4,531 matches
-
pentru a se putea oficia liturghia. Preotul Dumitru Patrașcu, paroh de Suceava și decan de Bucovina, își exprima în anul 2001 disponibilitatea de a ceda biserica unui alt cult creștin, dacă vor exista cereri în acest sens. În prezent, Biserica romano-catolică din Ilișești este filială a Parohiei "Adormirea Maicii Domnului" din Cacica. În această biserică sunt celebrate liturghii doar de sărbătoarea hramului, în restul timpului rămânând închisă.
Biserica Sfânta Elisabeta din Ilișești () [Corola-website/Science/323327_a_324656]
-
Biserica "Sfântul Dumitru" din Valea Moldovei este o biserică romano-catolică din lemn, construită în anul 1891 în satul Valea Moldovei (județul Suceava). Ea se află în centrul satului, lângă clădirea primăriei. Biserica are hramul Sfântul Dumitru (sărbătorit în fiecare an la 26 octombrie). După anexarea Bucovinei de către Imperiul Habsburgic (1774
Biserica romano-catolică din Valea Moldovei () [Corola-website/Science/323348_a_324677]
-
în ), aflat pe atunci în Ducatul Bucovinei. La momentul acela, în satul Valea-Seacă locuiau mulți etnici germani. Biserica a primit hramul "Sfântul Dumitru". După datele Recensământului general al populației României din 29 decembrie 1930, în satul Valea-Seacă locuiau 135 credincioși romano-catolici. Aceștia reprezentau o pondere de 8% din populația localității. Marea majoritate a lor era de etnie germană. În 1940, ca urmare a emigrării credincioșilor germani, comunitățile catolice din parohiile bucovinene se reduc numeric, iar unele parohii nu se mai justifică
Biserica romano-catolică din Valea Moldovei () [Corola-website/Science/323348_a_324677]
-
din populația localității. Marea majoritate a lor era de etnie germană. În 1940, ca urmare a emigrării credincioșilor germani, comunitățile catolice din parohiile bucovinene se reduc numeric, iar unele parohii nu se mai justifică. În perioada regimului comunist, numărul credincioșilor romano-catolici din Valea-Seacă s-a micșorat în mod continuu, majoritatea lor (fiind de etnie germană) emigrând în Germania. Denumirea localității a fost schimbată în 1967 în cea de Valea Moldovei. La recensământul din 2002, din cei 5.857 locuitori ai comunei
Biserica romano-catolică din Valea Moldovei () [Corola-website/Science/323348_a_324677]
-
în Germania. Denumirea localității a fost schimbată în 1967 în cea de Valea Moldovei. La recensământul din 2002, din cei 5.857 locuitori ai comunei Valea Moldovei, 5.820 s-au declarat de religie ortodoxă (99,36%), 15 de religie romano-catolică (0,25%), 6 penticostali, 6 adventiști, 3 creștini de rit vechi, 3 musulmani, 2 creștini după Evanghelie, 1 reformat și 1 de altă religie. Comuna Valea Moldovei era formată din două sate: Valea Moldovei și Mironu. În prezent, este filială
Biserica romano-catolică din Valea Moldovei () [Corola-website/Science/323348_a_324677]
-
Biserica "Înălțarea Sfintei Cruci" din Mitocu Dragomirnei este o biserică romano-catolică construită în anul 1894 în satul Mitocu Dragomirnei (județul Suceava). Ea se află pe o uliță a satului, în apropiere de școală, biserica ortodoxă și cimitir. După anexarea Bucovinei de către Imperiul Habsburgic (1775), autoritățile austriece au adus aici coloniști de
Biserica romano-catolică din Mitocu Dragomirnei () [Corola-website/Science/323341_a_324670]
-
regiuni ale imperiului și din landurile germane. Primii coloniști germani au sosit la Mitocu Dragomirnei (în ) în 1782, venind din Banat, și erau de confesiune evanghelică (luterană). Cu timpul, au început să sosească și familii de etnici germani de religie romano-catolică. Comunitatea germană a continuat să crească până în 1918. Pe măsura dezvoltării comunității germane, s-a construit în sat o școală germană, care a funcționat ca „Școală Privată Germană Protestantă” până în 1940. Etnicii germani au construit și biserici: o biserică catolică
Biserica romano-catolică din Mitocu Dragomirnei () [Corola-website/Science/323341_a_324670]
-
a fost construită în apropiere de școală, de biserica ortodoxă și cimitir. Ea are hramul Înălțarea Sfintei Cruci (sărbătorit la 14 septembrie). După datele Recensământului general al populației României din 29 decembrie 1930, în satul Mitocu Dragomirnei locuiau 284 credincioși romano-catolici. Aceștia reprezentau o pondere de 10,28% din populația localității. Marea majoritate a lor era de etnie germană. În perioada regimului comunist, numărul credincioșilor romano-catolici din Mitocu Dragomirnei s-a micșorat în mod continuu, majoritatea lor (fiind de etnie germană
Biserica romano-catolică din Mitocu Dragomirnei () [Corola-website/Science/323341_a_324670]
-
general al populației României din 29 decembrie 1930, în satul Mitocu Dragomirnei locuiau 284 credincioși romano-catolici. Aceștia reprezentau o pondere de 10,28% din populația localității. Marea majoritate a lor era de etnie germană. În perioada regimului comunist, numărul credincioșilor romano-catolici din Mitocu Dragomirnei s-a micșorat în mod continuu, majoritatea lor (fiind de etnie germană) emigrând în Germania. Ca urmare a scăderii permanente a numărului de credincioși prin emigrări în Germania, mutări în alte localități sau deces, a ajuns să
Biserica romano-catolică din Mitocu Dragomirnei () [Corola-website/Science/323341_a_324670]
-
a se putea oficia liturghia. Preotul Dumitru Patrașcu, paroh de Suceava și decan de Bucovina, își exprima în anul 2001 disponibilitatea de a ceda biserica unui alt cult creștin, dacă vor exista cereri în acest sens. În prezent, în Biserica romano-catolică din Mitocu Dragomirnei sunt celebrate liturghii doar de sărbătoarea hramului, în restul timpului rămânând închisă.
Biserica romano-catolică din Mitocu Dragomirnei () [Corola-website/Science/323341_a_324670]
-
Biserica "Înălțarea Sfintei Cruci" din Prisaca Dornei este o biserică romano-catolică construită în anul 1911 în satul Prisaca Dornei din comuna Vama (județul Suceava). Ea se află de-a lungul drumului care face legătura între orașele Suceava și Câmpulung Moldovenesc. După anexarea Bucovinei de către Imperiul Habsburgic (1775), autoritățile austriece au adus
Biserica romano-catolică din Prisaca Dornei () [Corola-website/Science/323342_a_324671]
-
de țipteri. Până la mijlocul secolului al XIX-lea au continuat să vină și alți coloniști germani, care au lucrat ca mineri sau muncitori la fabrica de cherestea. Aceștia erau în majoritate de confesiune evanghelică (luterană), dar exista și o minoritate romano-catolică. Coloniștii germani se ocupau cu exploatarea minereurilor. Aici a funcționat în trecut și o turnătorie (laminorul lui Manz) unde se produceau cuțite de plug, lopeți, târnăcoape, ceainice, variate tipuri de tablă și de oțel-balot și sârmă, iar ulterior au început
Biserica romano-catolică din Prisaca Dornei () [Corola-website/Science/323342_a_324671]
-
de comunitățile evanghelică luterană și romano-catolică (care reprezenta o minoritate de sub 10% din populația coloniei). Cele două comunități germane au hotărât să folosească biserica în comun, semnând un acord în acest sens la 1 aprilie 1825. Încă de la început, comunitatea romano-catolică din Eisenau (Prisaca Dornei) a fost păstorită de preoții din Câmpulung Moldovenesc. Decretul nr. 4445 din 7 februarie 1854 al Guvernului Bucovinei, prin care s-au stabilit jurisdicțiile parohiilor romano-catolice din ducat, a stabilit în jurisdicția Parohiei Câmpulung comunitățile romano-catolice
Biserica romano-catolică din Prisaca Dornei () [Corola-website/Science/323342_a_324671]
-
acest sens la 1 aprilie 1825. Încă de la început, comunitatea romano-catolică din Eisenau (Prisaca Dornei) a fost păstorită de preoții din Câmpulung Moldovenesc. Decretul nr. 4445 din 7 februarie 1854 al Guvernului Bucovinei, prin care s-au stabilit jurisdicțiile parohiilor romano-catolice din ducat, a stabilit în jurisdicția Parohiei Câmpulung comunitățile romano-catolice din localitățile: Argel, Ciumârna, Freudenthal, Frumosu, Gemenea, Moldovița, Ostra, Rus pe Boul (Paltinu), Sadova, Slătioara, Vama și Vatra Moldoviței. Evidențele parohiale din 1857 consemnează existența a unui număr de 167
Biserica romano-catolică din Prisaca Dornei () [Corola-website/Science/323342_a_324671]
-
romano-catolică din Eisenau (Prisaca Dornei) a fost păstorită de preoții din Câmpulung Moldovenesc. Decretul nr. 4445 din 7 februarie 1854 al Guvernului Bucovinei, prin care s-au stabilit jurisdicțiile parohiilor romano-catolice din ducat, a stabilit în jurisdicția Parohiei Câmpulung comunitățile romano-catolice din localitățile: Argel, Ciumârna, Freudenthal, Frumosu, Gemenea, Moldovița, Ostra, Rus pe Boul (Paltinu), Sadova, Slătioara, Vama și Vatra Moldoviței. Evidențele parohiale din 1857 consemnează existența a unui număr de 167 credincioși romano-catolici la Eisenau (Prisaca). După cum atestă o însemnare din
Biserica romano-catolică din Prisaca Dornei () [Corola-website/Science/323342_a_324671]
-
ducat, a stabilit în jurisdicția Parohiei Câmpulung comunitățile romano-catolice din localitățile: Argel, Ciumârna, Freudenthal, Frumosu, Gemenea, Moldovița, Ostra, Rus pe Boul (Paltinu), Sadova, Slătioara, Vama și Vatra Moldoviței. Evidențele parohiale din 1857 consemnează existența a unui număr de 167 credincioși romano-catolici la Eisenau (Prisaca). După cum atestă o însemnare din 23 decembrie 1875 în Cronica Bisericii parohiale din Câmpulung, slujbele religioase se oficiau la Prisaca Dornei într-o capelă. La începutul secolului al XX-lea, din cauza faptului că protestanții voiau să rămână
Biserica romano-catolică din Prisaca Dornei () [Corola-website/Science/323342_a_324671]
-
locuiau mulți etnici germani. Biserica a fost construită de-a lungul drumului care leagă Suceava de Câmpulung Moldovenesc. Ea are hramul Înălțarea Sfintei Cruci (sărbătorit la 14 septembrie). Evidențele parohiale din 1925 consemnează existența a unui număr de 165 credincioși romano-catolici la Eisenau (Prisaca), care erau păstoriți de preotul profesor Leonhard Haschler. Liturghia la biserica romano-catolică din sat era oficiată o dată pe lună. Prin decret episcopal, la 1 august 1939 se înființează Parohia Vama prin desprindere de Parohia Câmpulung, ca paroh
Biserica romano-catolică din Prisaca Dornei () [Corola-website/Science/323342_a_324671]
-
de Câmpulung Moldovenesc. Ea are hramul Înălțarea Sfintei Cruci (sărbătorit la 14 septembrie). Evidențele parohiale din 1925 consemnează existența a unui număr de 165 credincioși romano-catolici la Eisenau (Prisaca), care erau păstoriți de preotul profesor Leonhard Haschler. Liturghia la biserica romano-catolică din sat era oficiată o dată pe lună. Prin decret episcopal, la 1 august 1939 se înființează Parohia Vama prin desprindere de Parohia Câmpulung, ca paroh fiind numit preotul Ernst Haik, născut în Iacobeni. Noii parohii îi sunt arondate comunitățile catolice
Biserica romano-catolică din Prisaca Dornei () [Corola-website/Science/323342_a_324671]
-
comunitățile catolice din Argel, Deia, Frumosu, Moldovița, Molid, Rus pe Boul (Paltinu), Vatra Moldoviței, Eisenau (Prisaca) și Freudenthal. Parohia Vama s-a desființat în timpului celui de-al doilea război mondial, ca urmare a emigrării în Germania a majorității credincioșilor romano-catolici (care erau de etnie germană), iar biserica din Prisaca Dornei a revenit în administrarea Parohiei Câmpulung. În perioada regimului comunist, numărul credincioșilor romano-catolici din Prisaca Dornei s-a micșorat în mod continuu, majoritatea lor emigrând în Germania. Aflat la 21
Biserica romano-catolică din Prisaca Dornei () [Corola-website/Science/323342_a_324671]
-
în timpului celui de-al doilea război mondial, ca urmare a emigrării în Germania a majorității credincioșilor romano-catolici (care erau de etnie germană), iar biserica din Prisaca Dornei a revenit în administrarea Parohiei Câmpulung. În perioada regimului comunist, numărul credincioșilor romano-catolici din Prisaca Dornei s-a micșorat în mod continuu, majoritatea lor emigrând în Germania. Aflat la 21 martie 2004 într-o vizită pastorală în Parohia Câmpulung Moldovenesc, episcopul Petru Gherghel a trecut și pe la biserica filială din Prisaca Dornei în
Biserica romano-catolică din Prisaca Dornei () [Corola-website/Science/323342_a_324671]
-
filială din Prisaca Dornei în drumul său spre bisericile filiale Pojorâta și Vama, unde a celebrat liturghia. În prezent, este filială a Parohiei "Înălțarea Domnului" din Câmpulung Moldovenesc. În această biserică sunt celebrate liturghii foarte rar, din cauza lipsei de credincioși romano-catolici din localitate.
Biserica romano-catolică din Prisaca Dornei () [Corola-website/Science/323342_a_324671]
-
Biserica "Nașterea Sfintei Fecioare Maria" din Frasin este o biserică romano-catolică construită în perioada 1896-1898 în satul Bucșoaia (azi parte componentă a orașului Frasin din județul Suceava). Ea are hramul Nașterea Sfintei Fecioare Maria (sărbătorit în fiecare an la 8 septembrie). Biserica se află în centrul satului Bucșoaia, de-a lungul
Biserica romano-catolică din Frasin () [Corola-website/Science/323356_a_324685]
-
a acesteia să fie folosită ca lăcaș de rugăciune și cealaltă jumătate ca o școală. Aceasta se afla pe locul unde este astăzi școala. Chiar dacă acea clădire era mică, aici se celebrau din când în când servicii religioase pentru credincioșii romano-catolici din Bucșoaia și Frasin. Karl Kalita a donat apoi și o a doua clădire care a fost folosită ca locuință a profesorului. Școala a fost acreditată în 1829 ca școală catolică. În primul an, școala a fost frecventată de 36
Biserica romano-catolică din Frasin () [Corola-website/Science/323356_a_324685]
-
notarul Halip din Gura Humorului, în prezența lui Sidorovici, secretarul sătesc din Bucșoaia. Cum nici această sumă nu acoperea costul construcției, agenții colectori Josef Lazanowski, Leo Lang, Rudolf Häring și Johann Wlodkowski au făcut mai multe drumuri, solicitând donații credincioșilor romano-catolici din districtele Gura Humorului, Rădăuți și Suceava. În urma acestora, s-a colectat suma de 1.600 florini. În acest timp, construcția bisericii continua în ritm accelerat, credincioșii catolici din Bucșoaia prestând muncă voluntară. Lucrările de construcție au fost finalizate în
Biserica romano-catolică din Frasin () [Corola-website/Science/323356_a_324685]
-
de construcție au fost finalizate în septembrie 1898. Bilanțul activității de construcție a fost următorul: Biserica din Bucșoaia a fost sfințită la 25 septembrie 1898, primind hramul "Beatae Mariae Virginis" (Nașterea Sfintei Fecioare Maria). Același hram îl au și bisericile romano-catolice din Arbore, Rădăuți și Siret. Biserica romano-catolică din Bucșoaia a fost arondată Parohiei Gura Humorului. În partea dreapta intrării se află o cruce (Missionskreuz) care amintește de exercițiile spirituale misionare desfășurate în 1905. Deasupra crucii, sub acoperișul de formă semicirculară
Biserica romano-catolică din Frasin () [Corola-website/Science/323356_a_324685]