4,224 matches
-
început să sufere de Pandorum, el fiind obligat de împrejurări în cele din urmă să-i elimine în scopul siguranței sale. Bower reușește să-l convingă pe Leland să-i lase să repornească reactorul navei. Grupul înaintează până jos la reactor, luptându-se cu grupurile de mutanți, Bower reușind să reprogrameze generatorul reactorului în ultimul moment. Manh distrage atenția mutanților de la prietenii săi ocupați cu salvarea navei, dar este omorât de unul dintre aceștia. Odată cu deplasarea prin zona de depozitare a
Pandorum () [Corola-website/Science/320851_a_322180]
-
din urmă să-i elimine în scopul siguranței sale. Bower reușește să-l convingă pe Leland să-i lase să repornească reactorul navei. Grupul înaintează până jos la reactor, luptându-se cu grupurile de mutanți, Bower reușind să reprogrameze generatorul reactorului în ultimul moment. Manh distrage atenția mutanților de la prietenii săi ocupați cu salvarea navei, dar este omorât de unul dintre aceștia. Odată cu deplasarea prin zona de depozitare a pasagerilor, Bower își recapătă complet memoria, realizând acum că Payton nu este
Pandorum () [Corola-website/Science/320851_a_322180]
-
asigurat din Rusia. În schimb, Rusia primea aproape 250 de miliarde de dolari pe an, adică două treimi din veniturile guvernamentale. În aprilie 2010, la nivelul UE erau instalați 74.767 MW în proiecte eoliene, echivalentul a peste 100 de reactoare ale centralei nucleare de la Cernavodă. Germania este lider în ceea ce privește investițiile în energia eoliană, cu 25.000 MW instalați. În anul 2009 au fost instalați 10.163 MW în proiecte eoliene la nivel european. Capacitățile eoliene nou-instalate au fost cele mai
Economia Uniunii Europene () [Corola-website/Science/315298_a_316627]
-
o reprezintă stațiile nucleare pe bază de uraniu, în timp ce stațiile spațiale solare se confruntă cu probleme care încă nu au putut fi rezolvate. Ulterior, în "Roboții și Imperiu", se afirmă că uraniul nu mai este folosit de foarte multă vreme, reactoarele nucleare de fuziune nu mai sunt folosite de multă vreme, aproape toată energia provenind de la stațiile spațiale solare. O altă incoerență o reprezintă dezvoltarea creierului pozitronic. Către sfârșitul cărții "Eu, robotul" apar "Mașini" - creiere suficient de puternice pentru a calcula
Seria Roboților () [Corola-website/Science/321430_a_322759]
-
uraniului", ceea ce va da naștere reacției în lanț care va culmina cu crearea primei bombe atomice, în 1945. În realitatea cunoscută în acel moment, energia atomică fusese descoperită mai târziu (nu se specifică exact când, dar în Secolul 24 existau reactoare nucleare) și nu fusese detonată nicio bombă nucleară până în Secolul 30. Dobândind această tehnologie mai repede, omenirea câștiga timp prețios pentru a părăsi Pământul, maximizându-se astfel probabilitatea creării unui Imperiu Galactic. Inițial, Harlan ia în considerare opțiunea asasinării lui Noÿs
Sfârșitul eternității () [Corola-website/Science/321432_a_322761]
-
înregistrat scurgeri de substanțe radioactive. Totuși el a declarat stare de urgență nucleară: deși cele 2 centrale nucleare din apropiere nu au fost afectate direct, iar funcționarea lor s-a întrerupt automat în momentul cutremurului, este în continuare necesar ca reactoarele să fie răcite, pentru a preveni producerea unei reacții în lanț necontrolate; pentru răcire este nevoie de curent electric, dar alimentarea cu curent electric a căzut și ea în zone mari ale Japoniei. Cel puțin o centrală nucleară din regiune
Cutremurul din Tōhoku (2011) () [Corola-website/Science/322310_a_323639]
-
centrală nucleară din regiune, Fukushima I, a fost nevoită să recurgă la acumulatoarele electrice de rezervă, dar acestea au o capacitate limitată. Din cauza deficitarei răciri prin sistemul de răcire normală, se procedează la răcire complementară cu apă de mare la reactoarele 1 și 3 de la centrala Fukushima I și injectare de acid boric. Pe 14 martie compania TEPCO (Tokyo Electric Power Company), care administrează centrala, a făcut cunoscut că nici sistemul de răcire al reactorului 2 nu mai funcționează. Fără o
Cutremurul din Tōhoku (2011) () [Corola-website/Science/322310_a_323639]
-
complementară cu apă de mare la reactoarele 1 și 3 de la centrala Fukushima I și injectare de acid boric. Pe 14 martie compania TEPCO (Tokyo Electric Power Company), care administrează centrala, a făcut cunoscut că nici sistemul de răcire al reactorului 2 nu mai funcționează. Fără o răcire normală la un reactor, se poate ajunge la supraîncălzirea miezului cu material fisionabil radioactiv al reactorului până la o temperatură de 2.000 °C, crescând riscul topirii lui sau/și al unor eventuale explozii
Cutremurul din Tōhoku (2011) () [Corola-website/Science/322310_a_323639]
-
centrala Fukushima I și injectare de acid boric. Pe 14 martie compania TEPCO (Tokyo Electric Power Company), care administrează centrala, a făcut cunoscut că nici sistemul de răcire al reactorului 2 nu mai funcționează. Fără o răcire normală la un reactor, se poate ajunge la supraîncălzirea miezului cu material fisionabil radioactiv al reactorului până la o temperatură de 2.000 °C, crescând riscul topirii lui sau/și al unor eventuale explozii. Pe 15 martie, o declarație a autorităților din Tokio, anunță o
Cutremurul din Tōhoku (2011) () [Corola-website/Science/322310_a_323639]
-
TEPCO (Tokyo Electric Power Company), care administrează centrala, a făcut cunoscut că nici sistemul de răcire al reactorului 2 nu mai funcționează. Fără o răcire normală la un reactor, se poate ajunge la supraîncălzirea miezului cu material fisionabil radioactiv al reactorului până la o temperatură de 2.000 °C, crescând riscul topirii lui sau/și al unor eventuale explozii. Pe 15 martie, o declarație a autorităților din Tokio, anunță o explozie la reactorul 2 Fukushima care a avariat învelișul acestuia, provocându-se
Cutremurul din Tōhoku (2011) () [Corola-website/Science/322310_a_323639]
-
ajunge la supraîncălzirea miezului cu material fisionabil radioactiv al reactorului până la o temperatură de 2.000 °C, crescând riscul topirii lui sau/și al unor eventuale explozii. Pe 15 martie, o declarație a autorităților din Tokio, anunță o explozie la reactorul 2 Fukushima care a avariat învelișul acestuia, provocându-se astfel o creștere a radioactivității în zona centralei. Administrația centralei vorbește despre "valori dramatice ale radioactivității". Drept urmare, populația locală din perimetrul de 30 de km în jurul centralei (care eventual nu este
Cutremurul din Tōhoku (2011) () [Corola-website/Science/322310_a_323639]
-
radioactivității". Drept urmare, populația locală din perimetrul de 30 de km în jurul centralei (care eventual nu este evacuată) a fost avizată să rămână în locuințe, pentru a nu se expune direct (este vorba de aparatul respirator) radioactivității crescute. După explozia de la reactorul 2 s-a anunțat un incendiu la reactorul 4 (care era în revizie la cutremur), care a fost stins de soldații americani, dar de acolo survine acum creștere puternică a radioactivității, direct în atmosferă. Se speculează că reactorul respectiv ar
Cutremurul din Tōhoku (2011) () [Corola-website/Science/322310_a_323639]
-
de km în jurul centralei (care eventual nu este evacuată) a fost avizată să rămână în locuințe, pentru a nu se expune direct (este vorba de aparatul respirator) radioactivității crescute. După explozia de la reactorul 2 s-a anunțat un incendiu la reactorul 4 (care era în revizie la cutremur), care a fost stins de soldații americani, dar de acolo survine acum creștere puternică a radioactivității, direct în atmosferă. Se speculează că reactorul respectiv ar avea două găuri de dimensiuni metrice în înveliș
Cutremurul din Tōhoku (2011) () [Corola-website/Science/322310_a_323639]
-
explozia de la reactorul 2 s-a anunțat un incendiu la reactorul 4 (care era în revizie la cutremur), care a fost stins de soldații americani, dar de acolo survine acum creștere puternică a radioactivității, direct în atmosferă. Se speculează că reactorul respectiv ar avea două găuri de dimensiuni metrice în înveliș (carcasă). La 16 martie, purtătorul de cuvânt guvernamental, Yukio Edano, a comunicat că temporar, din cauza valorilor radioactive prea mari au fost întrerupte acțiunile de răcire prin udare cu apă, efectuate
Cutremurul din Tōhoku (2011) () [Corola-website/Science/322310_a_323639]
-
ultimii 50 de lucrători ai centralei rămași acolo, au trebuit pentru un timp să fie retrași din incintă, dar între timp au revenit în centrală. Cei 50 de tehnicieni s-au oferit voluntar să continue încercările de a limita supraîncălzirea reactoarelor, dar radioactivitatea extrem de mare a împiedicat sau întrerupt considerabil activitatea de răcire cu apă de mare vărsată din elicoptere sau cu aruncătoare de jeturi de apă. Reactoarele de la Fukushima au o vechime de 30-40 de ani, cel mai vechi fiind
Cutremurul din Tōhoku (2011) () [Corola-website/Science/322310_a_323639]
-
de tehnicieni s-au oferit voluntar să continue încercările de a limita supraîncălzirea reactoarelor, dar radioactivitatea extrem de mare a împiedicat sau întrerupt considerabil activitatea de răcire cu apă de mare vărsată din elicoptere sau cu aruncătoare de jeturi de apă. Reactoarele de la Fukushima au o vechime de 30-40 de ani, cel mai vechi fiind reactorul 1, . Reactoarele 2-6 au fost construite între 1974-1979. Plănuite ar fi încă doua reactoare. La 12 martie, la o zi după cutremur, autoritățile au făcut cunoscut
Cutremurul din Tōhoku (2011) () [Corola-website/Science/322310_a_323639]
-
dar radioactivitatea extrem de mare a împiedicat sau întrerupt considerabil activitatea de răcire cu apă de mare vărsată din elicoptere sau cu aruncătoare de jeturi de apă. Reactoarele de la Fukushima au o vechime de 30-40 de ani, cel mai vechi fiind reactorul 1, . Reactoarele 2-6 au fost construite între 1974-1979. Plănuite ar fi încă doua reactoare. La 12 martie, la o zi după cutremur, autoritățile au făcut cunoscut că, pentru reducerea presiunii create în sala reactorului Fukushima I, supapele de aerisire au
Cutremurul din Tōhoku (2011) () [Corola-website/Science/322310_a_323639]
-
extrem de mare a împiedicat sau întrerupt considerabil activitatea de răcire cu apă de mare vărsată din elicoptere sau cu aruncătoare de jeturi de apă. Reactoarele de la Fukushima au o vechime de 30-40 de ani, cel mai vechi fiind reactorul 1, . Reactoarele 2-6 au fost construite între 1974-1979. Plănuite ar fi încă doua reactoare. La 12 martie, la o zi după cutremur, autoritățile au făcut cunoscut că, pentru reducerea presiunii create în sala reactorului Fukushima I, supapele de aerisire au trebuit să
Cutremurul din Tōhoku (2011) () [Corola-website/Science/322310_a_323639]
-
de mare vărsată din elicoptere sau cu aruncătoare de jeturi de apă. Reactoarele de la Fukushima au o vechime de 30-40 de ani, cel mai vechi fiind reactorul 1, . Reactoarele 2-6 au fost construite între 1974-1979. Plănuite ar fi încă doua reactoare. La 12 martie, la o zi după cutremur, autoritățile au făcut cunoscut că, pentru reducerea presiunii create în sala reactorului Fukushima I, supapele de aerisire au trebuit să fie deschise câtăva vreme, astfel încât gaze radioactive au ajuns în atmosferă. În
Cutremurul din Tōhoku (2011) () [Corola-website/Science/322310_a_323639]
-
de ani, cel mai vechi fiind reactorul 1, . Reactoarele 2-6 au fost construite între 1974-1979. Plănuite ar fi încă doua reactoare. La 12 martie, la o zi după cutremur, autoritățile au făcut cunoscut că, pentru reducerea presiunii create în sala reactorului Fukushima I, supapele de aerisire au trebuit să fie deschise câtăva vreme, astfel încât gaze radioactive au ajuns în atmosferă. În vecinătatea reactorului a fost detectat și cesiu radioactiv, un indiciu al unei eventuale reacții în lanț. În zona provinciei nord-estice
Cutremurul din Tōhoku (2011) () [Corola-website/Science/322310_a_323639]
-
12 martie, la o zi după cutremur, autoritățile au făcut cunoscut că, pentru reducerea presiunii create în sala reactorului Fukushima I, supapele de aerisire au trebuit să fie deschise câtăva vreme, astfel încât gaze radioactive au ajuns în atmosferă. În vecinătatea reactorului a fost detectat și cesiu radioactiv, un indiciu al unei eventuale reacții în lanț. În zona provinciei nord-estice Miyagi, 150 de km depărtare de Fukushima a fost măsurată o radioactivitate de 400 de ori mai mare decât cea normală. Se
Cutremurul din Tōhoku (2011) () [Corola-website/Science/322310_a_323639]
-
în zona cu o rază de la 20 la 30 km au fost rugate să stea în case. În limita de 20 km în jurul centralei erau deja pe 13 martie peste 200.000 de persoane preventiv evacuați. La 12 martie la reactorul 1 al centralei Fukushima I a avut loc o mare explozie care a aruncat în aer acoperișul și zidurile lui; el este unul din cele 6 reactoare ale centralei. Explozia se crede că a avut loc când vapori radioactivi eliberați
Cutremurul din Tōhoku (2011) () [Corola-website/Science/322310_a_323639]
-
13 martie peste 200.000 de persoane preventiv evacuați. La 12 martie la reactorul 1 al centralei Fukushima I a avut loc o mare explozie care a aruncat în aer acoperișul și zidurile lui; el este unul din cele 6 reactoare ale centralei. Explozia se crede că a avut loc când vapori radioactivi eliberați din învelișul reactorului s-au transformat în hidrogen și s-au amestecat cu oxigenul din atmosferă. Învelișul reactorului nu pare să fi fost afectat de explozie. Pe
Cutremurul din Tōhoku (2011) () [Corola-website/Science/322310_a_323639]
-
centralei Fukushima I a avut loc o mare explozie care a aruncat în aer acoperișul și zidurile lui; el este unul din cele 6 reactoare ale centralei. Explozia se crede că a avut loc când vapori radioactivi eliberați din învelișul reactorului s-au transformat în hidrogen și s-au amestecat cu oxigenul din atmosferă. Învelișul reactorului nu pare să fi fost afectat de explozie. Pe 14 martie a avut loc o explozie și la reactorul 3, care nu ar fi afectat
Cutremurul din Tōhoku (2011) () [Corola-website/Science/322310_a_323639]
-
și zidurile lui; el este unul din cele 6 reactoare ale centralei. Explozia se crede că a avut loc când vapori radioactivi eliberați din învelișul reactorului s-au transformat în hidrogen și s-au amestecat cu oxigenul din atmosferă. Învelișul reactorului nu pare să fi fost afectat de explozie. Pe 14 martie a avut loc o explozie și la reactorul 3, care nu ar fi afectat integritatea învelișului reactorului, și nici camera de control a reactorului (conform unei declarații a IAEA
Cutremurul din Tōhoku (2011) () [Corola-website/Science/322310_a_323639]