4,125 matches
-
o animă. Concluziile sale nuanțate, de fiecare dată bine cumpănite, le sunt de folos multor compozitori tineri, ca și de altfel unora dintre colegii mai maturi. Combate cu consecvență lipsa de profesionalism, carențele de gust, graba în rezolvarea aspectelor de scriitură ale pieselor de muzică ușoară. (...) Dintre cei ce dezbat profesional problemele la zi ale muzicii noastre ușoare, Richard Bartzer pare să fie cel mai chemat s-o facă și, totodată, cel mai combativ, gata să sară în orice clipă în
Richard Bartzer () [Corola-website/Science/319677_a_321006]
-
Grigore Traian Pop , Nicolae Dan Fruntelată , Ștefan Vida Marinescu , Marius Manta , Ioan Lazăr , Constantin Călin , Tiberiu Lovin , Ioan Romeo Roșiianu ș.a. Cezar Ivănescu scria despre poetă,la debutul său în volum, în 1996: " este, indiscutabil, o poetă împlinită, sigură pe scriitura ei de un mare rafinament stilistic. “Somnul grifonului”, volumul ei de poeme în manuscris, dezvăluie o știință a scrierii unei poezii eliptice, dificile, un gen de “lirism abstract” și ermetic, avându-și modelul în poezia lui Eugenio Montale. Aparenta secitate
Simona Nicoleta Lazăr () [Corola-website/Science/316520_a_317849]
-
kilograme) - sunt analizați și psihanalizați până-n cele din urmă clipe ale vieții lor de venetici, ce-și dorm acum somnul de veci în pământ străin. Atât prin subiectul său, de un dramatism incontestabil, cât și prin frumusețea, profunzimea și autenticitatea scriiturii, romanul lui Ion Lazu se dovedește a fi o carte de pus pe raftul întâi al oricărei biblioteci." - Constantin Stan despre Veneticii de Ion Lazu. Prezentare la Clubul de proză al ASB, 30 martie 2010): „Nu-mi place să folosesc
Ion Lazu () [Corola-website/Science/316556_a_317885]
-
literatura mare. A spus-o Fernando Pessoa, la primirea Premiului Nobel (...) Această poveste a unei familii de refugiați din Basarabia, odată cu întoarcerea frontului și așezarea ei în apropiere de Slatina, are un dramatism cum în puține cazuri am văzut; o scriitură de asemenea extraordinară, îmbinând timpurile narative magistral, prezentul și imperfectul evocării, aș spune teribil, încât pe alocuri mi-a indus un soi de atitudine tragică, prin aceea că omul victimă a istoriei devine un învingător. (...) Această poveste a unor învingători
Ion Lazu () [Corola-website/Science/316556_a_317885]
-
despre Cartea șoaptelor* a lui Varujan Vosganian. Eu cred că Veneticii lui Lazu este, din toate punctele de vedere, cu mult, cu mult deasupra Cărții șoaptelor a lui Vosganian, dacă vreți să vă dau un reper.” - Remus Valeriu Giorgioni: ... "O scriitură doctă, pricepută, lucrată (se vede că e vorba de ediția definitivă a unei opere), un ton protocolar, un stil bine cumpănit, studiat, așezat, iată ce caracterizează până la urmă romanul lui Ion Lazu.(...) Conglomeratul de întâmplări, gânduri, idei, fapte - sentimente/evenimente
Ion Lazu () [Corola-website/Science/316556_a_317885]
-
universitar francez originar din România. A fost fiul actorilor Jules Cazaban și Irina Nădejde. Absolvent al Conservatorului Național Superior de Muzică din București. Critic muzical și compozitor de muzică spectrală (http://fr.wikipedia.org/wiki/Musique spectrale). Profesor de armonie și scriitură la Conservatorul George Enescu din București (1971-1983), bursier DAAD (1974-75, Germania), participant la cursurile de vară de la Darmstadt (1982-1983), laureat cu premiile I și II la concursurile de compoziție ICONS (Torino, 1987). În 1983 s-a stabilit la Paris. Doctor
Costin Cazaban () [Corola-website/Science/315139_a_316468]
-
intră în componența unei orchestre simfonice. Deși multe partituri orchestrale folosesc instrumente cu coarde ciupite (harpa sau, mai rar, chitara) și lovite (pianul), denumirea de „coarde” în raport cu orchestra nu se va referi la ele, ci exclusiv la coardele frecate. Astfel, scriitura pentru „coarde” folosește cinci partide: vioara întâi, vioara a doua, violă, violoncel și contrabas. (Contrabasul lipsește uneori. În unele partituri, contrabasul are exclusiv rolul de a dubla violoncelul la octava inferioară. Când este prezent în scriitura barocă, contrabasul interpretează linia
Instrument cu coarde () [Corola-website/Science/315164_a_316493]
-
la coardele frecate. Astfel, scriitura pentru „coarde” folosește cinci partide: vioara întâi, vioara a doua, violă, violoncel și contrabas. (Contrabasul lipsește uneori. În unele partituri, contrabasul are exclusiv rolul de a dubla violoncelul la octava inferioară. Când este prezent în scriitura barocă, contrabasul interpretează linia basului continuu alături de cel puțin un instrument polifonic, de regulă cu coarde ciupite. În aceste cazuri, contrabasul poate nici să nu figureze în partitură, includerea lui în ansamblu ținând de stilistica dorită.) Partidele de coarde cu
Instrument cu coarde () [Corola-website/Science/315164_a_316493]
-
arhaic. O recenzie din "Entertainment Weekly" a fost nemulțumită de ritmul scăzut al acțiunii, în timp ce "The Washington Post" s fost de părere că "Eragon II" trebuia scurtat. O recenzie din "The Boston Globe" remarca următoarele: Barnes & Noble în schimb cataloghează scriitura ca fiind cursivă, iar "Children's Literature" a pus accent pe bogăția detaliilor. "Kirkus Reviews" a comparat romanul cu un amestec de elemente și personaje fantasy care, dincolo de faptul că e derivat, e bine realizat și prinde cititorul. Încă se
Eragon II. Cartea primului născut () [Corola-website/Science/316101_a_317430]
-
să "îi facă pe plac editorului" lungind textul, printre altele, cu ilustrarea "ultimei degenerări" a omului. "A fost o luptă" - își amintea ulterior Wells - "între scriitor și W. E. Henley, care voia, cum zicea el, să pună un pic de 'scriitură' în poveste. Dar scriitorul nu a vrut așa ceva, a eliminat interpolările lui Henley și a scris textul cum a vrut." Acest pasaj al narațiunii a fost publicat în altă parte ca "The Grey Man". Textul eliminat a fost publicat și
Mașina timpului (roman de H.G. Wells) () [Corola-website/Science/321155_a_322484]
-
precisă. Aceste scheme înfrunzesc, ca acel zero, geometrie pură, din care transpar iarba, vegetația arborescentă; întreaga lui artă se naște din balansul dintre imaginea unei idei, de regula neeroice, nepretențioase, nesofisticate, și dinamica ei imprevizibilă la nivelul soluțiilor plastice, a scriiturii plastice, de o impresionantă naturalețe și bogăție. Pictorul modern nepeisagist se lasă cotropit în forme surprinzătoare de amintirea peisagismului. De fapt, a unei naturi atotcuprinzătoare, evidenta și ascunsă, la proporții vaste, aflată într-o irepresibilă expansiune. (...) C. Radu Constantinescu
Florin Ciubotaru () [Corola-website/Science/323251_a_324580]
-
în jurul unui personaj - Nicole des Jardins Wakefield - punând bazele unei trilogii publicată între 1989 și 1993, care cuprinde românele "Râma ÎI", "Grădină din Râma" și "Război pe Râma". Conform spuselor lui Clarke, Lee a realizat cea mai mare parte a scriiturii, în timp ce el a fost o sursă de idei. Ulterior, Lee a mai publicat singur două române a caror acțiune se petrece în același univers, "Bright Messengers" (1995) și "Double Full Moon Night" (1999-2000). În anii 2000, el a scris încă
Gentry Lee () [Corola-website/Science/324246_a_325575]
-
fi excelentă dacă ar fi rămas la abordarea predecesoarei sale în loc să se inspire din formatul bestsellerelor”. La rândul său, "Ossus Library" apreciază faptul că „personajele sunt mai complexe în această carte decât în precedenta” dar caracterizează romanul ca având o scriitură slabă, premise false și „prea multe descrieri în termeni tehnici matematici”. "SF2 Concatenation" este mult mai dur, caracterizând "Rama II" ca „o dezamăgire”, dar îi acordă clemență prin faptul că „luat de sine stătător, dacă n-ar fi existat un
Rama II () [Corola-website/Science/324247_a_325576]
-
de către cei ai căror nervi nu au fost deja tociți de perspectiva erei atomice.” În recenzia făcută ediției celor de la Gnome, P. Schuyler Miller recomandă culegerea de povestiri „pentru situațiile alambicate, pentru umor, pentru personajele calde și, mai ales, pentru scriitura bună.” Faptul că alte părți dețineau drepturile de ecranizare ale povestirilor lui Asimov a constituit un impediment important în realizarea unui film după culegerea sa de povestiri. Cu toate acestea, pe 16 iulie 2004, Twentieth Century Fox a lansat filmul
Eu, robotul (culegere de povestiri) () [Corola-website/Science/324259_a_325588]
-
la aceste tipuri de discurs, ea poate fi determinată de autocenzura pe care și-o impun femeile de teama de a nu fi ridiculizate sau ignorate. În aceste condiții culturale, feministele au pus problema exprimării „autentice” a femeilor, a unei scriituri autentice (Woolf, 1989; Mills 1995). Dacă femeile au în cele din urmă acces la discursul public, îndeosebi la literatură și cultură, atunci se pune problema acceptării normelor tradiționale strict masculine cu privire la teme, modalități stilistice. Unele feministe au propus găsirea unor
Critica feministă a limbajului () [Corola-website/Science/325264_a_326593]
-
în totalitate un stil literar, sau chiar limba în sine. Pe de altă parte, în anii 80’ conceptul de “limbaj al femeilor” (women’s language), lansat de Robin Lakoff (1975) a fost amplu dezbătut. Una din obiecțiile aduse noțiunilor de scriitură feminină (écriture féminine) și limbaj al femeilor a fost esențialismul noțiunii de diferență a femeilor, care polarizează excesiv cele două genuri, feminin și masculin. De asemenea, li s-a reproșat promotoareleor acestor concepte, mai ales din partea lingviștilor, utopismul și a-
Critica feministă a limbajului () [Corola-website/Science/325264_a_326593]
-
care se construiește identitatea feminină este mai puțin determinat de factorii biologici inerenți decât de norme externe și relații de putere ce promovează și sprijină “dominația masculină” (Pierre Bourdieu, 1998). Cercetătoarele feministe franceze (Julia Kristeva, Hélène Cixous) vor defini o scriitură feminină (“écriture féminine”) sau o rostire feminină (“parler femme”) la intersecția poeziei, magiei, foliei, altfel spus, în afara logocentrismului masculin dominant. De altminteri, orice mecanism discursiv al periferiei (etnice, de clasă, etc.) ar putea fi considerat feminin dacă prin feminin se
Feminitate () [Corola-website/Science/325303_a_326632]
-
A debutat în 1978 cu o comedie domestică, Ciripit de păsărele, la Teatrul de Comedie din București regizată de Sanda Manu și având o distribuție formată numai din monștri sacrii: Stela Popescu, Vasilica Tastaman, Iurie Darie, Stefan Tapalagă, Valentin Plătăreanu. Scriitura deloc tributară clișeelor epocii i-a asigurat autorului dramatic priză la spectatori din toate generațiile și treptat și aprecierile criticiilor de prestigiu ai epocii. Piesa s-a jucat cu săli pline o suta de spectacole. A urmat piesa care l-
Dinu Grigorescu () [Corola-website/Science/326054_a_327383]
-
relațiile intime, iubirea și căsătoria, dintr-un punct de vedere foarte omenesc și adesea plin de umor”, iar "Science Fiction Chronicle" consideră că „dezvoltarea gradată și revelarea motivațiilor și a lacunelor fiecărui personaj în parte sunt o adevărată lecție de scriitură de calitate, care surprinde prin răsturnări de situații”<refname="Critici"/>.
Asasinul regal () [Corola-website/Science/322741_a_324070]
-
din litografie, instrumente puse în slujba unei creații care are în centru un discurs poetic, o expresivitate picturală, o linie sigură și personală. Gestul său capătă valoare în sfera unui simbolism variat. De la realismul sugerat, până la expresivitatea abstractă a semnului, „scriitura“ lui este de o libertate surprinzătoare, demonstrând performanțele ce pot fi atinse prin tehnicile de gravare.”"
Ștefan Iacobescu () [Corola-website/Science/330100_a_331429]
-
dogmatismului epocii staliniste și hrusciovene, care încercau prin orice mijloace rusificarea Basarabiei, sînt supuse unor critici vehemente datorate cezurii epocii și acoliților/cozilor de topor ale momentului. Ca atare, văzându-se atacat constant, chiar cu violență, prin românismul evident al scriiturii sale, scriitorul s-a văzut nevoit să se refugieze în traduceri. De-a lungul întegii sale cariere literare sale a activat și în calitate de ziarist, redactor de editură și consultant literar la Uniunea Scriitorilor. Considerat a fi un traducător talentat, Alexandru
Alexandru Cosmescu (jurnalist) () [Corola-website/Science/330210_a_331539]
-
trăirilor acestora", "atmosfera de angoasă și neliniște suprinsă în cel mai atent detaliu" și acțiunea "cu o evoluție progresivă în intensitate". La rândul său, "Ideoz" constată că romanul conține "delirurile obișnuite ale lui Brussolo, care se transmit cititorului grație unei scriituri sumbre și pline de încărcătură, cu digresiuni angoasante", adăugând că ""Haita" este un exemplu perfect a ceea ce poate scrie mai bun Serge Brussolo". "La Livrophile", pe de altă parte, este de părere că "deși există idei bune [...] spectaculosul și sângele
Haita (roman) () [Corola-website/Science/329040_a_330369]
-
orice clișeu al genului horror". Suspans.ro descrie astfel romanul ca "o carte a luptei contra naturii într-o eră în care războiul și mâna omului au supărat pentru prea multă vreme planeta", apreciind că el "conține toate elementele unei scriituri horror de succes". La rândul său, Cititor SF constată că "scriitorul reușește ceea ce foarte puțini sunt capabili să ducă cu succes până la capăt: să inducă o atmosferă apăsătoare, realistă, aproape parcă sufocând cititorul prin transportarea acestuia fără pic de menajamente
Krucifix () [Corola-website/Science/329133_a_330462]
-
evoluează în funcție de contextul epocii. O dată cu Muʻăwiya capitala este mutată la Damasc. Civilizația va cunoaște o altă etapă, cea a cântecului, unde poeții vor scrie pentru a fi cântați, așa cum va rămâne mărturie Kităb al-’aġănī , a lui Abū al-Faraǧ al-Ișbahănī. Scriitura va deveni mai concisă, se vor inventa metri hibrizi, pentru a facilia cântul. În acest leagăn al Islamului, această civilizație nouă va fi foarte tolerantă, astfel încât lectorul asistă la nașterea unei poezii de iubire, încă libertină, care vorbește de femeie
Poezia ’umayyadă () [Corola-website/Science/329355_a_330684]
-
are înțeles de sine stătător, temele sunt legate intrinsec de existența sufletului prim și celui second , dar și de mediul proxim . Cât despre muză, aceasta este tot timpul de condiție nobilă, iar poveștile incluse în poeme exprimă două tendințe de scriitură marcate de două școli, una urbană- în care poeții cântă mai multe iubite, accentul fiind pus pe libertinaj și cealaltă beduină- care promovează dedicarea iubirii absolute unei singure persoane. Așadar "ġazal"-ul este de două tipuri: "șarīḥ" și "ʻuḏriyy", ultimul
Poezia ’umayyadă () [Corola-website/Science/329355_a_330684]