5,656 matches
-
În fine, cel de-al treilea tip de analiză, respectiv analiza culturală are în vedere cercetarea condițiilor istorice, sociale și politice în care a fost produsă lucrarea de artă, cu care se asociază mesajul lucrării și în care este expusă receptării. În ceea ce privește cel de-al treilea pas al procesului criticii artistice, judecarea operelor, aceasta se referă la acțiunile de evaluare și de apreciere în funcție de anumite criterii care corespund atât preferințelor subiective ale criticului, cât și unor norme stabilite de "comunitatea de
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
de acumulare a informațiilor despre lucrarea de artă, descrierea precedă sortării analitice a informației și evaluării ei. Informația descriptivă poate fi "internă", delimitând în general subiectul, mediul și forma lucrării, și "externă", oferind date concrete despre contextul producerii, prezentării și receptării lucrării. De cele mai multe ori, asumarea unei teorii a artei poate influența acțiunea descriptivă (dar și cea interpretativă și evaluativă) a criticului. Ca atare se poate vorbi și despre suprapuneri ale descrierii, interpretării, evaluării și teoretizării, câtă vreme descrierea are de-
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
instrumentalismul presupune o percepere a artei dincolo de valorile sale estetice, luând în considerare efectele etice, sociale, politice etc. pe care le poate propune sau aduce opera de artă. În arta actuală această teorie e aplicată în analiza felului în care receptarea și participarea în cadrul artei e influențată de motivațiile activismului cultural și politic 133. Poziția de apreciat în judecarea unei lucrări de artă ar fi poziția pluralistă și eclectică a posibilității de a prezenta și interoga consecințele artei dintr-o multitudine
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
Funcționând în direcția depășirii comentariului de clarificare și autonomizare a experienței estetice, provocate prin conștientizarea producerii relației estetice dintre obiectul și percepția estetică, critica de artă, care dezvoltă o relație specifică atât cu obiectul de artă, cu contextul producerii și receptării lui, cât și cu publicul de artă, cu diferitele tipuri de percepție în funcție de diferitele credințe, convingeri și afecte, formate diferit în diferite împrejurări, devine unul dintre genurile de discurs paradigmatice pentru legitimarea teoriei post-estetice în condițiile culturale actuale. Semnalarea unora
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
for Theoretical Art and Analyses, Philip Pilkington și David Rushton, care conduceau revista Analytical Art, și Charles Harrison, editorul revistei Studio International între 1966 și 1971. Art & Language a lansat o critică susținută asupra condițiilor ideologice de producție, expunere, diseminare, receptare și critică, devenind o grupare paradigmatică prin provocarea teoretică a convențiilor artei și istoriilor ei160. Într-un interviu realizat de Catherine Millet în 1971 pentru revista Art Vivant, editorii grupului Art & Language propun o distincție critică între două componente ale
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
a înlocui obiectul experienței spațiale și perceptuale cu definiția sa lingvistică (opera apărând sub forma unei propoziții analitice), obiectul este interogat cu privire la vizualitatea sa, la statutul său de marfă, la forma distribuirii sale, ceea ce duce la o redefinire a condițiilor receptării și a rolului spectatorului.166 La rândul său, pornind de la asumarea tezei potrivit căreia arta conceptuală a fost o mișcare critică semnificativă în dezvoltarea artei moderne, Charles Harrison pune problema schimbării criteriilor de judecare a artei în funcție de schimbările din practica
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
perspectiva cercetării biografiilor artiștilor, iar în cea de-a doua accepțiune, studiile vizuale presupun atât documentarea care stă la baza producerii unei lucrări de artă, cât și comentariile, considerațiile teoretice ori aprecierile critice care se aplică post factum producerii și receptării unei lucrări de artă. Pentru analiza de față este luat în considerare cel de-al doilea înțeles al studiilor vizuale, respectiv relevanța practică a teoriilor care le subîntind. • Referitor la cea dintâi (ipo)teză, ceea ce este în primul rând de
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
inerție pe direcția "misiunii polemice" a scriitorilor. Apariția unei "arte a intenției" (artistului) trebuie să țină cont de producerea unui text de întâmpinare care ar organiza felul în care este văzută opera, semnificarea acțiunii prin stabilirea unui cadru informațional de receptare fiind una dintre responsabilitățile artistului ce s-ar adăuga angajării participării privitorului / cititorului în procesul producerii semnificației operei 170. • În ceea ce privește cea de-a treia (ipo)teză de lucru, potrivit căreia unul dintre materialele cele mai întrebuințate în exprimarea artei conceptuale
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
multivalent și aflat în continuă schimbare al contestării ideologice și politice. Influența tot mai largă pe care o are în practica artistică complexul de discursuri al culturii vizuale ar fi nu doar o consecință a transformărilor condițiilor de concepere și receptare a producțiilor culturii contemporane de masă și de nișă, ci și un rezultat al proceselor istorice care au restructurat practica și discursul artelor vizuale. Astfel, în acord cu această idee, potrivit lui Graeme Sullivan, apariția practicilor vizuale artistice în modernitate a
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
să reconsiderăm într-un mod nelimitat condiția experimentală a criticii ca situație critică productivă expusă creației. În aceste condiții, studiile vizuale, înțelese atât ca modalități de investigare, documentare și producere a actului artistic, cât și ca modalități de transpunere a receptării discursive, devin instrumente de interogare creativă asupra relațiilor noastre critice cu tot ceea ce (ne) co-produce coexistența. Cercetare și mediere: teoria critică a artei și educația artistică Analiza condiției critice actuale, realizată în procesul construirii unei teorii post-estetice a studiilor vizuale
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
discursul lui Chapman e "straniu și impresionant"128. Profesorul ne dezvăluie, în cuvinte la fel de impresionante, că da, într-adevăr, discursul ne "mișcă", într-o măsură suficient de semnificativă încât să realizăm că efectele sale imediate constituie un criteriu neadecvat de receptare a mesajului său, să intuim că puterea sa trece dincolo de efectul său asupra celor trei persoane din public. Discursul lui Chapman, apreciază Black, "nu este un monument rece de marmură. El trăiește"129. Dar, pentru a îi înțelege viețuirea, remarcă
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
și semnificativă. "Obiectul" de interes al lui Chapman, ce legitimează contextul identificat de Black, este "întregul": întreaga Americă, toată populația sa, secolele de istorie ale americanilor. Rămânem, parțial edificați, parțial neliniștiți, în expectativă, cu toate că știm deja, poate chiar mult înaintea receptării "loviturii de teatru" a profesorului Black, care încă ne așteaptă, cine este publicul pe care pastorul Chapman îl vizează în adresa sa. De dragul raționamentului și a excelentelor calități strategice ale criticului retoric, să rămânem în așteptarea "momentului său de glorie
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
a vorbi "servitorii lui Dumnezeu pe pământ"677, desigur, numai în măsura în care afirmațiile acestora "se conformează înțelesului valid al textului original"678. Nu în ultimul rând, adaugă criticul, procesul de structurare a ordinii discursului "implică aproprierea delimitată a discursului, prin care receptarea sa este situată restrictiv"679, în aceeași măsură în care, am văzut, producția discursivă depinde de anumite restricționări. Prin urmare, remarcă McKerrow, participarea indivizilor la o autentică "dialectică a controlului"680, indiferent dacă acești participanți contribuie la construcția structurii sociale
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
mizerii unui suflet chinuit/ Mult mai mult îi vor atrage decât tot ce ai gândit.” După ce ziariștii, memorialiștii, societățile culturale și, în bună măsură, școala au dat contur mitului Eminescu (începând cu anii declinului său intelectual și imediat după moarte), receptarea operei publicate a căzut adesea sub palierul mediu al lecturii, din cauza „marșării” pe accidentul biografic 100 și a răspândirii unor parodii (și auto-parodii?) adesea licențioase, ce făceau deliciul boemei ieșene și bucureștene până târziu, după al doilea război mondial. Totuși
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
încă era o realitate dramatică, iar accentele de românism exacerbat puteau constitui un refugiu (este adevărat, cu efecte contraproductive pe termen lung) pentru cetățeanul bombardat din interior cu propagandă antiromânească, directă sau mascată. Azi situația este alta: putem regândi fenomenul receptării lui Eminescu în mod critic, în spiritul adevărului, pe baza lecturii integrale a operei. Din nefericire, alături de abordarea obiectivă, rațională, își fac loc și interpretările exagerate. Libertatea de expresie și varietatea mijloacelor de comunicare (inclusiv internetul) oferă oricui, ca să dau
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
mizerii unui suflet chinuit/ Mult mai mult îi vor atrage decât tot ce ai gândit.” După ce ziariștii, memorialiștii, societățile culturale și, în bună măsură, școala au dat contur mitului Eminescu (începând cu anii declinului său intelectual și imediat după moarte), receptarea operei publicate a căzut adesea sub palierul mediu al lecturii, din cauza „marșării” pe accidentul biografic 100 și a răspândirii unor parodii (și auto-parodii?) adesea licențioase, ce făceau deliciul boemei ieșene și bucureștene până târziu, după al doilea război mondial. Totuși
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
încă era o realitate dramatică, iar accentele de românism exacerbat puteau constitui un refugiu (este adevărat, cu efecte contraproductive pe termen lung) pentru cetățeanul bombardat din interior cu propagandă antiromânească, directă sau mascată. Azi situația este alta: putem regândi fenomenul receptării lui Eminescu în mod critic, în spiritul adevărului, pe baza lecturii integrale a operei. Din nefericire, alături de abordarea obiectivă, rațională, își fac loc și interpretările exagerate. Libertatea de expresie și varietatea mijloacelor de comunicare (inclusiv internetul) oferă oricui, ca să dau
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
elemente din suportul de curs pentru ID Hobjilă, 2009. 2 Cf. Pușcariu, 1974, p. 322-327; Iordan & Robu, 1978, p. 71 ș.u. 3 Vezi Ducrot & Schaeffer, 1996, p. 265. 4 Iordan & Robu, 1978, p. 71-72. 5 Pentru producerea, transmiterea și receptarea sunetelor, vezi Iordan & Robu, 1978, p. 72. 6 Cf. Iordan & Robu, 1978, p. 84; Miller, 1956, p. 68 etc. 7 Cf. Ducrot & Schaeffer, 1996, pp. 251-253. 8 Am avut în vedere, în exemplificare, doar unele dintre valențele cuvintelor respective. Contextual
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
guvernării se va reduce. Este o chestiune pe care o susțin și acum. R.T. Cum a fost primit acest proiect al unificării realizat de dumneavoastră în rândul membrilor de partid, al celor din PNL? V.S. Există mai multe paliere ale receptării acestui proiect. Și, ca să răspund întrebării dumneavoastră, eu mă bucur că la baza partidului acest proiect a fost receptat. Eu nu spun că a fost acceptat de toată lumea. Ceea ce este important este că eu primesc zilnic telefoane de la oameni din
Istorie recentă 100% by Robert Turcescu/Valeriu Stoica () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1377_a_2886]
-
emițătorului, cât și perceperea integrală și corectă a mesajului de către receptorul său. Condensarea poate avea loc cu adevărat atunci când acești doi participanți la comunicare sunt acordați la același ton, când nu mai este nevoie de secvențe suplimentare pentru exprimarea și receptarea unei idei sau a unei emoții. Cuvântul condensat și lexicalizat devine suficient sieși; el nu necesită alte explicații, sugestii, completări sau reconstrucții mentale de contexte absente; el este un semn scurt care spune totul. Abrevieri și sigle bibliografice Avram = Andrei
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
unei mari reforme: Reforma în Educație ! (noiembrie 1, 2010) Reacție la... reacțiile generate de Legea Educației Naționale STIMATE DOMNULE PREȘEDINTE, STIMAȚI COLEGI, Ca oricărui alt text, și textului Legii Educației Naționale i se pot aplica numeroase coduri de lectură și receptare/interpretare, în funcție de reprezentările sau imaginarul cititorului, de experiența sa de viață sau în domeniu, de așteptările vârstei, de deschiderea culturală, de spiritul democratic ș.a.m.d. Câți cititori, atâtea sensuri, spune teoria receptării, prin urmare e firesc ca opiniile asupra
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
pot aplica numeroase coduri de lectură și receptare/interpretare, în funcție de reprezentările sau imaginarul cititorului, de experiența sa de viață sau în domeniu, de așteptările vârstei, de deschiderea culturală, de spiritul democratic ș.a.m.d. Câți cititori, atâtea sensuri, spune teoria receptării, prin urmare e firesc ca opiniile asupra Legii Educației Naționale, propuse de Guvern, să fie atât de diverse și contradictorii. Aceasta nu înseamnă însă că Legea e contradictorie. Spiritul contestatar al unor cititori nu transformă automat conținutul textului nostru de
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
Prin emisiunile radiofonice sau televizate, prin lucrările sale în care informația științifică cu cel mai înalt grad de veridicitate este „ambalată” și „vândută” (pentru a vorbi în termeni de marketing) într-o manieră foarte atractivă, pe înțelesul și capacitatea de receptare a unui mare număr de cititori, Marius Sala marchează era lingviștilor care nu doar ascultă, ci se și exprimă, a profesioniștilor limbajului de care nu le mai e teamă sau jenă interlocutorilor, reprezentant al lingvisticii care recunoaște dinamica normei și
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
sau îl anihilează, îl metamorfozează până la dizolvare. Discursul public oferă vorbitorului posibilitatea de a-și urmări ideea centrală iar modul în care urmează să o susțină conduce, pe baza unei structuri-tip, la o înțelegere a ideilor, facilitând transmiterea și receptarea mesajului. Dincolo de realitatea discursivă, percepută în funcționarea dinamică a structurilor și interacțiunii dintre ele, dincolo de realitățile externe și instituționale, le remarcăm pe cele socio-psiho-lingvistice care țin de vorbitori și de proiecțiile lor asupra limbii sau imaginarul lor lingvistic. Presa scrisă
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
veritabile „bătălii ale cărților“ fiind purtate între criticii anilor ’60-’70. Interpretările „clasice“ (a lui Călinescu, de pildăă reprezintă, de fapt, niște construcții acrobatic-speculative, care adesea intră cu titlu de literă de lege în manuale și influențează, de pe aceste poziții, receptarea de bază a operei eminesciene, fiind sistematic rău înțelese, luate literal sau, dimpotrivă, răstălmăcite. Apoi critica postbelică, în chiar realizările ei optime, suferă prea adesea de tentația narcisistă a metaforizării, drapându-și judecățile în falduri de împrumut, care le perturbă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2198_a_3523]