5,519 matches
-
în care se lasă citită dorința de a evada, de a reveni la esența oricărei arte: libertatea. Încă un element care probează finețea analistului, propaganda nu este tratată în bloc, avem, mai degrabă, o fenomenologie a propagandei care include actul receptării. Ingineriile uneori sofisticate, alteori grotesc și insalubru de simple ale propagandei reclamă un ochi versat și un mind game pe care atât actorii politici, cât și cineaștii sau spectatorii învață să-l joace și pe care Cristian Tudor Popescu îl
Iluziile pierdute ale filmului românesc by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/4973_a_6298]
-
regăsitei sticle a căpitanului Grant, iar această regăsire o constituie codul, nicidecum mesajul operei. Criticul este provocat să stabilească o punte de legătură între pestrițul alfabet ideologic al epocii noastre (existențialist, psihanalitic, creștin etc.) și limbajul specific al operei literare. Receptarea unei astfel de „răsturnări” a priorităților critice va fi la fel de contradictorie, nu doar în Franța, unde străvechea la querelle des Anciens et des Modernes se reactivase cu această ocazie, dar și la noi: dacă Romul Munteanu ținea să ne asigure
„Ultimul“ Barthes și mistica intermitenței by Adrian Mureșan () [Corola-journal/Journalistic/2565_a_3890]
-
a putea fi deosebiți. Pe stradă sunt montate automate Willspeak unde poți asculta diverse piese de Shakespeare (a cărui autoritate este încă disputată), iar încăierările dintre bandele rivale nu mai pornesc de la muzică, fotbal sau droguri, ci de la divergențele de receptare a unui scriitor sau altul. Mai mult, furtul și falsificarea manuscriselor originale, indiferent de genul căruia îi aparțin, au ajuns ținta principală a hoților și traficanților de carte. Dintre aceștia, Acheron Hades, al treilea pe lista celor mai căutați criminali
Salvați-o pe Jane! by Florin Irimia () [Corola-journal/Journalistic/5586_a_6911]
-
de stilistică ambiguă, mai mult ca sigur și-a dat curs unei intuiții cumplit de încăpățânate. Chiar marcat confesive fiind, amintirile celui dintâi cafegiu al țării, se dovedesc totuși integral convertibile în proză. La un curs, în ciuda majorei crize de receptare, ofertant. Argumente care să încurajeze o asemenea tranzacție se găsesc. Obișnuiți strict, după 1989, cu un anume calapod tematic al memorialisticii, în care denunțul lumii comuniste, de preferință carcerale, alterna restrictiv cu iluzia târzie a paradisului interbelic, suntem incapabili, astăzi
La mica înțelegere by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7614_a_8939]
-
alt loc că din cauza numărului extins de colaboratori (aprox. 150), puțini critici și istorici literari din interior au avut îndrăzneala și interesul (cu excepția cîtorva ,rebeli": Dan C. Mihăilescu, Nicolae Florescu sau Mircea Popa) să critice dicționarul. Atît cît a fost, receptarea ne poate da însă o imagine concludentă despre meritele și neajunsurile acestor prime două volume. Părerea generală a fost că DGLR a beneficiat din plin de precedența celorlalte două dicționare importante de acest gen: Dicționarul scriitorilor români coordonat de clujenii
DGLR față cu receptarea critică by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11225_a_12550]
-
instrumente, DGLR vine să umple, așadar, un gol imens, recunoașterea dificultății și a utilității demersului Academiei fiind, astfel, premiza tuturor comentariilor critice făcute pînă acum. Analizele în detaliu, precum și varietatea observațiilor și a reproșurilor critice au dezechilibrat însă decisiv balanța receptării. Comentatorii au luat cu o mînă mai mult decît ce au dat cu cealaltă. Trei tipuri de reproșuri s-au făcut dicționarului: stilistice (în sensul larg) și ideologice, acestea ținînd direct de metodologia și de criteriile de redactare, și, evident
DGLR față cu receptarea critică by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11225_a_12550]
-
întregi par că ar trebui rescrise, redimensionate, revăzute și adăugite sau, după caz, împuținate. Ar fi, însă, atunci, un alt dicționar, condamnat să fie mai bun. Una peste alta, primele două volume ale DGLR nu au prea făcut față examenului receptării critice, impresia generală fiind că, în ciuda ambiției demersului colectiv, meritele rămîn, mai degrabă, individuale: dicționarul este un instrument de lucru vast și util însă improvizat, eterogen, neajunsurile și vicierea punctelor esențiale făcîndu-l vulnerabil, trebuind creditat numai parțial, cu precauție. Data
DGLR față cu receptarea critică by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11225_a_12550]
-
mai diverse mărturii, de la fișe clinice până la file de jurnal sau pagini de corespondență, articole din presa vremii, analize critice etc. De aceea, românul Florinei Iliș se citește - până la un punct - cu plăcerea descoperirii unor detalii exotice din viața și receptarea poetului, documentate atent. În același timp, însă, aceasta prozatoare extrem de inteligență - educată, cel mai probabil, la Scoala suspiciunii deconstrucționiste - știe că accesul nemediat la „miezul viu” al existenței lui Eminescu nu e decât o iluzie. Astfel încât plasează reconstituirea documentar-ficțională în
Codul lui Eminescu by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/4035_a_5360]
-
cu participare, incitat de multitudinea și varietatea problemelor puse în joc, ca și de spectacolul inedit al polemicilor de idei pe care le deschide. Față de apariția precedentei versiuni, cea de acum vine, am impresia, într-un moment sensibil mai favorabil receptării, chiar dacă, institu- țional vorbind, în 2004 criticul era încă președinte al Academiei Române. Eu însumi, multă vreme victimă a unor idei primite de-a gata, aș fi scris altfel atunci decît acum. Ar merita, cîndva, studiate pe larg și la rece
Editura Timpul mărturisirii by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/4528_a_5853]
-
Am reușit o mare victorie". Mi-e frică să nu pierdem ceea ce am câștigat de-a lungul secolelor, libertatea și democrația. Să nu aruncăm, cum se spune, odată cu apa din găleată și peștii care sunt în ea. "Decesul comunismului" și receptarea lui Cioran în SUA Știm că Mircea Eliade, Eugen Ionescu și Emil Cioran, această trinitate de aur a modernismului românesc din exil, și-au petrecut o importantă parte din viață în România. Foarte târziu însă a apărut în SUA un
"Libertatea și democrația - valori pe care trebuie să le apărăm cu orice preț..." by Nichita Danilov () [Corola-journal/Journalistic/15435_a_16760]
-
transforma în problematică și a o impune ca atare. Când nu își arată entuziasmul, critica literară, dramatică sau cinematografică poate fi redusă la tăcere cu argumentul suprem al întârzierii, retardării unor cronicari încă neracordați la fluxurile contemporaneității; iar când, dimpotrivă, receptarea este entuziastă (cazul Ioanei Bradea, al cărei Băgău a făcut furori), ușor le este competitorilor de pe versantul celălalt să acuze neînțelegeri de fond, diferențe de cod cultural și artistic... E foarte instructivă, din această perspectivă, prefața pe care Liviu Antonesei
Noua pornografie by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10596_a_11921]
-
este modificat și diversificat prin traduceri și studii în care prezența lui Anacreon este infimă, el fiind înlocuit de Homer, Horațiu, Eschil, Ovidiu, Apuleius, Properțiu, Vergiliu. Un exemplu de corecție severă aplicată paradigmei literare a predecesorilor îl oferă modul de receptare a literaturii franceze. Sfârșitul secolului al XVIII-lea și primele decenii ale secolului următor au însemnat prezența masivă, în literatura noastră, a literaturii preromantice franceze, cu deosebire prin Marmontel, Chateaubriand, Volney, Bernardin de Saint Pierre, Béranger. Prima jumătate a secolului
Modelul junimist by Dan Mănucă () [Corola-journal/Journalistic/7830_a_9155]
-
la dinamizarea procesului literar continental. În special traducerile erau înțelese de către junimiști drept părți componente ale unui amplu proces, care urmărea construirea unei identități inconfundabile în interiorul ansamblului multicultural european. De aici, atenția deosebită acordată acestui sector, pentru a se evita receptarea unei imagini deteriorate prin anacronism a celuilalt. Despre atenția pe care junimiștii o acordau traducerilor o mărturie sugestivă aduce intervenția pamfletară a lui Maiorescu la adresa versiunii, apreciată drept catastrofală, a unei poezii de Goethe. Citez concluzia: "să ne ierte dl.
Modelul junimist by Dan Mănucă () [Corola-journal/Journalistic/7830_a_9155]
-
la sugestii oferite de traducătorii germani. Reiese limpede că ne aflăm în fața unui procedeu folosit în mod conștient, dacă nu chiar programatic, dedus din principiul unității și varietății culturii europene. Junimiștii au căutat să ofere literaturii române mijloace moderne de receptare a tradiției literare continentale, participând la un proces extrem de activ de interculturalitate. Datorită Junimii, literatura română se înscria, și pe această cale, în sistemul literar modern. Pregătirea sistematică și profesionistă, desăvârșită în mai toate universitățile europene de renume, le-a
Modelul junimist by Dan Mănucă () [Corola-journal/Journalistic/7830_a_9155]
-
critic literar Gheorghe Bogdan-Duică, atunci elev de liceu. 16 Dan Mănucă, Scriitori junimiști, Iași, Editura Junimea, 1971, p. 168-173; ediția a doua, revăzută, Iași, Princeps Edit, 2005, p. 191-197. 17 Dan Mănucă, Traducerile germane ale lui Tieck/Baudissin - surse pentru receptarea lui Shakespeare în România, în "Dacia literară", XVI, 2005, nr. 63, p. 12-15. 18 Adrian Marino, op. cit., p. 63 urm. 19 Dan Mănucă, Critica literară junimistă (1863-1885), Iași, Editura Junimea, 1975, p. 7-15. 20 G. Vârnav-Liteanu, Publicul român, în "Convorbiri
Modelul junimist by Dan Mănucă () [Corola-journal/Journalistic/7830_a_9155]
-
unei dimensiuni legendare pentru cititorii acelor timpuri. "Supracodul" ideologic a facilitat scrierea bestseller-ului comunist (Eugen Negrici). Azi cititorii îi mai urmăresc încă aparițiile publicistice sau editoriale prin prisma acelui capital important de simpatie. Plecarea sa în SUA a întrerupt receptarea critică a romanelor sale, unele aspecte ale problematicii lor rămânând încă neelucidate pe deplin, după mai multe contribuții aduse în reevaluarea operei, mai ales prin articolele sintetice din dicționarele și istoriile literare românești postdecembriste. Succesul multor romane postbelice din România
Petru Popescu – istoria unei receptări by Dinu Bălan () [Corola-journal/Journalistic/7044_a_8369]
-
personajelor de a trăi. "Clocotul" senzorial al personajului narator se realizează printr-o kinestezie a simțurilor aflate într-o alertă inoculată de proximitatea bolii/ideologiei, în "cazarma" unei realități/unui patriotism fad și pauper. Apariția romanului Sfârșitul bahic consemnează o receptare sinuoasă și o problematică semnificativă a romanului satiric și popular. Tezele din iulie 1971 și perioada de close-up, ce le-a urmat, au provocat scrierea unei comedii de moravuri comuniste, un adevărat Satyricon românesc. Cu o altă ocazie, am analizat
Petru Popescu – istoria unei receptări by Dinu Bălan () [Corola-journal/Journalistic/7044_a_8369]
-
dimensiunea sociologică extrem de importantă a unui roman de largă popularitate. Procesul de negociere este bidirecțional, presupunând, pe de o parte, intenția autorului de a scrie romane pe placul cititorilor (deci o poietică a romanului popular) și, pe de altă parte, receptarea cărților organizate eficient de industria de entertainement pe genuri populare (deci o teorie a receptării genurilor populare). Scrierea după formula romanului popular și receptarea propriu-zisă depersonalizează factorul uman (scriitorul și cititorul) - o caracteristică a industriei de entertainement care, volens-nolens, predomină
Petru Popescu – istoria unei receptări by Dinu Bălan () [Corola-journal/Journalistic/7044_a_8369]
-
presupunând, pe de o parte, intenția autorului de a scrie romane pe placul cititorilor (deci o poietică a romanului popular) și, pe de altă parte, receptarea cărților organizate eficient de industria de entertainement pe genuri populare (deci o teorie a receptării genurilor populare). Scrierea după formula romanului popular și receptarea propriu-zisă depersonalizează factorul uman (scriitorul și cititorul) - o caracteristică a industriei de entertainement care, volens-nolens, predomină în Occident. Ca o consecință, genul literary fiction (în această accepție, termenul este aproape intraductibil
Petru Popescu – istoria unei receptări by Dinu Bălan () [Corola-journal/Journalistic/7044_a_8369]
-
scrie romane pe placul cititorilor (deci o poietică a romanului popular) și, pe de altă parte, receptarea cărților organizate eficient de industria de entertainement pe genuri populare (deci o teorie a receptării genurilor populare). Scrierea după formula romanului popular și receptarea propriu-zisă depersonalizează factorul uman (scriitorul și cititorul) - o caracteristică a industriei de entertainement care, volens-nolens, predomină în Occident. Ca o consecință, genul literary fiction (în această accepție, termenul este aproape intraductibil!) este relativizat în grila genurilor romanului de mare popularitate
Petru Popescu – istoria unei receptări by Dinu Bălan () [Corola-journal/Journalistic/7044_a_8369]
-
Romanele lui Petru Popescu din SUA au fost analizate de critica românească, reliefându-se mai mult formula de roman popular, în defavoarea argumentelor de ordin literar. Împachetarea unor conținuturi valoroase din punct de vedere literar și uman a fost minimalizată. În receptarea romanului Before and after Edith (Înainte și după Edith) stau mai multe piedici. Trebuie înțeles bine conceptul de decadență europeană a sfârșitului de secolul al XIX-lea din Europa Centrală pentru a analiza acest roman de un erotism macabru. Deși
Petru Popescu – istoria unei receptări by Dinu Bălan () [Corola-journal/Journalistic/7044_a_8369]
-
țesătura epică armonizate de stilul scrierii. Cronicarii cad ori în capcana gustului (nu gustă un anumit gen de roman), ori în cea a unei critici elitiste. În privința romanului Amazon Beaming (Revelație pe Amazon), negocierea de gen certifică formulele narative utilizate, receptarea și valoarea cărții. Amatorii de roman antropologic sunt pe deplin mulțumiți. Pasionații de romane de călătorie și de aventuri sunt satisfăcuți în mai mică măsură. Însă romanul descoperirii geografice constituie învelișul senzațional al cărții, aceasta fiind cartea ei de vizită
Petru Popescu – istoria unei receptări by Dinu Bălan () [Corola-journal/Journalistic/7044_a_8369]
-
este o realitate a literaturii actuale în care genurile literaturii populare (thriller, suspense, aventuri) se întrepătrund cu genul literary fiction. Negocierea de gen, realizată atât prin mixarea de thriller și roman de tip reflecție antropologică, cât și prin scrierea și receptarea lui, este una complexă și, mai ales, eficientă, ceea ce i-a asigurat o critică de întâmpinare foarte bună (mii de review-uri) și o vânzare foarte bună (trei milioane de dolari), fiind vorba de un topseller (vânzare de peste un milion de
Petru Popescu – istoria unei receptări by Dinu Bălan () [Corola-journal/Journalistic/7044_a_8369]
-
de memorii cu subiect istoric, fiind conștienți în alegerea lor de valoarea literară a confesiunii duble a supraviețuitorilor lagărului de concentrare nazist, Mirek și Blanka. Aprecieri elogioase au venit din partea lui William Styron, Elie Wiesel etc. Negocierea de gen și receptarea propriu-zisă însă au fost perturbate de evenimentele din 11 septembrie 2001 de la World Trade Center, atenția publicului cititor fiind atrasă în această direcție, chiar în momentul promovării cărții. Pentru că romanul horror In Hot Blood (Cu sânge fierbinte) nu inovează ca
Petru Popescu – istoria unei receptări by Dinu Bălan () [Corola-journal/Journalistic/7044_a_8369]
-
the Pack (Weregirls. Nașterea cetei) e o carte de fantezie și de aventuri. Am putea specula ca să o încadrăm într-un roman din categoria urban fantasy (implantarea magicului în lumea modernă) sau din cea fantasy supranatural. Negocierea de gen presupune receptarea romanului Weregirls.... din partea unui public special (adolescentin și nu numai), iubitor al genului juvenile fantasy. Romanul este scris suficient de literar, astfel încât genul fantasy ilustrat prin acest roman are suficiente elemente originale. Mixajul de gen fantasy și de aventuri (în
Petru Popescu – istoria unei receptări by Dinu Bălan () [Corola-journal/Journalistic/7044_a_8369]