5,033 matches
-
dramei shakespeariene, al cărei spirit îl elogiase adesea. În preajma unui domn dezaxat, sanguinar, fiecare încearcă zadarnic să-și găsească liniștea. Prevestirile, amenințările se transformă cu repeziciune în fapte, tulburând ordinea firească a vieții. Ștefăniță însuși, ticluitor și înfăptuitor al unor răzbunări sângeroase, este ros de neliniște, încordat uneori paroxistic, în pofida aerului calm, sfruntător. Astfel, sursa dramaticului se află, de data aceasta, în mișcarea tulbure a interiorității, în frământările sufletești și, concomitent, în întâmplările aduse drept consecință în scenă. Acțiunea se precipită
DELAVRANCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286716_a_288045]
-
vitejie ale poporului român, cu ilustrații de A. Murnu, București, 1913; Povestea lui Făt-Frumos, București, 1919; Visuri împlinite, București, 1919; Faptă și răsplată, București, 1920; Iisus Mântuitorul, București, 1921; Ion Săracul, București, 1923; Odinioară, București, 1923; Păcală argat, București, 1924; Răzbunarea Lenuței, București, 1925; Zâna florilor, București, 1926; Povestea unui orfan, București, 1931; Povestea României Mari, București, 1931; Cei doi feți logofeți cu părul de aur, București, 1936; Scrieri, îngr. Viorica Florea și Victor Crăciun, introd. Victor Crăciun, București, 1971. Traduceri
DULFU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286896_a_288225]
-
colonel), calitate în care inițiază și conduce Pro Patria, cenaclul literar al scriitorilor militari. Debutează în 1956 la „Gazeta literară”, unde publică o serie de schițe și povestiri sub îndrumarea lui Eusebiu Camilar, iar editorial în același an, cu romanul Răzbunarea. Colaborează la „Viața militară”, „Pentru patrie”, „Gazeta literară”, „Luceafărul” ș.a. Romanul Bogăția unui sărac (1961) reprezintă un fel de panoramă (a deșertăciunilor) societății românești, asamblată prin prisma clișeelor din controversații ani ai dogmatismului ideologic. Protagonistul este un „altfel” de Nicolae
GRECEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287345_a_288674]
-
literatură „ușoară”, de aventuri și spionaj, de divertisment și consum, pentru copii și tineret. Evidente devin buna structurare a unor personaje, dramatismul atent dozat al acțiunii, plasticitatea tridimensională a unor scene de masă și conturarea adecvată a psihologiei colective. SCRIERI: Răzbunarea, București, 1956; Dom’ majur în alegeri, București, 1957; Bogăția unui sărac, București, 1961; Întoarcerea la viață, București, 1962; Scrisoarea, București, 1962; La cumpăna nopții, București, 1964; La porțile Severinului, București, 1964; Moartea lebedei, București, 1969; Necunoscuta, București, 1971; Fata morgana
GRECEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287345_a_288674]
-
autorului se limitează la contextul mișcării SF din anii ’80. SCRIERI: Aporisticon, București, 1981; Moara de apă, București, 1989; Phreeria, Galați, 1991; Săritorii în gol, București, 1994; Plenița memoriei noastre, Craiova, 1997; Cioburi de înger, București, 1999; Ildikó, București, 2001; Răzbunarea Yvonei, București, 2001. Repere bibliografice: Mihai Coman, Întâlnire de gradul III cu literatura SF, SLAST, 1984, 10; Voicu Bugariu, Tineri prozatori, SLAST, 1986, 11; Cornel Robu, Timpul este umbra noastră, Cluj-Napoca, 1991, 308-310; Dan Perșa, Vitrina cărții SF, TMS, 1993
GRAMESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287339_a_288668]
-
son ampleur. Efectul de realitate este hiperbolizat, mai puternic neîndoielnic decât realitatea atâta timp cât nici o logică n-o poate conține. Realitatea, repetă Viel, este un construct convențional Între nervurile căreia pulsează viața. Milo deghizat Îninspector nu mai este Milo Tindle, iar răzbunarea este aceea a unui mort, pentru că, deghizat În inspectorul Doppler, nume el Însuși anagramat după numele personajului principal al polarurilor lui Andrew, Milo-inspectorul Doppler nu mai poate fi niciodată Milo-amantul stingher, așa cum Edmond Dantès va fi Contele de Monte Cristo
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
Juan (Statuia comandorului) capătă una dintre cele mai tragice dimensiuni acordate vreodată acestui personaj. Victimă a farmecului pe care îl emană, a ravagiilor erotice produse, Don Juan, cunoscându-și destinul, își așteaptă pedeapsa din partea Comandorului ca pe o ispășire. Dar răzbunarea acestuia este alta decât cea obișnuită: în locul urii, izbăvitoare pentru erou, statuia Comandorului îl va gratula cu cea mai înfocată dintre îmbrățișări. Capacitatea autoarei de a regândi sau de a reinvesti teme cunoscute cu sensuri noi face dovada unei inteligențe
CRISTESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286507_a_287836]
-
Nevoia sa bazală e de stimulare și aventură, de obicei nefiind răzbunător, dar comportându-se iresponsabil. Poate fi plasat intermediar între TP antisocială și histrionică. Psihopatul resentimentar („conventous”Ă. Este un activ exploatator al altora, cu sentimente de ură, nemulțumire, răzbunare, având un permanent sentiment de frustrare, sentimentul că nu i s-a dat niciodată ceea ce ar fi trebuit să i se dea: dragoste, prestigiu, bunuri. De aceea, simte mereu un gol interior și ca animalele flămânde își urmărește prada, exploatându
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
interior și ca animalele flămânde își urmărește prada, exploatându-i pe alții neavând rețineri în a-și însuși bunurile lor. E egofil, indulgent cu sine, fără compasiune față de alții de care profită cu orice ocazie ca într-un fel de răzbunare continuă. Ar fi apropiat de psihopatul antisocial. Psihopatul nesigur-amorf („spineless”Ă. Acesta comite acte agresive pentru că se simte tot timpul nesigur, vulnerabil, pe cale de a fi atacat. De aceea comportamentul său agresiv are semnificația unor acte contra-fobice. În fantezia sa
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
să decadă financiar, situațional, moral, el și familia sa. Celălalt poate fi făcut de râs, umilit, batjocorit. Astfel de comportamente fac parte de obicei dintr-o dialectică a confruntării și luptei interpersonale și pot fi întreținute de sentimentul urii și răzbunării. În perspectiva tulburărilor de personalitate, mai ales a psihopatului, comportamentele menționate pot fi expresia unei tendințe structurale de dominare și obținere a unei plăceri perverse, sadice. Atitudinea de dominare agresivă poate evolua până la tortura morală. Celălalt poate fi agresat și
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
acestora; rezultatul este o poezie în care totul se percepe într-un mod exotic, aventuros, cu un filon de patetism, dar și de umor: „La bar « La Calul Troii»/ se-ntorc din larg eroii/ cu pumnii-n buzunare,/ setoși de răzbunare”. Această viziune este susținută structural de poeme lungi, balade, romanțe, în care D. versifică ușor, rostogolind cuvintele cu impetuozitate și părând a se opri cu greu. Înrudirii cu Ion Minulescu, semnalată de Mioara Apolzan, i se adaugă aceea cu Panait
DAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286670_a_287999]
-
Lacrimă de taragot (Viața romanțată a lui Luca Novac), Timișoara, 2000; Peregrin prin Siberia,Timișoara, 2001; Cântece de pe spada Iancului, Timișoara, 2002; Orfeu s-a născut în Banat (Viața romanțată a lui Ion Luca Bănățeanu), Timișoara, 2003. Ediții: Virgil Birou, Răzbunarea lui Stolojan, Timișoara, 1997. Repere bibliografice: Eugen Dorcescu, Nicolae Danciu Petniceanu, „Apa de duminică”, CL, 1982, 12; Crișu Dascălu, Provincia în literatură, O, 1983, 21; Laurențiu Ulici, Alte povestiri din Banat, RL, 1983, 21; Andrei Lillin, „Cantonul galben”, O, 1984
DANCIU PETNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286679_a_288008]
-
ce se închipuie comițând gesturi cu consecințe fatale, dar păstrând apoi o atitudine demnă, nu e decât un biet laș, care întreține relații amoroase cu soția prietenului său; cum nu are curajul să-și înfrunte bărbătește rivalul, recurge la josnica răzbunare a injuriilor telefonice anonime. În Surorile Veniamin (1935; Premiul Societății Scriitorilor Români), romancierul continuă să facă investigații pe arii minore. Concentrându-se asupra vieții a două surori, el folosește metoda simetriilor contrare în construcția personajelor: Felicia - ștearsă, severă, posacă și
DAN-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286675_a_288004]
-
au încălcat o tradiție, pe care colectivitatea rustică o respecta cu sfințenie: buna primire a colindătorilor”. Cu obiectivitate, examinează - extrem de minuțios - faptele descolindatului, unele benigne, umoristice (autorul știa bine că realiza, totodată, un studiu al satirei populare), altele reprobabile, „ignobile răzbunări”, venind „în conflict cu cea mai elementară etică”. C. a vădit, în tot ceea ce a scris, o profundă cunoaștere a realităților etnografice din numeroase zone, acumulată prin cercetarea directă ori prin intermediari. Din bogata culegere rezultată a apărut postum o
CARAMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286098_a_287427]
-
un tremur duios, poate fi și din lumea celor care nu cuvântă (Sfârșitul șoimului). Contând pe ritmul epic, parabola Subterana ar vrea să sugereze mecanismul alienant al unui sistem totalitar. Portretistica (figura bizară a bătrânului maniac într-ale scrisului, din Răzbunarea unchiului Matei) pivotează între pornirea compătimitoare și ironia reținută. Dintre piesele de teatru ale lui C. (nepublicate în timpul vieții; un volum de Teatru îi va fi editat în 1976), mai izbutite ar fi drama de inspirație istorică, în canonul tradiției
CHELARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286187_a_287516]
-
minunilor, Pinocchio, basmul românesc, Dumbrava minunată sunt apropieri ce apar în memoria cititorului cultivat. Scrierea pune și într-un fel parodic, ce va fi la modă aproape patruzeci de ani mai târziu, chestiunea intertextualității: în centrul ei se află povestirea Răzbunarea purcelului, narată de mai multe ori sub titlul Convertirea ocnașului, Surpriza minunată, Sărbătoarea uitucului, Somn ușor, În Munții Stâncoși, De ce?, în stil rusesc, franțuzesc, german, italian, american și interogativ. Debutul editorial scriitorul și-l făcuse între timp cu un comentariu
CHIMET. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286196_a_287525]
-
cărei miză era una extrem de serioasă, care depășea cu mult finalitatea estetică. Discursul și-a impus și propria intenție, dar numai după ce autorul s-a asigurat că opera îi va servi drept mijloc de propagare a ideilor sale. Planul inițial, "răzbunarea" în plan fictiv, devoalarea alegorică a faptelor și a motivațiilor lor sunt ținte atinse încă de la jumătatea cărții. După aceea, autorul se poate deda spritului ludic, se poate amuza, din culise, își poate lăsa discursul să curgă firesc, fără preocuparea
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
îl conduce pe doctorul Frankenstein la trezirea la viață a creaturii, care marchează încununarea cu succes a cercetărilor sale. Dar această reușită este bulversată mai târziu de căutarea sensului vieții de către monstru, o căutare zadarnică menită a-l conduce la răzbunare și crimă. Realizarea tehnică a dat naștere unei creaturi diforme, pe care creatorul nici nu o recunoaște, nici nu și-o asumă. Aceasta este monstruoasă nu numai prin aspectul ei, ci mai ales pentru că rămâne fără nume și deci neumanizată
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
le îmbracă. Rüdiger Opelt (2007) descifrează violența în familie ridicată la nivel de simbol în cadrul miturilor omenirii. începuturile omenirii, sub oblăduirea zeilor, sunt pline de violență și suferință: părinți ucigași de copii sfârșind în pedepse cumplite; unchi ucigași de nepoți, răzbunări sângeroase în familie, relații incestuoase, care duc mai departe, de la o generație la alta, dâra de sânge, violența, suferința. Dar marile miturile ale omenirii ne prezintă și vindecarea de violență și suferință prin iubire. Acest lucru devine posibil doar în urma
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
despre comportamentul femeii, ceea ce el interpretează sau imaginează, și nu despre acte reale comise de aceasta. Toleranța socială funcționează doar pentru comportamentul punitiv al bărbatului, este deci discriminatorie și se referă atât la actele impulsive, cât și la actele de răzbunare planificate, deliberate. Cel mai adesea violențele împotriva partenerei sunt bine gândite, organizate, de bărbat pentru că ele se bazează pe o atitudine constantă de patronare a femeii. 3. Are ca scop obținerea de informații, dovezi, pedepsire, exercitare de presiuni în baza
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
spiritul de inițiativă, creativitatea. Catastrofa are întotdeauna o dimensiune absurdă, inexplicabilă. Adultul și, mai ales, copilul au nevoie de explicații, de găsirea cauzelor și a vinovaților. Dacă acest lucru nu este cu putință, copilul se va autoculpabiliza, va resimți nevoia răzbunării și va dezvolta un spirit justițiar. La adolescență, tânărul poate dezvolta un comportament violent generalizat sau particularizat pe care îl va motiva cu o logică rece, lipsită de orice emoție, dezumanizată. Tulburările de stres posttraumatic pot apărea în intervalul de
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
jumătate,/ La castel în poartă oare cine bate" sunt luate Muma lui Ștefan cel Mare, care în contextul poemei bolintiniene vorbeau despre întoarcerea voievodului de la bătălie și care aici anunță intrarea puciștilor în reședința domnitorului. Alt exemplu: "Tremură acuma!... neagra răzbunare/ Chiar în astă noapte se va arăta!... Frații mei de arme stau în așteptare:/ Trebui a pleca", extrase din poema cu subiect oriental Giulfidan, funcționează aici ca o redare versificată a dialogului dintre Cuza și complotiști. Hasdeu operează prin recontextualizare
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
să delimiteze un vast câmp al pasiunilor suscitate de angajamentul spiritual. Însă nu trebuie să ne așteptăm la o ilustrare exclusiv pozitivă a valorilor morale. În jurul iubirii pentru virtutea cristică orbitează o întreagă constelație de emoții și pasiuni impure: Gelozia, Răzbunarea, Invidia, Pofta, Furia. Aspirația spre virtute implică dorința nemăsurată, invidia pentru virtutea mai mare a altuia, protecția geloasă și agresivă a valorilor spirituale dezirabile, furia față de cel care le trădează, răzbunarea. Emulația reface și pe teren religios concurența din universul
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
o întreagă constelație de emoții și pasiuni impure: Gelozia, Răzbunarea, Invidia, Pofta, Furia. Aspirația spre virtute implică dorința nemăsurată, invidia pentru virtutea mai mare a altuia, protecția geloasă și agresivă a valorilor spirituale dezirabile, furia față de cel care le trădează, răzbunarea. Emulația reface și pe teren religios concurența din universul retoric, dar cu mai multă complexitate emoțională, echivoc moral, și chiar cu un plus de violență. De aceea æmulatio, în alternanță liberă cu zelus ("gelozie", "invidie"), a constituit principalul argument în
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
de comuniști este în măsură să circumscrie, să răscumpere răul făcut și să-l preîntâmpine pe viitor și să conducă în cele din urmă la o însănătoșire morală a societății noastre. În fond, darea în vileag este singurul fel de răzbunare legitimă care ne-a mai rămas în condițiile în care: nu am avut o lege a lustrației, deconspirarea securității ca poliție politică funcționează defectuos, compensațiile materiale și morale pe care le datorează statul român foștilor deținuți politici nu se vor
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]