37,224 matches
-
literare. Sigur, pe lângă dezbateri, au existat, în cadrul Festivalului Internațional Zile și Nopți de Literatură și două sesiuni de lecturi publice. Avantajul față de edițiile anterioare și față de practică curentă a constat, acum, în diversificarea genurilor. Nu s-a citit numai poezie. Proza și chiar eseul și-au demonstrat prin contaminare, cu asupra de măsură, latentele spectaculare. În spațiul de la complexul Ambasador din Neptun au performat (chiar dacă sună a barbarism, acesta e cuvântul cel mai potrivit) așadar Lucija Stupica, Nicolae Stoie, Filip Florian
Festivalul Internațional „Zile și Nopți de Literatură” ediția a VIII -a by Reporter () [Corola-journal/Journalistic/7214_a_8539]
-
a spus domnul Cineva” - s-a folosit de prilej pentru a-și susține punctul de vedere potrivnic literaturii de divulgări autobiografice: „Solicitat ș...ț să mă scormonesc (scrie poetul în însemnările Dintr-un foișor 1), una din cele mai frumoase „proze” argheziene), am analizat și, ajutat de lene, am ajuns la încheierea că nicio amintire nu plătește cerneala cheltuită pentru a i se acorda relief”. Obiecțiile pe care se întemeiază această „încheiere”, tipărită la începutul însemnărilor Dintr-un foișor, trec „ca
O sugestie by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/7215_a_8540]
-
viitoarei biografii Tudor Arghezi. Și poate al autorului viitoarei monografii critice a operei argheziene, în stilul călinescian, profund, din Viața lui Mihai Eminescu și din Opera lui Mihai Eminescu. Cândva, după 1960, mi-am propus să fac o carte de proze argheziene autobiografice și quasi-autobiografice. Până în august 1967, când am publicat, în revista Argeș, ultima variantă aprobată de Tudor Arghezi a planului ediției Scrieri cuprinzând 61 de volume, reușisem să adun vreo 300 de pagini, cărora le adăugasem, uneori subt formă
O sugestie by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/7215_a_8540]
-
acest caz, de străvechea autoritate superstițioasă a numelor și a treselor. Am avut, până la seismul din 4 martie 1977, o mapă conținând cele 300 de pagini ale antologiei. Dovezi că paginile respective au existat în sertarele mele sînt fragmentele din „prozele” argheziene autobiografice pe care le-am citat în cele două „tabele cronologice”, precedând, primul, ediția din 1968 a poemului Cimitirul Buna-Vestire, al doilea, ediția din 1970 a celor două grupaje de „proze” Ce-ai cu mine, vântule? și Pe o
O sugestie by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/7215_a_8540]
-
au existat în sertarele mele sînt fragmentele din „prozele” argheziene autobiografice pe care le-am citat în cele două „tabele cronologice”, precedând, primul, ediția din 1968 a poemului Cimitirul Buna-Vestire, al doilea, ediția din 1970 a celor două grupaje de „proze” Ce-ai cu mine, vântule? și Pe o palmă de țărână. Mapa cu paginile antologiei am pierdut-o, împreună cu o viață, cu cărțile, cu fișele și cu toate lucrările adunate ca fiind necesare unei existențe civilizate, în nisipurile apartamentului în
O sugestie by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/7215_a_8540]
-
o sugestie pentru un tânăr cercetător de a repeta, dar cu succes, încercarea mea din anii ’960, irosită în molozuri. Pentru a ispiti sensibilitatea acestui sperat autor al viitoarei antologii, citez, în încheiere, un scurt fragment liric din mai ampla „proză” argheziană Sângerece. „Când am cunoscut pe Sângerece aveam poate nouă ani, Cunoșteam pe Ștefan și pe Vodă }epeș și vorbeam seara îndelung cu mama despre Sarmisegetuza, construind amândoi harta județului Ilfov, într-o casă veche; o hartă informă, colorată cu
O sugestie by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/7215_a_8540]
-
Îți sînt dator treizeci și cinci de bani, Ali, bre!... Și de atunci până azi, am ajuns cărturar, bre! și hoge, bre!” NOTE 1 Cf. Revista Fundațiilor Regale, VII, nr. 12, 1 decembrie 1941, pp. 483-507 și Tudor Arghezi, șvol.ț 23, Proze (~nsemnări cu creionul, 1) șBucureștiț, Editura Minerva ș1972ț, pp. 9-41. 2 Cf. Tudor Arghezi, Scrieri șvol.ț 12, Proze șBucureștiț, Editura Pentru literatură ș1966ț. 3 Cf. Tudor Arghezi, Scrieri șvol.ț 13, Proze șBucureștiț, Editura Pentru Literatură ș1967ț. 4 Cf.
O sugestie by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/7215_a_8540]
-
bre!” NOTE 1 Cf. Revista Fundațiilor Regale, VII, nr. 12, 1 decembrie 1941, pp. 483-507 și Tudor Arghezi, șvol.ț 23, Proze (~nsemnări cu creionul, 1) șBucureștiț, Editura Minerva ș1972ț, pp. 9-41. 2 Cf. Tudor Arghezi, Scrieri șvol.ț 12, Proze șBucureștiț, Editura Pentru literatură ș1966ț. 3 Cf. Tudor Arghezi, Scrieri șvol.ț 13, Proze șBucureștiț, Editura Pentru Literatură ș1967ț. 4 Cf. Tudor Arghezi, Răzlețe șBucureștiț, Editura Pentru Literatură, 1965.
O sugestie by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/7215_a_8540]
-
483-507 și Tudor Arghezi, șvol.ț 23, Proze (~nsemnări cu creionul, 1) șBucureștiț, Editura Minerva ș1972ț, pp. 9-41. 2 Cf. Tudor Arghezi, Scrieri șvol.ț 12, Proze șBucureștiț, Editura Pentru literatură ș1966ț. 3 Cf. Tudor Arghezi, Scrieri șvol.ț 13, Proze șBucureștiț, Editura Pentru Literatură ș1967ț. 4 Cf. Tudor Arghezi, Răzlețe șBucureștiț, Editura Pentru Literatură, 1965.
O sugestie by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/7215_a_8540]
-
în 2002, în volumul Misterul camerei închise. Multe din ele se pot asocia în baza unor analogii sugestive, alcătuind, în felul acesta, veritabile microromane cu final absent. De pildă, Revanșa și Saliera aparțin, prin atmosferă și protagoniști, aceleiași familii de proze scurte cu pretext detectivistic, dar cu rezolvare homeopatică. Tot așa cum șirul format din secvențele O poveste de Crăciun, Un scandal la București, Serendipity și Ultima poveste pune în scenă un foarte simpatic cuplu de cursă lungă dar de verosimilitate redusă
Farmecul discret al filologiei by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7218_a_8543]
-
un specialist în jocurile cu mai multe strategii, problema nu riscă să cadă în gol. Mentaliștii se pretează, așadar, de minune unor asemenea investigații de amănunt. Iulia Popovici semnalează bine, pe coperta a patra a cărții, o încredere, destul de rară proza care se scrie astăzi, în forța incantatorie a textului. Aș merge un pic mai departe de atât, căci există, în opinia mea, chiar câteva mărci filologice ale acestei confiențe. Una dintre ele vine din filtrul livresc care intermediază orice alegere
Farmecul discret al filologiei by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7218_a_8543]
-
Alex. Ștefănescu Autoare a unor cărți de poezie, proză și critică literară, doctor în Filologie și lector la Facultatea de Jurnalism a Universității din București, cu o vastă experiență în realizarea emisiunilor TV, Daniela Zeca-Buzura avea toate atuurile pentru a regândi, completa și sistematiza dosarul unui fenomen cu numeroase
Televiziunea, sine ira et studio by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/7221_a_8546]
-
variația de atribute ale unuia și același stil, atribute cari trebuiesc ținute în dulap închise, și îmbrăcate numai la nevoie." (Cîteva păreri) Ne reîntîlnim după 40 de ani, cu volumul Exerciții de stil al lui Romulus Vulpescu, reeditat sub titlul Proze perimate, în vreme autorul își proclamă, pe prima filă a cărții, calitatea de "scriitor scos din uz". Despre adecvarea ambelor sintagme nu voi discuta aici; este dreptul inalienabil al autorului de a-și defini cum crede scrierile, ca și poziția
La o reeditare by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/8708_a_10033]
-
Culegerea din 1967 apăruse la Editura pentru literatură într-un tiraj din 7140 de exemplare. Noua ediție are 500 de exemplare, din care 100 hors commerce. Comentariile, cum s-ar zice, sînt de prisos. Sporind cuprinsul volumului inițial cu șase proze rămase în paginile "Iașului literar", autorul precizează: "n-am eliminat Ťetichetele de stilť (la cele care-aveau), n-am inventat unele de circumstanță la prozele ce nu se pricopsiseră cu acest fel de caracterizare". S-ar putea conchide că scriitorul însuși
La o reeditare by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/8708_a_10033]
-
hors commerce. Comentariile, cum s-ar zice, sînt de prisos. Sporind cuprinsul volumului inițial cu șase proze rămase în paginile "Iașului literar", autorul precizează: "n-am eliminat Ťetichetele de stilť (la cele care-aveau), n-am inventat unele de circumstanță la prozele ce nu se pricopsiseră cu acest fel de caracterizare". S-ar putea conchide că scriitorul însuși nu dă prea multă importanță numitelor "etichete" (stilul sec, convenabil, grațios, detașat, alambicat, elocvent, hiperbolic, explicativ, înflorit, familiar, elevat, fapt-divers, prețios, participant, poetic, moderat
La o reeditare by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/8708_a_10033]
-
înflorit, familiar, elevat, fapt-divers, prețios, participant, poetic, moderat, pamflet, calm). Faptul că totuși le-a folosit ar sugera unele explicații. în 1967, chiar titlul volumului (Exerciții de stil) va fi slujit ca o pavăză contra ingerințelor cenzurii, și așijderea subtitlurile prozelor, alcătuind împreună un discurs liniștitor, care ar suna aproximativ astfel: "Nu vă speriați prea tare, fraților! Sînt niște jocuri inocente, nedemne să vă suscite vreo suspiciune sau să vă ascută vigilența..." Cu doar patru ani mai tîrziu, după tezele lansate
La o reeditare by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/8708_a_10033]
-
exclusiv din manechine. La sfîrșitul concertului, dictatorul izbucnește în rîs, dar, spre spaima lui, manechinele încep să aplaude! Tîlcul parabolei este absolut limpede, iar trezirea la viață a manechinelor sună ca un avertisment. Universul totalitar este evocat și în alte proze. O stradă-n soare: două cordoane de "guarzi negri" (travestire de circumstanță a milițienilor autohtoni) se deplasează de la extremitățile unei străzi către mijlocul acesteia. Omul prins la mijloc, proaspăt evadat din închisoare, ar dori să se întoarcă acolo (" Dacă am
La o reeditare by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/8708_a_10033]
-
totul altă parte decât se așteaptă devoratorii de enigme polițiste. O spune Mircea Mihăieș oferind din capul locului, o altă greutate întregii opere: "Aventura există din plin - în Somnul de veci se trage cu pistolul la fel de mult ca în orice proză polițistă -, suspansul e parte a narațiunii, iar adevărul iese la lumină așa cum cer regulile jocului. Și totuși, centrul de greutate al povestirii se află în altă parte: în țesătura fină de senzații și cuvinte ce însoțesc deplasările aparent haotice ale
Cui prodest? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8702_a_10027]
-
generată de coperta încărcată de promisiuni îmi este însă destul de dificil să intuiesc target-ul acestui studiu, prea serios pentru cititorii înrăiți de literatură polițistă (cei cu adevărat pasionați de isprăvile detectivului Marlowe) și a priori facil pentru cei care disprețuiesc proza hard-boiled. Chiar dacă din lectura cărții ambele categorii ar avea numai de câștigat
Cui prodest? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8702_a_10027]
-
deschisă, să nu râzi cu toată inima văzând discrepanța comică dintre teoriile "criziștilor" literaturii și realitatea artistică propriu-zisă, care se ambiționează în a le infirma. Pretinsa criză a poeziei de azi, susținută în pofida oricărei evidențe de către un critic specializat pe proză, pare un mediu extrem de fertil pentru autori din toate generațiile de creație, de la Constanța Buzea, Emil Brumaru ori Angela Marinescu și până la Dan Sociu, Ștefan Manasia, Claudiu Komartin plus nume încă mai fragede din ultimul lot liric. În acest decupaj
Ghetoul galben by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8699_a_10024]
-
deschisă, să nu râzi cu toată inima văzând discrepanța comică dintre teoriile "criziștilor" literaturii și realitatea artistică propriu-zisă, care se ambiționează în a le infirma. Pretinsa criză a poeziei de azi, susținută în pofida oricărei evidențe de către un critic specializat pe proză, pare un mediu extrem de fertil pentru autori din toate generațiile de creație, de la Constanța Buzea, Emil Brumaru ori Angela Marinescu și până la Dan Sociu, Ștefan Manasia, Claudiu Komartin plus nume încă mai fragede din ultimul lot liric. În acest decupaj
Ghetoul galben by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8699_a_10024]
-
sfârșit și ajutorul unei funcționare de la Legația Finlandei din București, a doamnei Martta Laurikainen-Negrea. Traducerea lui a fost premiată și a apărut în 1942, în plin război, cu o prefață semnată de scriitorul Ion Marin Sadoveanu. Traducerea era făcută în proză. În semn de înaltă cinstire, Finlanda i-a acordat lui Barbu Brezianu Ordinul Trandafirului Alb și, mai târziu, în anul aniversar 1985, Medalia "Kalevala". E de menționat faptul că epopeea Kalevala a apărut în versuri, în românește, în anul 1959
Un punct de vedere finlandez despre Barbu Brezianu by Profesor emerit Lauri LINDGREN () [Corola-journal/Journalistic/8714_a_10039]
-
formă traducînd; că pe lîngă literatura clasică, multe texte de literatură contemporană au reușit atunci să treacă de vigilența cenzurii pentru a produce la apariție adevărate sărbători clandestine, ca cele prilejuite în anii 1980 de romanele lui Bulgakov, sau de proza autorilor sudamericani.1 În ultimii cincisprezece ani, realizările cele mai remarcabile s-au înregistrat în domeniul recuperării operei autorilor interziși, în primul rînd a românilor din exil, precum Ionescu, Cioran sau Eliade, dar și a celei unui autor din categoria
Prețul dorinței de a traduce by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/8719_a_10044]
-
al Cercului Militar la amiază/ pe care-l împăturește-n servietă/ ca zumzetul erudit al frunzelor Cișmigiului/ pe care-l consultă ca pe-un dicționar/ ca și cum m-aș întoarce într-o odaie/ unde-am locuit cândva/ acum ocupată de altul" (Proză, p. 119). Inteligentă, delicată și foarte tristă, aflată la răscrucea de drumuri unde se întâlnesc reflecția filozofică, trăirea senzorială și contemplația estetică, poezia lui Gheorghe Grigurcu merită, cu siguranță, un loc mai bun în tabloul liricii românești postbelice și, implicit
De veghe în Amarul Târg by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8728_a_10053]
-
e "demascată" ca decadentă, cosmopolită și avînd legături cu "dușmanii poporului". Abia după 1965 avea să poată expune și publica. Suplimentul "Margareta Sterian" alcătuit de Geo Șerban reușește să dea o idee despre toate fațetele operei, conținînd poeme, fragmente de proză, mărturii de creație, precum și aprecieri ale unor personalități din diverse generații, de la Mac Constantinescu și Petru Comarnescu, la Ana Blandiana și Mircea Cărtărescu. Pe lîngă fotografii ce o înfățișează pe artistă în diferite perioade ale lungii sale vieți, suplimentul conține
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8742_a_10067]