11,108 matches
-
Religiile africane tradiționale nu le cer adepților acest lucru. Credințele animiste sunt universale și se bazează pe convingerea că Dumnezeu este prezent în toate ființele și obiectele și că spiritele strămoșilor rămân și ele în această lume. Spre deosebire de noile religii, ritualurile animiste se împletesc cu viața cotidiană; nu există nici o separare forțată, ca în cazul creștinilor, care se duc la biserică, sau al musulmanilor, care își întrerup celelalte activități pentru a se ruga, și nici confruntări simbolice între Biblie și Coran
by Madeleine Albright [Corola-publishinghouse/Science/1028_a_2536]
-
și influența stereotipurilor / 235 3. Raportări la contexte / 237 3.1. Modulări și poziție socială / 237 3.2. Gen, statut, rol și concepții despre grup / 240 3.3. Analogie și compensație / 247 3.4. Actualizări, RS și ideologie / 250 4. Ritualuri și eficacitate simbolică / 254 4.1. Definiție și specificitate a comportamentelor ritualice / 254 4.2. "Mecanici" vrăjitorești: exemplul bocajului normand / 259 Bibliografie / 273 Glosar / 283 Index de nume / 293 Index de termeni / 301 Prefață la ediția în limba română "Un
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
motive prea complexe pentru a le expune aici, s-a considerat multă vreme că tot ceea ce ținea de domeniul psihismului și de activitatea perceptivă era strict legat de individualitate, fără nici un raport cu interacțiunile, instituțiile, regulile de drept, practicile și ritualurile. Această bipartiție le oferea psihologilor cîmpul lor (abstract) de cercetare, centrat pe o monadă (individul), fără legături interacționale cu contextul, iar sociologilor propriul lor obiect de studiu, definit, printre altele, prin exterioritate și gradul său de constrîngere, deși ambele discipline
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
laboratoare de psihologie, și-a propus să fondeze o Völkerpsychologie și să studieze aici producțiile mentale create de o comunitate umană, inexplicabile în termeni de simplă conștiință individuală, deoarece presupun acțiunea reciprocă a mai multora dintre acestea. Limbajul, religia, obiceiurile, ritualurile, magia, fenomenele de rudenie sînt o parte dintre ele. 2.1.2. Memorie, tradiție și substraturi Durkheim face pasul teoretic și epistemologic decisiv prin diferitele sale scrieri, mai ales în Formes élémentaires de la vie religieuse (1912) și în lucrările sale
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
din media, odată cu înmulțirea descoperirilor științifice sau tehnice, a posibilităților de călătorie, odată cu mobilitatea socială și profesională, grupurile și indivizii sînt întotdeauna mai preocupați să aducă la lumină referenții după care se conduc și se cugetă. Știința populară, practicile magice, ritualurile, obiceiurile au permis timp îndelungat o ajustare relativă a ideilor și comportamentelor, astăzi reglementate de RS. De reținut • "A colecționa opinii" într-o formă dezorganizată nu este același lucru cu "a studia reprezentările sociale". A pune în opoziție individul (psihologie
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
și "impurului", a "masculinu-lui/femininului", a "recunoașterii sociale", a "normalului și pa-tologicului", a "naturii" și "culturii", a "prohibiției incestului"). Asta nu înseamnă că aceste categorii sînt "în afara socialului", din contra. Însușirea/reformularea lor este cea care dă naștere ideologiilor, practicilor, ritualuri sau reprezentărilor sociale. Dar, în același timp, ele se prezintă sub o formă duală, disjunctivă și au o difuzare universală. Ele sînt "chestionate" sau problematizate în toate societățile. Sistemele tehnoștiințifice sînt și ele parțial impregnate de reprezentări sociale. Unele dintre
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
activitățile denominative (Moscovici, 1999) și chiar solilocurile copilului presupun o reprezentare prealabilă sau o referință categorială, socială, interactivă, în același timp exterioară și interioară cuvîntului, o imagine, un semnificat, una sau mai multe cogniții în curs de formare. Categorizarea socială, ritualurile, căutarea de consistență sau de explicații, apartenența la grupuri, conceptele de presupus și de implicit în pragmatică sînt tot atîția factori și forme care structurează RS și prin care acestea din urmă apar. Regulile lingvistice și vorbirea cotidiană facilitează existența
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
construcție a datelor: observare, participare mai mult sau mai puțin periferică la practici, chestionare, studiul arhivelor, al rapoartelor, al dărilor de seamă, interviuri comprehensive. Acest dispozitiv monografic implică o analiză plurireferențială (Jodelet, 1989b) și predominanța interpretării în detrimentul explicației ipotetico-deductive. Abordarea ritualurilor muzicale și a reprezentărilor care le susțin poate fi examinată cu același dispozitiv (Becker, 1985; Seca, 2001). În monografia sa despre reprezentările relațiilor interetnice în cartierul Belleville din Paris, Patrick Simon observă și descrie anumite forme de înțelegere a spațiului
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
XIX-lea din Paris și în diferite alte locuri de repetiție din capitală (Seca, 2001). La sfîrșitul traseului, a fost formulat un model de socializare muzicală pe bază de interviuri colective și individuale, de chestionare, observare și participări la diverse ritualuri (concerte, audiții la repetiții, formarea unui mic grup cu prieteni, serate). Discursul pe marginea stilurilor muzicale uderground evocă efecte comparabile cu cele ale faimosului "fluid mag-netic", descris de istoricii conceptului de hipnoză (Chertok, Stengers), care trimite la cele patru dimensiuni
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
text (arhive, ziare, cărți, decizii ale Curții de Apel, ale instituțiilor, organizațiilor...; dicționare, enciclopedii) Conversații naturale ICONOGRAFICE Figurative, reprezentate prin imagini, artistice Desen și hartă grafică Probă proiectivă Semiologia materialelor artistice sau publicitare COMPORTAMENTALE Grile de analiză a conduitelor simbolice, ritualuri sacre, cotidiene sau profane Observație participantă sau sistematică, monografică Camera subiectivă și diverse înregistrări Inspirat parțial după A.-S. De Rosa, "Le "réseau d'association" comme méthode d'étude dans la recherche sur les représentations sociales: structure, contenus et polarité
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
p. 64 Ideea de proliferare și persistență a formelor ritualice, transformarea lor în conținuturi profane și deci extinderea influenței lor sub o înfățișare diferită, "deghizată", pot servi la extinderea definiției lor la alte forme calificate drept "hierofanii moderne" (Maisonneuve) sau "ritualuri seculare" sau "profane" (Rivière). Aceste fenomene reapar cu ajutorul artelor, al cine-maului, al miturilor, al mișcărilor carismatice, al futurologiei, science-fiction-ului, al jocurilor, sporturilor, spectacolelor diverse, al mișcărilor mulțimilor, ceremoniilor, defilărilor și practicilor politice, precum și în timpul interacțiunilor corporale sau vestimentare. O întreagă
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
o prezentare completă a raporturilor posibile între dimensiunile atitudinale și comportamentale, analizate în acest cîmp de cercetare. Ne vom raporta la publicațiile specializate pentru a o aprofunda (Joulé și Beauvois, 1987, 1988). Ceea ce am putea sublinia este faptul că întrepătrunderea ritualurilor și reprezentărilor, a conduitelor și codurilor, a actelor și simbolurilor este mult mai mare și mai puțin lipsită de importanță decît se crede, inclusiv în comportamentele cele mai puțin "semiotizate" în aparență. Dar, pentru a explica importanța legăturii dintre RS
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
de experiențe extreme; oscialții de delir paranoiac și schizofrenic pentru "explicarea" nefericirii sau a norocului. Acest tip de schemă tipologică poate fi produsă, oricare ar fi credința cercetătorului în raport cu vrăjitorie. Ceea ce contează, înainte de toate, este formalizarea acestui sistem printr-un ritual, în care trebuie să fie cel puțin doi ca să "meargă". Jeanne Favret-Saada, citată foarte des pentru observațiile sale participative în regiunea normandă, descrie o logică de influență specifică a vrăjitoriei, în care cuvintele, moartea și sorții se întrepătrund într-o
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
în regiunea normandă, descrie o logică de influență specifică a vrăjitoriei, în care cuvintele, moartea și sorții se întrepătrund într-o "luptă fatală" (Favret-Saada, 1977). Studiul sistemelor vrăjitorești este asemănător cu cel al reprezentărilor și al relațiilor lor strînse cu ritualurile care le sprijină și cristalizează. "O criză de vrăjitorie ar consta în aceasta: un vrăjitor începe să atragă spre el, prin mijloace magice, forța vitală a unui individ oarecare, adică [...] total lipsit de mijloace [identice]. Cînd o persoană este astfel
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
care pretinde că este." Ibid., pp. 339-340 Evaluăm, la sfîrșit, efectele și semnele puterii magice a unui vrăjitor. Deseori, este vorba despre interpretări "ulterioare". La fel, nu putem cunoaște exact puterea desfăcătorului de farmece care este "văzut" în cursul practicării ritualurilor de "dezvrăjire". Vrăjitorul este implicat la distanță. Se acționează direct asupra unui obiect care îl reprezintă. De exemplu, "se străpunge o inimă de bou". Numai după constatarea efectelor unui astfel de act între partenerii crizei putem estima realitatea luptei angajate
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
sau religioase și sistemele lor de comunicare. * Recursul la analogie și la principiul economiei cognitive explică și el cum "lucrăm" cu reprezentările. * Îmbinarea formelor simbolice și conduitelor este mult mai importantă decît ne închipuim atunci cînd analizăm importanța luată de ritualuri și transmutările lor în societățile moderne. Bibliografie Reprezentări, sisteme simbolice, mituri în diferite discipline BOURDIEU Pierre, La Distinction. Critique sociale du jugement, Paris, Minuit, 1979. CANETTI Elias, Masse et puissance, trad. fr., Paris, Gallimard, 1966 (ed. I în germană, 1960
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
concret...) și reprezentare care le dă sens. Aceasta din urmă îi permite obiectului să fie comunicat, schimbat, reformulat, iar în privința elaborării identității, să formuleze o informație despre obiect, să găsească o orientare pentru acțiunea sa și o explicație a situației. Ritual și practică socială: o practică socială trimite la acte semnificante relaționate între ele de o finalitate și o logică funcțională, simbolică și adaptativă. Un ritual este o practică socială, mai conotată în raportul ei cu sacrul, organizată în funcție de un cod
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
informație despre obiect, să găsească o orientare pentru acțiunea sa și o explicație a situației. Ritual și practică socială: o practică socială trimite la acte semnificante relaționate între ele de o finalitate și o logică funcțională, simbolică și adaptativă. Un ritual este o practică socială, mai conotată în raportul ei cu sacrul, organizată în funcție de un cod sau de mituri, implicînd o reinvestire corporală și mentală a sensului prin comunități și indivizi, în secvențe temporale și spațiale particulare. Schemă: cogniție sau clasă
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
245, 248, 287, 288 Punere în discuție (metodă a), 196-197, 199-200 R Raționalizare, 120, 214, 221-227, 257-258, 283, 288 Recunoaștere (criterii ale), 74-83 Regrupare pe "pachete", 193-194 Reprezentare individuală/ publică, 35-40, 66-67, 242 Rețea de asocieri (tehnică a), 192 Rit/ritual, 28, 34, 60, 72, 139, 143, 149, 151, 254-271, 289 S Schemă figurativă, 108, 123, 159 Scheme/cognitive de bază, 162, 201-209, 289 Schimbare socială, 46-50, 221-222 Similitudine (relație a), 189, 194-195 Sincretism, 43, 250, 288 Siplex, 66-67, Sistem periferic
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
populează astăzi. În perioada în care Peninsula Balcanică era parte integrantă a Imperiului Roman, asupra populației s-a manifestat influența creștinismului, purtătorii noii credințe reprezentînd și un foarte puternic factor de romanizare. Aderarea la noua credință se făcea prin botez, ritual creștin prin care cel botezat primea un nume, un singur nume, ce mărturisea apartenența purtătorului la creștinism și, ca atare, trebuia să difere de numele agreate de oficialitățile romane, care vor adera la creștinism abia mai tîrziu. Prinsă între cele
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
noi imagini, mai vaste și mai profunde. Concluzia pe care o oferă cercetătorului materialul studiat apare cu totul firească: acesta cuprinde „un bogat material lingvistic, arheologic, istoric, practici ale slujbelor religioase, date privind arta iconografiei poezia duhovnicească, versificarea duhovnicească, săvîrșirea ritualurilor în biserică, cîntarea corală în îmbinarea elementelor ei laice cu cele religioase“ (p. 13). Toate aceste aspecte „au fost legate de studierea procesului istoric de dezvoltare a genealogiei ucrainene, de afirmare a creștinismului, a ortodoxiei, de formare și dezvoltare a
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
în teza «Sărbătorile creștine populare: tradiții, datini și obiceiuri din ciclul calendaristic în Bucovina de nord» [sic! Deci nu în regiunea dintre Prut și Nistru!] este actuală. Aceasta este, în cadrul etnografiei ucrainene (s.n.) prima cercetare privind liturgica sărbătorilor creștine în legătură cu ritualurile din calendarul popular“ (p. 7). După toate aparențele, pe aceeași direcție se înscriu și comunicările Sărbătorile creștine: tradiții, datini și obiceiuri ale ciclului calendaristic de toamnă în Bucovina și Sărbătorile creștine: tradiții, datini și obiceiuri ale ciclului calendaristic de iarnă
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
confuz dacă autorul are în vedere exclusiv partea Bucovinei dintre Prut și Nistru sau dacă, pe baza rezultatelor investigațiilor din acea regiune, extinde concluziile asupra întregii Bucovine de nord, aflată în cuprinsul regiunii Cernăuți, incluzînd etnografiei ucrainene orice este „în legătură cu ritualurile din calendarul popular“ bucovinean. 2. Se vorbește despre „ritualica calendaristică a bucovinenilor“ (p. 4), „cultura ritualică la bucovineni“ (p. 4), „poezia calendaristică ritualică din Bucovina“ (p. 3), prin al căror studiu cercetătorii „au datoria să trezească în poporul nostru sentimentul
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
românește. Dar despre persistența unor datini din folclorul românesc chiar în zona studiată de dl. Iosif Selejan ne vorbește chiar domnia-sa. Ce sînt Sînzienele, Sînpetru, Sîntoaderul, de exemplu, cuprinse de autor printre datinile și obiceiurile bucovinenilor, strîns legate de ritualurile bisericești care „au jucat un rol aparte, specific în formarea conștiinței de sine a ucrainenilor din Bucovina“ (p. 42), dacă nu străvechi manifestări culturale ale românilor care au trecut și la ucraineni? Numele acestora amintesc de vremuri de început ale
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
în vârful furcii câteva fire de cânepă, cu credința că, în acest fel, bărbații lor vor fi păziți, la pădure, împotriva accidentelor. Efecte purificatoare, tămăduitoare, se căutau și prin aplicarea unor rituri, pe timpul țesutului, de exemplu, udarea după un anumit ritual a pânzei venea în sprijinul sănătății fizice și psihice a membrilor familiei. În schimb, cânepa apărută în vis semnifica sărăcie, grijă, boli grele sau lacrimi. Multe acțiuni aveau menirea de a provoca întrebuințarea însușirilor cânepii, pe calea analogiei magice. Spre
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]