, nu încetează să se hârjonească, să rememoreze amintirile unei zile de proteste sau să se amuze încă o dată de cele mai reușite „instalații” cu care au protestat, cum ar fi de pildă o oaie mică, albă, plină de ciulini, dincolo”, M. Weber arată faptul că, în toate religiile lumii, aceste bunuri sunt în raport direct cu viața cotidiană, mundană : viață lungă, noroc, bogăție etc. În „bunurile de
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
Bunica a văzut-o o singură dată în cinci ani de zile, suferă mult din cauza aceasta. Se oprește, caută și ea apoi din ochi covrigăria, dar privirea i se oprește pe un banner mare, roșu, pe care scrie DIAVOLINA. Doamna protestează, „cum îndrăznesc, ne atacă credința chiar aici lângă biserică, în inima orașului”, eu îi spun pentru a o calma că este doar un accelerator biologic pentru fose septice. Clatină din cap, dar nu pare prea convinsă de spusele mele. Un
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
persoane care fumează în rând faimoasele țigări electronice, ultima modă a momentului, se vede cum iese din gura lor un abur subțire, urmat de un miros parfumat și artificial. Pelerinii din jur îi privesc cu indiferență pe „electronici” și nu protestează, așa cum se mai întâmplă la țigările adevărate, cu hârtie și tutun. Sunt oare țigările electronice percepute a fi mai puțin „spurcate” decât celelalte, mai puțin impure, deci mai puțin susceptibile de a intra în conflict cu „sacralitatea” rândului, un fir
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
și diverse tipuri de monede, simțeau că atunci este momentul să „dea” ceva lui Dumnezeu, nu cerșetoarei oarbe, o profesionistă a meseriei și a emoției. Tentativă agresivă de intruziune în rând a unei pelerine, stopată prompt de un jandarm. Femeia protestează violent, ridică brațele în aer, puțin panicată de situația în care se află acum, prinsă în capcană între gardul de metal și fluxul turbat al mașinilor din zonă. Jandarmul se arată hotărât și inflexibil la toate cererile și motivele invocate
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
își masează reciproc și energic degetele. Nu știu de ce îmi sare în ochi acest detaliu, șosetele fetelor sunt și ele din plastic și tot roz, la un leu bucata, din angroul Europa. Nimeni nu le condamnă din priviri, nimeni nu protestează. În micro grupul care s-a format, susținerea reciprocă este evidentă ; de altfel, în timpul masajului, eu port bagajul uneia dintre fete. Dar rândul nu este „solidar” pe toată desfășurarea sa, ar fi imposibil, nici măcar pachetele organizate și separate de jandarmi
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
în rând. Nu știu prea bine cum reușesc, dar cei care trec de forțele de ordine și de garduri străbat rândul prin interior, prin mijlocul acestuia, așa cum un păstrăv ar urca un torent de munte, pieptiș. Pelerinii, mai ales bărbații, protestează deschis față de intruși, alții se mulțumesc doar să-și rumege nedumerirea și nemulțumirea. Se aud din ce în ce mai des replici de genul „se tot îngroașă rândul și se intră, domnule, în continuu, fără jenă !”. Inginerul-proiectant contemplă distant această „nouă așezare” a rândului
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
creștere, așa că sunt nevoiți în cele din urmă să părăsească perimetrul precis în care m-am găsit și eu, din pură întâmplare. Asta nu înainte ca însoțitorul-cameraman să îndrepte camera, prefăcându-se că filmează, spre cei doi soți care au protestat, ca un fel de pedeapsă-avertisment media. Numai bătrânele cu care începuse inițial dialogul par a regreta întâmplarea, cred că-și doreau atât de mult să se vadă la televizor ! Dintre toate atitudinile de respingere a echipelor TV pe care le-
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
cu ocazia încărcării și descărcării; în caz contrar, se va pretinde să poarte botnița. 1.5. Câinii, pisicile și animalele mici, purtate pe brațe, precum și păsările mici în colivii se pot transporta în vagoanele-clasa, fără plată, dacă nici un călător nu protestează. În caz de obiecții ridicate de călători, hotărăște conductorul sau organul de control care, în cazuri bine justificate, poate interzice călătoria cu aceste animale. 1.6. Fiecare vânător, echipat de vânătoare, are dreptul să ia cu sine în vagoane de
ORDIN nr. 746 din 11 decembrie 1998 privind aprobarea Normelor uniforme pentru aplicarea Regulamentului de tranSport pe căile ferate din România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122998_a_124327]
-
de Ajutor Economic Reciproc (CAER). Deoarece țările mai dezvoltate ale lagărului socialist Cehoslovacia, Republica Democrată Germană și Uniunea Sovietică doreau specializarea producției în două direcții principale, industrială și alimentară, RPR urmând să fie încadrată în ultima, liderii de la București au protestat, argumentând în termeni ideologici, politici și bineînțeles economici în favoarea accelerării nivelului de industrializare. Disputa a fost soluționată temporar prin renunțarea la pretențiile sovietice în ceea ce privește integrarea și supranaționalizarea economiilor statelor socialiste. Strâns legată de divergența RPR cu CAER se află și
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
împărțite. Eu nu sunt de acord cu tov. Ana Pauker, noi avem asemenea lideri, și începe să înșire calitățile liderului și, la urmă, acest lider este tovarășa Ana Pauker. Să nu credeți că s-a revoltat Ana Pauker, n-a protestat, n-a spus măcar așa, de formă: mă, ce tot mă umfli atâta? N-a zis nimic. Spune dânsa: ei, ce să faci, trebuie să alegem pe cineva dintre noi. Trebuie să ținem seama, la urma urmei, de situație. Afară de
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
continua nemilos Dej (Moraru C. et. al.: 2007, 2-4). Între timp fusese derulată și o anchetă pentru a investiga cauzele abaterilor constatate la ministerul de finanțe și banca de stat, iar concluziile îl incriminau și mai mult pe Luca. Acesta protestase prin două scrisori, fapt care a fost interpretat de Dej ca o "încercare de împiedicare a Comisiei de anchetă pentru a își îndeplini misiunea". Luca încă mai riposta: Acolo spune deschis că am indus în eroare în mod dușmănos partidul
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
care echivala cu a "face proces de intenție". "Atât timp cât sunt secretar de partid, contest să se afirme că am indus în eroare partidul și guvernul. Eu acest lucru n-am făcut. Au dreptul să ridice și eu am dreptul să protestez". Nu în ultimul rând, acesta acuza raportul comisiei de anchetă ca fiind distorsionat și plin de "elemente" "care nu sunt adevărate" (Moraru C. et. al.: 2007, 4-6, 29). Amintind de cei "34 de ani de activitate revoluționară" pe care își
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
autoritățile au decis să mărească programul de lucru și obligațiile muncitorilor, menținându-le sau chiar diminuându-le salariile (Burakovski: 2006, 225; Constantin: 2006a, 264-265; Constantin: 2006b, 20). În contextul destalinizării, era o măsură cel puțin imprudentă. Muncitorii din Poznań au protestat organizând o grevă generală în care au revendicat o salarizare decentă, norme de lucru rezonabile și, per ansamblu, creșterea calității și siguranței vieții. "La originea imediată a revoltei se afla", scrie André Fontaine, "zvonul fals potrivit căruia o delegație trimisă
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
guvernată în numele său și în numele tuturor oamenilor muncii, acest pas nu a fost făcut în manieră nechibzuită de către clasa muncitoare. Este evident că măsura a fost depășită, și nimeni nu poate întrece măsura cu impunitate. Muncitorii de la Poznań nu au protestat împotriva Poloniei Populare (fals, n.m.), împotriva socialismului când au ieșit pe străzile orașului. Ei au protestat împotriva răului care era larg răspândit în sistemul nostru social și care era de asemenea dureros resimțit de ei, împotriva distorsionării principiilor fundamentale ale
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
nechibzuită de către clasa muncitoare. Este evident că măsura a fost depășită, și nimeni nu poate întrece măsura cu impunitate. Muncitorii de la Poznań nu au protestat împotriva Poloniei Populare (fals, n.m.), împotriva socialismului când au ieșit pe străzile orașului. Ei au protestat împotriva răului care era larg răspândit în sistemul nostru social și care era de asemenea dureros resimțit de ei, împotriva distorsionării principiilor fundamentale ale socialismului, care este idea lor. Clasa muncitoare a asociat toate speranțele sale pentru o viață mai
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
2000, 82-83). Referitor la intervenția sovietică, Nagy a dat dovadă de un comportament ambivalent, chiar stalinist în anumite momente. A sfătuit, ceea ce este de înțeles, trupele maghiare să nu se opună sub nici o formă "pacificatorilor" sovietici, și nici nu a protestat când Gerő a apelat conducerea de la Moscova în acest sens. Mai mult, acesta s-a pronunțat chiar, în data de 25 octombrie, pentru majorarea numărului efectivelor sovietice care acționau în Budapesta (Granville: 1995a, 23; Crampton, 2002, 328). Cu toate acestea
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]