6,418 matches
-
presupune în egală măsură pe langă negociere, recunoaștere și reprezentare, insă corelativ în ceea ce privește gestionarea conflictelor interne, o problemă majoră o ridică acțiunile rebele(-lilor), recunoașterea acestora că un grup sau reprezentant al populației unui anumit stat implicând și recunoașterea obiectivelor revendicate de către rebeli. Un exemplu în acest sens îl oferă conflictul israeliano-palestinian, în care Israelul 27 a refuzat multă vreme să recunoască Organizația pentru Eliberarea Palestinei și implicit entitatea palestiniană ca națiune; în revers, OEP alături de mai multe state arabe au
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
o lege prin care Ierusalimul era proclamat capitala eternă a statului Israel. Zece ani mai tarziu, în 1990, Ierusalimul de Vest a devenit exclusiv evreiesc, în vreme ce Ierusalimul de Est reunea în mod egal populație evreiască și arabă. În continuare, Israelul revendică suveranitatea asupra întregului Ierusalim, insă palestinienii au pretenții cel puțin pentru partea estică, care include Orașul Vechi și locurile sale sfinte. Privind retrospectiv, unul din numeroasele momente de criză, care reconfirmă importantă Ierusalimului pentru ambele părți, a avut loc la
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
israeliano-palestinian "în cadrul formulei două state"; pentru palestinieni semnarea acestui acord a reprezentat o implicită recunoaștere a statului Palestina;428 la 29 iunie, au fost uciși 37 turiști occidentali, iar 20 au fost răniți în atacurile teroriste desfășurate de pe litoralul tunisian, revendicate de gruparea extremistă sunnita Statul Islamic; la 14 iulie, SUA, Rusia, China, Marea Britanie, Franța, Germania și Iranul au încheiat la Viena un acord final asupra programului nuclear iranian, menit să garanteze caracterul strict pașnic ale acestui program, în contrapartida cu
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
Jerusalem Center for Public Affairs, p. 1. 207 Ibidem, p. 5. 208 A se avea în vedere evenimentele care au marcat sfârșitul anului 2015, este vorba de atentatele de la Paris, dar și din alte regiuni ale lumii care au fost revendicate fără echivoc de către organizația ISIS. 209 Deși s-au înregistrat, din 2006, semnale în acest sens prin crearea organizației Statul Islamic în Irak; gruparea a cunoscut un reviriment odată cu revoltele din Siria, 2011. 210 Paul Ciocoiu, "Statul Islamic, amenințarea jihadistă
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
Naționale de Apărare "Carol I", București, 2007, p. 194. 225 Ibidem. 226 A se analiza în acest context și acțiunile jihadiștilor din mișcarea Statul Islamic (care s-a desprins din mișcarea Al-Qaeda), care în ultimele luni ale anului 2015 au revendicat mai multe acte/atentate de tip terorist. 227 Pentru multă vreme palestinienii nu au recunoscut statul Israel, iar Israelul nu a recunoscut și nu a admis crearea unui stat palestinian. 228 Foaia de Parcurs va fi prezentată într-unul din
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
parte; se considera că dacă actorii jocului pot comunica intențiile lor credibil, dacă pot rezista impulsurilor conflictuale atunci pot fi găsite soluții și pentru dileme vechi, seculare". 1099 Ibidem, p. 69. 1100 Ibidem. 1101 A se vedea multitudinea de atentate revendicate de ISIS, cel mai răsunător atentat fiind cel de la Paris de la (7 ianuarie 2015), însă cel mai recent este cel de la Istanbul (12 ianuarie 2016). 1102 În Indonezia (la Jakarta) a avut loc un atentat terorist revendicat de gruparea ISIS
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
multitudinea de atentate revendicate de ISIS, cel mai răsunător atentat fiind cel de la Paris de la (7 ianuarie 2015), însă cel mai recent este cel de la Istanbul (12 ianuarie 2016). 1102 În Indonezia (la Jakarta) a avut loc un atentat terorist revendicat de gruparea ISIS, la 14 ianuarie 2016; un alt atentat terorist a avut loc în capitala statului Burkina Fâso, revendicat de gruparea teoristă Al Qaida din Maghrebul Islamic, pe 15 ianuarie 2016. 1103 Rămâne de văzut ce tip de lider
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
mai recent este cel de la Istanbul (12 ianuarie 2016). 1102 În Indonezia (la Jakarta) a avut loc un atentat terorist revendicat de gruparea ISIS, la 14 ianuarie 2016; un alt atentat terorist a avut loc în capitala statului Burkina Fâso, revendicat de gruparea teoristă Al Qaida din Maghrebul Islamic, pe 15 ianuarie 2016. 1103 Rămâne de văzut ce tip de lider se va dovedi Abdel Fattah el-Sisi în Egipt (în funcție de la 8 iunie 2014) și care va fi evoluția primăverii arabe
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
engleze constă și în diversitatea de autori, lucrări și interpretări pe care le-a influențat. O dovadă este existența, în zilele noastre, a unei linii de cercetare și teoretizare solide, reprezentată de autori din Canada, Australia și Marea Britanie, care se revendică de la această tradiție și dorește să o continue, prin cercetarea permanenței anumitor instituții internaționale de-a lungul timpului, prin problematizarea drepturilor omului și a respectării lor, ca un posibil nou scop comun al statelor, prin introducerea unor concepte normative care
ŞCOALA ENGLEZĂ A RELAŢIILOR INTERNAŢIONALE. In: RELATII INTERNATIONALE by Olivia Toderean, Ionuț Apahideanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1511]
-
poziția intelectuală asumată a unui liberal conservator. Ultimul capitol al volumului poate fi citit, astfel, ca o tentativă de a recupera, pentru cei de astăzi, un nucleu fecund al moștenirii junimiste, privită ca o sursă privilegiată de la care se poate revendica o viziune contemporană a libertății. Liberalismul conservator al Junimii nu este doar un obiect muzeal, ci și punctul de plecare pentru un viitor posibil. Mulțumirile mele se îndreaptă către directorul Editurii Humanitas, domnul Gabriel Liiceanu. Dedic paginile de față părinților
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
examinabil cu detașarea arheologului intelectual, viziunea junimistă stă la originea unui efort simbolic de a apăra, în contra tiraniei, libertatea, demnitatea umană și autonomia spiritului. Căci acel grăunte al moderației în jurul căruia se ordonează viziunea junimistă este cel de la care se revendică atât rezistența față de etnicismul antonescian, cât și opoziția intratabilă față de dogmatica stalinistă. Numitorul comun este dat de întoarcerea către Maiorescu: ultima generație post junimistă de dinainte de comunism (de la Șerban Cioculescu la Vladimir Streinu și Pompiliu Constantinescu) este și cea care
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
James Billington, Fire in the Minds of Men. Origins of the Revolutionary Faith, Basic Books, New York, 1980, pp. 1-24.</ref> Promisiunile neîmplinite ale lui 1789 sunt magma din care se hrănește fascinația revoluționară. Precedentul iacobin oferă modelul de la care se revendică o nouă specie antropologică, fascinată de investigarea posibilităților schimbărilor sociale. Opoziția „reacțiunii“, severitatea represiunii, solitudinea insurgen ților sunt factorii care explică, încă de la finele secolului al XVIIIlea, fizionomia particulară care va marca sensibilitatea revoluționară. Conspirația lui Babeuf este retorta în
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
pe atât de influentă în capacitatea ei de a genera „legenda neagră“ asociabilă gândirii conservatoare. În această paradigmă de lectură, câmpul politic de după 1848 poate fi organizat în funcție de reperele „progresului“ și „reacțiunii“. În prima tabără sar situa cei care se revendică, în liniile lor generale, de la moștenirea revoluției muntene și de la blocul ideologic european al anului 1789. Ei sunt cei care pledează, cu energie, în numele „liberalismului“, pentru egalitatea politică, și militează, profetic, pentru abolirea privilegiilor aristocratice. Numele concret al acestui curent
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
ilustrează pedagogia spiritului critic. „Revoluționarului“ îi este preferată efigia omului politic ceși asumă modestia obiectivelor, în numele prudenței și al experienței. Scriind, în 1936, la aniversarea Junimii, Ioan C. Filitti rezuma, în formule lapidare, esența acestei „școli junimiste“, de la care se revendica el însuși. Rândurile sale sunt un epitaf pe piatra tombală a unei asocieri de spirite ce întruchipează o viziune a libertății. Dar atunci de unde a derivat judecata greșită asupra concepțiilor politice ale Junimii? [...] A derivat din atitudinea de critică rece
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
Englitera“, în Antologia ideologiei junimiste, ed. cit., pp. 111-112.</ref> Evoluție și prudență: o viziune maioresciană Discursurile parlamentare maioresciene sunt o cutie de rezonanță în cadrul căreia se regăsesc temele centrale ale pedagogiei politice junimiste. Fidel unui proiect politic care se revendică de la 1857, iar nu de la 1848, Maiorescu gândește dezvoltarea României moderne în termenii efortului de limitare a tensiunii dintre inovațiile instituționale și fondul local. Prudența este parte din această filozofie socială ce intenționează să evite saltul în necunoscut și recursul
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
dintre punctele sale, afină cu această prudență evoluționistă recuperabilă la Maiorescu sau Carp. Ceea ce patima polemistului și angajarea ziaristului nu pot înlătura este asumarea unei perspective ce rămâne îndatorată ipotezelor conservatoare. În aceeași măsură în care poate fi apropiat sau revendicat de o linie radicală ce duce la sămănătorismul lui Iorga și la antisemitismul lui A.C. Cuza, Eminescu poate fi citit, în anumite ocazii, ca un scriitor ce trăiește în umbra imaginarului european post burkean. Politica eminesciană pare să fie 108
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
este C.A. Rosetti - complexitatea unei științe a guvernării ce face apel la forțele vii ale trecutului ca la un bazin din care se regenerează ființa națională. Eminescu reinven tează tradiția, spre a oferi gândirii conservatoare occidentale, de la care se revendică, un corespondent în mediul românesc. Imaginea Evului Mediu policentric, dominat de bresle și de solidaritate comunitară, îl obsedează pe scriitor. Îndepărtarea de tradiție, ins tigată de liberalii radicali, este păcatul originar al unei politici care încetează să mai fie evolutiv
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
După cum votul universal nu va însemna prezența care eliberează un întreg corp politic. Viziunea lui P.P. Carp rezumă o direcție de evoluție intelectuală care debutează odată cu 1863- 1864. Elogiul acestei înțelepciuni a prudenței propune o imagine familiară celor care se revendică din trunchiul conservator. Pașii modești sunt instrumentul de care se servește reformatorul vizionar. Evoluția este alternativa la imprudența umanitară a radicalismului politic. Știu că aceste măsuri nu sunt bătătoare la ochi, știu că ele nu fac să salte inima de
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
ale cetății, evocate, memorabil și vizionar, de Maiorescu în „Contra școalei Bărnuțiu“. Rațiunea, iar nu orbirea, moderația, iar nu inspirația alimentată de resentiment: după un secol al rătăcirilor, junimismul e parte din tradiția românească a libertății, de la care ne putem revendica. În junimism, ca formă locală de distilare a conservatorismului, este identificabilă rezistența la seducția masificării și anihilării individualismului creator. Proiectul unei comunități policentrice, care mizează pe autonomie locală, este actual și astăzi, în măsura în care descentralizarea postcomunistă nu a fost decât un
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
asupra scopului ultim al lumii [...] Istoria universală se desfășoară pe tărâmul spiritului”. Prin ascensiunea și cucerirea puterii politice de către proletariat la sfârșitul anului 1917, s-a instaurat convingerea generală printre istorici potrivit căreia fundamentele marxiste ale disciplinei îi îndreptățesc să revendice pentru istorie statutul de știință exactă. Prestigiul științific pe care îl aveau fizicienii, matematicienii, chimiștii, medicii ș.a., care le dădea și o poziție socială solidă (titluri științifice, poziții academice, formatori de opinie etc.), i-a îndemnat pe istorici să caute
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
că era insuficient de critică. A început chinul modificărilor, al includerii și excluderii din planul de apariții, al precizărilor la «pagină» și la «frază». La începutul lui 1966 cartea a apărut”), iar în final se raportează și la momentul 1963, revendicându-și prioritatea în investigarea junimismului. Vom reproduce câteva fragmente din cartea apărută în 1966, pentru a arăta concesiile pe care Z. Ornea le-a făcut dogmatismului și cenzurii obstruante.: „[...] o contribuție însemnată a adus-o între cele două războaie mondiale
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
următor cele ale lui G. Panu, precum și un volum dedicat societății ieșene (Junimea. Amintiri, studii, scrisori, documente, vol. I-II, Editura Albatros, București, 1971). în mai 1970 apărea la Iași primul număr din noua serie a Convorbirilor literare, care se revendica de la revista întemeiată la 1867. Prin unele atitudini, remarcate de Anneli Ute Gabanyi, avea un anumit spirit de frondă, însă debutul a fost unul prudent, profesorul L. Rusu fiind ocolit. Revistei „Junimii” îi este consacrată o monografie de către P. Marcea
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
sau nu dreptul la ajutor, iar Emil Cioran îi răspunde laconic: „nu mă interesează, eu sigur sunt intelectual”. Pentru că grupul Buzești-Vișoianu-Crețianu care administra acest fond a refuzat să dea banii pentru susținerea Comitetului Național, în condițiile în care banii erau revendicați și de statul român, au apărut o serie de scenarii cum ar fi existența unui complot al lui Vișoianu de a deveni prim-ministru în exil, și deci de a avea dreptul legal de a dispune de fond; se susținea
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
mai era nici un motiv să nu râvnească la cetățenia noii lor patrii”. Mai mult decât atât, același autor releva că românii americani au contribuit, în anii războiului, la „apărarea democrației americane, și că, prin urmare, și rasa română își poate revendica meritul de a fi avut o parte, cât de modestă, la ceea ce se numește «The making of America», adică la crearea Americei de astăzi. Și, fără îndoială, se vor mai face și alte jertfe, toate câte se vor cere bunilor
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
nescrisă încă, este nu numai o lucrare necesară, ci, înainte de toate, o exigență ce nu mai poate fi amânată. Demersul nostru, care are un rost introductiv, se dorește a fi o posibilă prefață a viitoarei monografii a americanilor care se revendică a face parte din grupul etnic român. Jill MASSINO „Ei ne-au spus că trebuie să reconstruim ceea ce au distrus nemții” Povești ale femeilor deportate 1. Introducere: victime, istorie și memorie colectivă Și, a doua zi... a venit mama [plângând
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]