112,413 matches
-
supune cea mai proaspătă scriere a eternului candidat german la Nobelul pentru Literatură, Günter Grass. În vara aceasta, Editura Steidl a lansat, cu impresionante eforturi publicitare însoțite de un impetuos ecou critic "avant la lettre", volumul intitulat Mein Jahrhundert a "Secolul meu". Este aproape neîndoielnic că cele 100 de istorioare care alcătuiesc cronică personală a acestui veac nu ar fi atras atît de intens atenția mass-media, daca Günter Grass nu s-ar fi numărat printre puținii scriitori mari în viață ai
Günter Grass si "Secolul său" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/17616_a_18941]
-
scris, intitulat Obiecte găsite pentru necititori (prezentat în paginile "României literare" la data apariției lui) stau mărturie pentru talentul de desenator și ilustrator cu care a fost hărăzit prozatorul Grass. Fiecare din cele 100 de istorioare incluse în cronică acestui secol, este ilustrata cu cîte o acuarela. În atari condiții, "Secolul Günter Grass se transformă, din perspectiva editorială, într-o aventură costisitoare, motiv pentru care Gerhard Steidl, inventivul director al editurii ce-i poartă numele, a scos de sub teascurile propriei sale
Günter Grass si "Secolul său" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/17616_a_18941]
-
literare" la data apariției lui) stau mărturie pentru talentul de desenator și ilustrator cu care a fost hărăzit prozatorul Grass. Fiecare din cele 100 de istorioare incluse în cronică acestui secol, este ilustrata cu cîte o acuarela. În atari condiții, "Secolul Günter Grass se transformă, din perspectiva editorială, într-o aventură costisitoare, motiv pentru care Gerhard Steidl, inventivul director al editurii ce-i poartă numele, a scos de sub teascurile propriei sale tipografii două variante: una ieftină, neilustrata, la prețul de 48
Günter Grass si "Secolul său" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/17616_a_18941]
-
pur și simplu cu darea de mîna a fiecăruia. Procedeul este ciudat, fiindcă atît editorul Steidl cît mai ales autorul Grass șunt reputați pentru convingerile lor de stînga... Dar ce oferă cititorului lectură acestei cărți? Titlul Mein jahrhundert a veacul, secolul meu a declanșează printr-un reflex aproape pavlovian pofta de a citi un text autobiografic. Nici vorbă însă de așa ceva. Cartea este, apartent, asemănătoare exercițiilor de stil ale lui Raymond Queneau. Dar, în vreme ce scriitorul francez istorisește banală aventură a unui
Günter Grass si "Secolul său" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/17616_a_18941]
-
care plecînd din Berlin exact în ziua cea mare, află vestea la radioul din mașină... Exemplificările ar putea continua a dar cele de pînă acum par a fi suficiente spre a sugera procedeul folosit de autor în această cronologie a secolului: istoria este una prin excelență germană, eroii ei șunt oameni de rînd, (cu cîteva rare excepții a între care, apariția scriitorilor Ernst Junger și Erich Maria Remarque, într-un dialog cvasiimaginar, sau momentul îngenunchierii lui Willy Brandt în fața memorialului victimelor
Günter Grass si "Secolul său" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/17616_a_18941]
-
care se "zbenguie" în paginile marilor ziare amăgindu-se că fac "literatura". Și nu este exclus că succesul la publicul larg al recentei cărți scrise și ilustrate de Günter Grass să se datoreze tocmai ingredientelor jurnalistice pe care le conține. Secolul meu se citește ușor, pe sărite, oriunde: acasă, pe plajă, în tren, în săli de așteptare etc. La nevoie, poate sluji și de manual de istorie. Dar a ceea ce pare a fi mai important în zilele noastre a ea incită
Günter Grass si "Secolul său" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/17616_a_18941]
-
un șvarț, miticii (nu chiar atît de caraghioși pe cît îi credem noi în rememorarea noastră grăbita) în care intrau, pentru cumpărături frugale, doamnele și domnii pictați de Aman? Le mai găsim doar în vreun mucegăit ghid de început de secol, ca acesta, după care ni s-a tras un xerox: Caraiman, Regal, Capșa (și aici!), Kăbler, Bulevard. Extaziere compensatorie: dar ce, astea de-acum, incintele astea strălucind în curățenie și în lux, ce au mai prejos? Ce perechi superbe biologic
Istorie lungă, istorie scurtă by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/17621_a_18946]
-
o poezie a lui "zis și făcut" - în varianta "gândit și scris" - fără legătură cu arborescenta sufocanta (sau cu ezitarea interminabila) prin care se caracterizează poezia la modă azi. Se poate presupune că așa va arăta poezia românească la începutul secolului douăzeci și unu: "Eram o fiara/ Pe marginea drumului;/ M-a vânat altă fiara.// Eram grâul/ Râzând pe câmp/ Dar m-a secerat destinul/ De la capăt până la pământ.// Eram necuprinsul/ Dar m-am pomenit deodată/ ăncăpută într-o privire." (Eram) Atuul principal
Debut remarcabil la 16 ani by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17622_a_18947]
-
umplea toate vitrinele cu anunțuri publicitare ale concertului sau "Rock" și cu mapele discurilor unde apărea dezlănțuit într-o arena plină de fani. M-am vindecat atunci cu totul de înghețul în diplomă. Între timp, jazz-ul a urmat - în secol - o evoluție formidabilă, probabil compatibilă în inovații și expresii diversificate cu ceea ce a produs în totalitate muzică contemporană, modernă, noua... O altă lume de concepte, idealuri estetice în continuă devenire, probe inițiatice, o carte a destinelor născute pentru extaz și
Costinesti '99: Never ending story... by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/17630_a_18955]
-
ou leș confins de l^homme, 1934; N. Berdiaev, L^esprit de Dostoievski, 1932; M. Bahtin, Problemele poeticii lui Dostoievski, 1963 ș.a. Ilustrativ pentru interesul constant, cum am mai afirmat, al românilor pentru Dostoievski este și numărul 4 al revistei "Secolul 20" din 1969, consacrat integral marelui romancier. Cedez ispitei de a reproduce din sumar cîteva repere: D. Merejkovski, Dostoievski și tragedia; M. Bahtin, Dante și românul polifonic al lui Dostoievski; Nathalie Sarraute, De la Dostoievski la Kafka; Ortega y Gasset, Confruntare
O carte diletantă despre Dostoievski by Mihai Floarea () [Corola-journal/Journalistic/17595_a_18920]
-
am lăsat să se înțeleagă din cele precedente: oricine, în grabă actuala, poate beneficia de adunarea la un loc a atîtor extrase din vastă opera dostoievskiana și din critică, de asemenea vastă, consacrată acestei opere care a marcat profund literatura secolului al XX-lea, așa cum am încercat să demonstrez în prima parte a intervenției de față. Din păcate, cititorul neavizat se pierde în hătișul textelor reproduse din românele semnate de Dostoievski, din volumele critice ale unor K. Mociulski, A. Gîde, N.
O carte diletantă despre Dostoievski by Mihai Floarea () [Corola-journal/Journalistic/17595_a_18920]
-
Dumitru Popescu Istoria ca pampfet Începând evocările mele din „prima fază“ a regimului de aproape o jumătate de secol mă întreb: ce și-au dorit groparii acestuia când l-au împins în fosa funerară? Firește, întrebarea nu vizează numai răsturnările din România. Unii români, cei ce susțin că au avut un rol mare în „îngropăciune“, respectiv „revoluționarii“, intelectualii „rezistenți
Evocări din „prima fază“ by Dumitru Popescu () [Corola-journal/Journalistic/2472_a_3797]
-
de bilanț al epocii, în spatele căruia se aflau și foști propagandiști comuniști, deveniți apologeți ai capitalismului. Dar documentul, ca și o mulțime de contribuții publicistice individuale, ce oferă românilor? O imagine cât de cât veridică a aproape o jumătate de secol de experiment social, practicat după model sovietic, întâi sub cizma dominatorului, apoi în opoziție cu acesta, dar sub amenințarea sa neîncetată? Lasă aceste lucrări viitorimii portretul adevărat al fragmentului de istorie națională, o sinteză sociologică de minim realism, o concluzie
Evocări din „prima fază“ by Dumitru Popescu () [Corola-journal/Journalistic/2472_a_3797]
-
au putut angaja să ridice arcade de 9,5 metri înălțime și 9 metri lungime pe un teren atât de nesigur. Ansamblul s-a prăbușit după 50 de ani. Terenul a fost cultivat ulterior, până în Evul Mediu. A devenit în secolul XX teren de fotbal. În prezent, pe el se va construi un magazin Leclerc. Cu siguranță mai durabil decât ansamblul. Experții cred că fațada maiestuoasă ar putea fi reasamblată. Dar de unde bani? „ Larousse Cine nu știe ce este un Larousse
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/2479_a_3804]
-
Ocean mai mare decât oriunde, dar, că pe noi nu ne preocupă absența României de pe harta OCDE și PISA, asta e chiar treaba noastră! O gafă cu urmări Se știe ce succes de vânzare a cunoscut anii trecuți romanul din secolul XVII al contesei Marie-Madeleine de Lafayette, La Princesse de Clèves, ca urmare a declarației publice a fostului președinte francez Nicolas Sarkozy că n-a reușit să-l citească și că nu vede de ce ar face parte din bibliografia pentru concursul
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/2479_a_3804]
-
fost gestionat de Nicolae Manolescu, care a anunțat că distincția se acordă unei mari traducătoare, Antoaneta Ralian. Discursul de mulțumire al doamnei Ralian, o încheiere inspirată a ceremoniei, a smuls promisiunea unui premiu și peste un deceniu, la aniversarea unui secol de viață. Prinzându-se în acest pariu, Nicolae Manolescu i-a invitat pe cei prezenți la un pahar de vin. Cu toate dificultățile momentului, desfășurarea Galei, ale cărei premii au fost susținute financiar de Ministerul Culturii, a marcat un reper
Gala Premiilor Uniunii Scriitorilor din România pe anul 2013 by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/2481_a_3806]
-
DILEMEI VECHI (nr. 539), realizat de Matei Martin, se intitulează Uniunea Europeană a culturii și are drept motto o propoziție a lui Montesquieu: „Europa e un stat compus din mai multe provincii.” Este de remarcat ce clarviziune avea acest locuitor al secolului al XVIII lea, mai ales în comparație cu deprimanta miopie a unora dintre politicienii de astăzi. Dosarul analizează situația orașelor românești candidate la Capitala Culturală Europeană 2021. Între textele din Dilema veche am găsit unul care oferă un Top 5 al orașelor
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2480_a_3805]
-
să ținem cont, ca în politică, de majoritate (și nu de buna și sănătoasa tradiție), ar însemna să abolim pur și simplu genul, care (se vede cu ochiul liber) nu întrunește suficiente „voturi”, fiind rând pe rând abandonat de un secol `ncoace. Nici vorbă să-i învinuiesc pe Paul Cernat și pe precursorii lui de dată recentă pentru opțiunea lor. O consider tot atât de validă pe cât e cealaltă, a anduranței. Mi se pare însă că a decreta „dispariția cronicii literare” în felul
Absolut nimic despre struguri by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2484_a_3809]
-
tot Statele Unite ale Cu alte cuvinte Știința Economică a fața societății românești că nu este Americii vor genera în curând al doilea acestui moment istoric, începutul nevoie ca România să se împrumute de val al Crizei financiare și economice și secolului XXI și a mileniului III nu este la FMI, că Economia românească este mondiale) pot să iasă foarte ușor din atât de dezvoltată încât să poată deci într-o stare bună, care o va feri de Criza, fără să micșoreze
ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Ştefan Dumitrescu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_61]
-
propulsa societatea umană și Civilizația contribuind din plin la dezvoltarea și avut un cost exorbitant de mare) ESTE umană pe următorul nivel de evoluție evoluția societății umane, dar începând O MARE DESCOPERIRE BINEVENITĂ cu cea de-a doua jumătate a secolului P E N T R U T O Ț I Î N I S T O R I A XX a devenit perimat. Nu mai este UMANITĂȚII (va urma) capabil să rezolve problemele pe care Este posibil ca această descoperire
ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Ştefan Dumitrescu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_61]
-
continua jocul de glezne până ce vor găsi mai marii UE alți păcălici. Din DeCe News aflăm pentru ce a primit Thomas Sargent premiul Nobelul pentru economie. El a pornit de la teorii care au început să circule în anii 70 ai secolului trecut. Este posibil ca alegerea Comitetului Nobel să fi fost influențată de criza economică mondială. Astfel, premiul ar putea fi un mesaj către elitele politice care încearcă să intervină în economie.
Şapca americană, aduce moartea în România () [Corola-journal/Journalistic/24986_a_26311]
-
îl fascina de fiecare dată. Având un instinct malefic alert și o inteligență fără egal, se orienta acolo unde simțea gustul sângelui. Practic, Schlink combină în acest Debauer toate spaimele și toate cedările germanului middle class din ultima jumătate de secol. Gabriel Chifu pune în pagină cu extremă acuitate întreaga dispoziție schizoidă a României comuniste, înclinată să demonizeze și să beatifice. Să judece maniheist, pentru că istoria, neagră, cere asemenea judecăți. Bordea și Cadar sunt prototipurile acestei gândiri. Simple emanații ale ei
Întoarcerea acasă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2497_a_3822]
-
kafkieni - până acum a scăpat, dar pericolul și presiunea sunt tot mai puternice... E greu să te sustragi legilor junglei inumane în care ești obligat să trăiești!! Treptat, pe parcursul lecturii, ne dăm seama că ni se adresează varianta contemporană a secolului 21 a „Condiției umane” de André Malraux: „Și, totuși, dacă Beni are dreptate și nu pot reuși în viață decât dacă ești sigur pe tine, arogant și sfidător, cinic? - (adică, să devină el însuși „prădător” - n. C. E.) - Eu nu pot
Un Robespierre modern – cântăreț de jazz by Eugen Cojocaru () [Corola-journal/Journalistic/2500_a_3825]
-
Portugalia doar ocazional. Iar Caragiale se va expatria, pur și simplu, sfîrșindu-și zilele la Berlin și dînd astfel o coloratură intensă și neechivocă reputației sale de „înstrăinat”. Mai interesantă decît biografia celor doi rămîne opera lor literară. Născuți amîndoi la mijlocul secolului al XlXlea, sub zodie romantică, au avut față de romantism aceeași reacție de respingere. Conferința lui Eça din 1871 fusese construită pe opoziția ireconciliabilă dintre romantismul specific trecutului anchilozat și realism, promisiunea mirifică a noii literaturi. Articolele de tinerețe și comediile
Eça de Queirós și I.L. Caragiale by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/2501_a_3826]
-
fac altceva decît să discute la infinit, fără vreo consecință practică. Viziunea queirosiană asupra Portugaliei este cea a unui loc situat în afara timpului, a unei lumi oprite din evoluția ei normală ca sub puterea unui blestem. A doua jumătate a secolului al XIXlea fusese însă pentru Portugalia o epocă de pace socială, de progres economic lent, dar continuu: ce contează! Imaginarul cultural portughez a reținut mai degrabă imaginea creată de Eça decît pe cea verificabilă istoric. În comediile și „momentele” sale
Eça de Queirós și I.L. Caragiale by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/2501_a_3826]