5,013 matches
-
relațiile dintre noi și ceilalți, în raporturile noastre cu lumea, toți operăm cu simboluri. A.R. Credeți că se poate vorbi de o tradiție feminină în literatura engleză? Neîndoielnic, este literatura în care întâlnești cele mai numeroase și mai valoroase scriitoare, în cepând cu Jane Austen, surorile Brontë, George Eliot, tre când la momentul crucial marcat de Virginia Woolf în literatura interbelică și la etapa ilustrată de Iris Murdoch sau de Muriel Spark în literatura contemporană. Vă recunoașteți vreo înrudire cu
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
ilustrele dumneavoastră prede cesoare? I.M. Nu cred că la nivelul literaturii bune și serioase se poate vorbi de „elementul feminin“. Literatura presupune arta scrisului, sensibilitate, inteligență, imaginație. Acestea nu sunt masculine sau feminine. Eu mă simt legată de unele mari scriitoare, ca Jane Austen sau Emily Brontë, dar mă simt legată de ele ca scriitoare, ca spirite luminate, și nu ca femei. A.R. Ținând seama că cea mai mare parte a romanelor dumneavoastră au un deznodământ funciarmente moral, uneori chiar
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
se poate vorbi de „elementul feminin“. Literatura presupune arta scrisului, sensibilitate, inteligență, imaginație. Acestea nu sunt masculine sau feminine. Eu mă simt legată de unele mari scriitoare, ca Jane Austen sau Emily Brontë, dar mă simt legată de ele ca scriitoare, ca spirite luminate, și nu ca femei. A.R. Ținând seama că cea mai mare parte a romanelor dumneavoastră au un deznodământ funciarmente moral, uneori chiar cu o vagă tentă fin de siècle, ținând seama de implicațiile etico-sociale existente în
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
patriei noastre se înscriu adânc și durabil asemenea adevăruri rostite de tovarășul Nicolae Ceaușescu la Conferința artiștilor plastici: «Poporului îi datorăm, și în domeniul artei, tot ceea ce am realizat mai de preț㻓 etc., etc. (Scînteia, 2 iulie 1978) OLTEANU Lucia, scriitoare de literatură pentru copii „Prin specificul activității noastre, adresându-ne îndeosebi tineretului, lucrătorii de la Animafilm, mobilizați de generoasele îndemnuri adresate creatorilor de către tovarășul N. Ceaușescu de la tribuna celui de al XII lea congres al educației politice și culturii socialiste, ne
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
Revista economică, 13 ianuarie 1989) SURU George, poet „Viitor de vise așezat în trepte, De șaizeci de ori ninge-n ianuarie, Pentru lumina vieții noastre drepte, Strămoșească sănătate, Ceaușescu Nicolae.“ („Ianuarie - 26“, Orizont, 26 ianuarie 1978) ȘANDRU Areta, ziaristă și scriitoare „Și-n dreapta sa a stat întotdeauna, însoțindu-l în greutăți și revoltă, femeia pe care a cunoscut-o în tinerețe și lângă care nu a obosit să fie mereu tânăr: Elena Petrescu-Ceaușescu, militantă activă și neînfricată în cadrul organizației UTC
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
Așa vom afla că pe doamnă o chema Thiess Marianne, că nu e decât o sibiancă din zilele noastre, că are nu mai puțin de optzeci și trei de ani și că în tinerețea ei a fost bună prietenă cu scriitoarea Fanny Seculici, cunoscută de cititori sub numele Bucura Dumbravă, care cândva umblaseră mult împreună pe drumuri de munte. Atunci avea să afle sfinția sa că Doamna Munților, Bucura Dumbravă, cea care se făcuse cunoscută prin editarea câtorva cărți de mare succes
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
locale pentru produsele franceze, pentru spiritul și pentru gustul francez. La începutul acestei perioade, cu ocazia primei lui vizite la Iași, Regele Carol I făgăduiește orașului (după cum o atestă "Memoriile" suveranului, prezintate de un "martor ocular" care nu e decât scriitoarea, de curând scoasă din umbră de d. Lovinescu, Mite Kremnitz), "făgăduiește să petreacă adesea în mijlocul lui și să îngrijească pe cât îi va fi cu putință de buna stare a reședinței sale de a doua, cum voiește să numească de aci
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
lui (când se face cunoscută uneori, când încearcă a se face cunoscută), nu e decât o apologie a acestor tendințe afective, o legitimare a lor. O justificare a asprimei cu care sunt tratați cei care nu pot fi iubiți. Fecunda scriitoare și jurnalistă franceză Gyp (sub adevăratul ei nume, contesa de Martel de Janville) spunea odată de demult (nu-mi mai aduc aminte cu ce ocaziune), pentru a explica și caracteriza aversiunea sa față de evrei: "c'est une question de peau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
autorului. Oamenii și locurile tinereții, orașele în care locuiește și muncește, oamenii dragi din familie sau de aiurea sunt în strânsă legătură cu autorul, iar în unele cazuri, de dragul lor nici numele nu au fost schimbate. În volumul „Ultima Zvâcnire”, scriitoarea Ica Grasu îmbină benefic elementele unor trăiri incandescente, pătimașe și organice cu elemente vaticinare, acolo unde pe parcurs se dovedește acoperită pe deplin. Volumul are pe alocuri aspectele unei veritabile tempeste tratată cu mijloacele literare specifice romanului iar pe de
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
sau David Lynch și să amintească, în finalul interviului, care sunt actorii cu care i-ar fi plăcut să lucreze : James Mason, George Sanders, Gregory Peck, Lee Remick sau Denholm Elliott ! în același număr, un splendid text al Daciei Maraini scriitoare, tovarășa de viață a lui Moravia și colaboratoarea lui Pasolini la scenariul celor O mie și una de nopți , care vorbește cu căldură despre acest mare și magnific prieten care i-a fost Pier Paolo Pasolini. (Prilej pentru mine de
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
245) -, îl va însoți la restaurante, la cinematografe și la plimbări. După prima ofertă de colaborare, venită în 1936 de la ziarul Dimineața, ea va publica mereu, sub pseudonim, diverse bucăți în proză sau dramatice care îi prevesteau un destin de scriitoare. Cum era atmosfera în strada Wilson, unde locuiau ma ma și fiica, aflăm din corespondența de față. Monica Lovinescu a fost mândria și bucuria mamei ei, care a reușit să-i ofere, în ciuda relativei austerități financiare în care tră iau
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
conversații convenționale, fără intimități sufletești; fii atentă chiar cu prof[esorul] tău de regie de la [teatrul] S[arah] Bern[ard]. Tu ești mică; ai plecat în Franța ca să-ți creezi o disciplină intelectuală care să-ți desăvârșească personalitatea de viitoare scriitoare; eu nu aș vrea să intri prea mult în lumea teatrelor, care peste tot are lipsuri morale, și să nu-ți lucrezi pentru doctorat. Mi-am făcut iluzii și îți faci iluzii dacă crezi că totul va fi terminat în
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
alături de credință, este în noi o ură talmudică, o cumplită, inumană dorință de răzbunare atroce. V 23 februarie 1949 [...] Zău, cred că-mi supraestimezi talentul literar și că, în pofida puternicului simț critic cu care ești dotată, vezi în mine o scriitoare, când eu, de fapt, sunt doar o mamă care-și adoră fata, care ar fi în stare să-i scrie zi și noapte, noapte și zi, ca să am această impresie minunată că ea trăiește lângă mine, că îi spun, ca
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
că, folosindu-le, ne asumăm riscul de a trage concluzii eronate (de genul „muștele sunt păsări, iar găinile nu”). 2. Toleranța la români - scria Hannah Arendt la Începutul anilor ’60 <endnote id="(277, p. 190)"/>. Eu cred că afirmația celebrei scriitoare chiar este o exagerare. Să zicem că Hannah Arendt are unele circumstanțe atenuante. Este vorba de o formulare mai mult sau mai puțin „publicistică”, având În vedere faptul că lucrarea din care am citat a fost redactată pe baza reportajelor
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
o exagerare. Să zicem că Hannah Arendt are unele circumstanțe atenuante. Este vorba de o formulare mai mult sau mai puțin „publicistică”, având În vedere faptul că lucrarea din care am citat a fost redactată pe baza reportajelor trimise de scriitoare revistei The New Yorker de la procesul lui Adolf Eichmann de la Ierusalim (1961- 1962). De asemenea, probabil că Hannah Arendt era sub impulsul unor puternice emoții datorate informațiilor prezentate În cadrul procesului. Regăsim Însă cam același tip de evaluare și În cercetări
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
cf. 80, p. 129 ; 3, p. 75 ; 253, III, p. 445"/>) ; sau : „Evreul tot evreu rămâne, chiar dacă are pinteni la cizme” (proverb german și polonez). „Evreul rămâne Întotdeauna evreu”, spune un personaj din nuvela Mendel din Gdansk, publi cată de scriitoarea poloneză Maria Konopnicka În 1897 <endnote id=" (682, p. 227)"/>. Nici măcar convertirea lui la creștinism (suprema schim bare !) nu este percepută ca o modificare esențială : „Fie chiar botezat, evreul tot zaraf” (Vasile Alecsandri, piesa Agachi Flutur) ; sau : „Firea evreului n-
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
e scris acum cinci ani -, se impune o redactilografiere. Pentru colaționare, te rog să fii bun și s-o faci mata, cu atenție. Pun, alături, patru fotografii cu Otilia Cazimir. Cu excepția celei de la masa de scris, celelalte datează de la sărbătorirea scriitoarei la șaptezeci de ani. Trimit, de asemenea, și două manuscrise, cu rugămintea să ai mata grijă de toate aceste documente. Veți reproduce potrivit deciziei proprii. în legătură cu manifestările din noiembrie , rămîne să stabilim la momentul oportun detaliile. Primește, te rog, dragă
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
mare! și Poșta redacției e dată cu un corp mai mare și ceea ce se răsfață în dreptul ei! E totuși ceva că un text critic despre G. Ibrăileanu e, ca tipar, la același nivel cu „tableta de scriitor”, semnată de cunoscuta „scriitoare” Lucia Olaru Nenati! Dacă poate fi dat cu petite un articol despre forestieri, un altul despre Liceul Agroindustrial Hemeiuși sau revista revistelor, un articol despre Ibrăileanu (și, întîmplător, numai aceasta!) nu se cuvenea să fie tipărit în acest fel (care
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
LEVIȚCHI, EMILIA WANDA ( 1916 - 1964 ) PROFESOARĂ și TRADUCĂTOARE Emilia Wanda Levințchi a fost o reprezentantă de seamă a învățământului superior și a vieții culturale din orașul Iași. „În ea se manifestau cu putere”, scria profesorul universitar doctor N. I. Popa, „o scriitoare înzestrată, o profesoară de vocație, o cercetătoare asiduă și o excepțională tovarășă de muncă”. S-a născut la 24 ianuarie 1916 în comuna Bravicea, județul Orhei, unde mama sa era medic la spitalul din localitate. A urmat cursurile liceale în
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
că acest pornotimp colcăie de pornocomuniști indivizi care poartă halat muncitoresc sau uniformă de tip sovietic și care spun : Pe tine te reeducăm prima sau : Eu sînt tovarășul Stan și am putere mare. în labele acestor bestii se zbate frumoasa scriitoare Milena (Daniela Nane), care la începutul filmului cere protecție de la rafinatul intelectual Ian (șerban Ionescu). Ian e un rol de compoziție pentru Ionescu, care prin datele lui naturale se situează mult mai aproape de ideea de Ion (de altfel, a și
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
debutat cu rolul lui Ion din Ion), și compoziția lui constă în : a) bărbuță distinsă ; b) eșarfă purtată pe sub cămașă ; c) pahar de coniac ; d) fața lui obișnuită. Rezultatul e un porno intelectual perfect adică un partener potrivit pentru porno scriitoarea Milena, care pare să-și desfășoare o bună parte din activitățile literare (cum ar fi cititul din propria carte sau compunerea de denunțuri împotriva tovarășului Stan) echipată în pornoneglijeu. Ian și Milena au fost împreună, dar s-au despărțit acum
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
personaje și situații intră în rezonanță cu personaje și situații din opera ei (realizatorii au citit-o), dar e o rezonanță găunoasă : tot ce ne spune este că povestea asta de dragoste a transformat-o pe Austen într-o mare scriitoare, ceea ce (chiar admițînd că a existat o asemenea poveste) nu este adevărat. Ceea ce a transformat-o într-o mare scriitoare este efortul ei permanent de clarificare morală. Visez la un film despre Jane Austen în care să simt acest efort
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
rezonanță găunoasă : tot ce ne spune este că povestea asta de dragoste a transformat-o pe Austen într-o mare scriitoare, ceea ce (chiar admițînd că a existat o asemenea poveste) nu este adevărat. Ceea ce a transformat-o într-o mare scriitoare este efortul ei permanent de clarificare morală. Visez la un film despre Jane Austen în care să simt acest efort. Sau măcar la unul în care s-o văd cum prepară falca aia de vacă umplută cu găluște. Dilema Veche
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
poate fi citită ca o nouă variantă a clasicei povești (clasicizată de Henry James prin romanul Ce știa Maisie) despre copilul care interpretează greșit, cu rezultate dureroase, purtările oamenilor mari din jurul său. Dar e în același timp povestea unei tinere scriitoare care falsifică impardonabil realitatea din ambiția scriitoricească de a o ordona într-un anumit sens. în viitor, Briony va încerca să-și răscumpere greșeala scriind cărți bune, folosindu-și imaginația nu pentru a le atribui personajelor ei intenții malefice, ci
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
recuperare a unei fațete a operei contemporane cu scriitorul. Într-o altă carte însă, În Țara Miticilor. De șapte ori Caragiale, autoarea lansa întrebarea care a preocupat câteva generații de istorici literari la care ne alăturăm. Merită revăzute însă nuanțările scriitoarei care deplasează întrebarea către un alt orizont interpretativ. „Cum arată Caragiale, contemporanul nos- tru ? De fapt, întrebarea ar trebui să fie alta. Cum reușește el să fie, în orice epocă din istorie, contemporanul nostru, în belle époque și în epoca
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]