5,553 matches
-
cel de ideologie. În mod specific, sunt interesat să circumscriu valoarea ideologică a cunoașterii socio-politice, mai exact, modul în care ideologia poate servi ca instrument epistemologic în încercarea de a explica și înțelege spațiul relațional pe care îl împărtășim cu semenii noștri. O astfel de abordare presupune, în chip nedisimulat, o trecere de la "negativ" la "pozitiv". Nu revendic, într-un asemenea context, preeminența unui "pasaj" dialectic, ci a unuia conceptual. Și asta pentru că, până în prezent, ideologia a fost gândită, atât în cadrul
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
obiectiv ca exprimând un sens, un înțeles, deci ca o manifestare a proceselor subiective ale altuia care, prin aceasta, devin pline de sens pentru mine ca individ"326. Internalizarea, ca aspect specific al procesului de socializare primară, oferă posibilitatea înțelegerii semenilor, mai întâi, și apoi a unei perceperi încărcate cu sens a lumii ca realitate socială; b) "alții semnificativi", termen pe care Berger și Luckmann îl preiau de la Mead, presupunând că individul nu se naște doar într-o structură socială obiectivă
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
obscurele încifrări ale stelelor, este un magician sui generis, care transmută plămada joasă 154 și impură a umanului în aurul unei moralități mai înalte și în mântuirea lăuntrică de rău. Pentru că el nu este, vrăjitorul acesta vitregit și alungat de semenii lui, un magician oarecare, ci un om de o strălucită inteligență, de o rară grație spirituală, de o fermitate și de o dârzenie care te fac să crezi că ar fi biruit oricum, dezmeticit din visare. Capacitățile lui par mai
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
încât, de i-ai vedea, / Te-ai îndura de ei. Crezi tu, spirit, că da? / — Eu, să fiu om, m-aș îndura. / — Iar eu așa voi face! / Cum, tu, ce nu ești alta decât aer, / Să-i înțelegi, iar eu, semenul lor, / Simțind ca ei, supus ca ei durerii, / Să nu fiu mai mișcat decât ești tu?“* Ca să-l aducă însă pe stăpânul său la o asemenea 181 * Traducerea diferă în câteva locuri de cea folosită îndeobște. schimbare, Ariel știuse, cu
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
în obscurele încifrări ale stelelor, este un magician sui generis, care transmută plămada joasă și impură a umanului în aurul unei moralități mai înalte și în mântuirea lăuntrică de rău. Pentru că el nu este, vrăjitorul acesta vitregit și alungat de semenii lui, un magician oarecare, ci un om de o strălucită inteligență, de o rară grație spirituală, de o fermitate și de o dârzenie care te fac să crezi că ar fi biruit oricum, dezmeticit din visare. Capacitățile lui par mai
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
încât, de i-ai vedea, / Te-ai îndura de ei. Crezi tu, spirit, că da? / — Eu, să fiu om, m-aș îndura. / — Iar eu așa voi face! / Cum, tu, ce nu ești alta decât aer, / Să-i înțelegi, iar eu, semenul lor, / Simțind ca ei, supus ca ei durerii, / Să nu fiu mai mișcat decât ești tu?“ Ca să-l aducă însă pe stăpânul său la o asemenea schimbare, Ariel știuse, cu subtilă deliberare, să-i amintească de Gonzalo, bătrânul sfetnic care
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
Din comorile teologiei Părinților Capadocieni CREDINȚA ȘI MĂRTURISIREA EI Petre SEMEN și Liviu PETCU Cuvânt înainte La inițiativa Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Sfântul Sinod, în ședința sa de lucrudin ziua de 18 iunie 2009, a proclamat anul 2010 ca „An omagial alCrezului Ortodox și al Autocefaliei românești
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
și în rândul credincioșilor noștri preocupați de cunoașterea credinței celei drepte și de neîncetata cultivareși apărare a acesteia căci ea este „încredințarea celor nădăjduite,dovedirea lucrurilor celor nevăzute” (Evrei 11, 1), rădăcina tuturorvirtuților și temeiul bunei cinstiri de Dumnezeu. Petre Semen și Liviu Petcu Ideea de transcendență: perspectivă metafizică și perspectivă teologică 1. Transcendentia - trecerea (depășirea) graniței dintre două domenii, ieșire dincolo de (peste) granițele experienței, ale conștiințeisau ale lumii, considerată ca „dincoace”, ca scop, ca obiect al acesteitreceri, precum și Suprasensibilul, Absolutul
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
Ata-nasie este cel dintâi dintre marii Părinți de care s-a bucurat Bisericacea nedespărțită”<footnote Athanasius, Die Menschwerdung Qottes. Ausgewählt und übertragen vonL.A. Winterswyl. Leipzig, 1937, Prefața, p. 28. footnote>. Ce ne spune Biblia despre credință? Prof. univ. Petre SEMEN Pentru a recepta revelația divină omului îi este necesară credința. De aceea și Hristos a pus mai presus de toate credința ca ocondiție sine qua non nu numai a minunilor pe care le săvârșea ci șia mântuirii sufletului deoarece după
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
asemenea, nu trebuie confundată credința cucredincioșia. Între una și alta este o mare diferență. Una este să în-țelegi substantivul „pivsti"” cu sensul de „credință” și altceva să-lînțelegi ca și „credincioșie”, adică acea calitate pe care o poate că-păta cineva înaintea semenilor săi de a fi recunoscut și apreciat cavrednic de încredere<footnote William Barclay, „Pistis” în Analiza semantică a unor termeni din Noul Testa ment, Societatea Misionară Română, traducere de Doris Laurențiu Wheaton,Illinois, 1992, pp. 112-113. footnote>. Precizăm că Dicționarul
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
dintre cele două tabere să înceapă luptapentru câștigarea de partea ei a sufletului, dar de această dată nuprin înșelătorie și vicleșug, de către îngerii răi, ci în baza analizării gândurilor, cuvintelor și faptelor acestora, precum și a efectelor saureverberațiilor acestora în sufletele semenilor, atâtea câte se vorputea constata în cele patruzeci de zile până la judecata particulară,pentru că efectele depline și definitive ale lor se vor putea afla doarla Judecata universală sau finală. Numeroase scrieri duhovnicești, descriind mai ales modul încare „se mută la
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
a desfășurat viața saîn trup: casa părintească a copilăriei și familiei, locuri în care a luatdeciziile fundamentale nu atât pentru viața sa trupească, lumeascăsau materială, cât în plan duhovnicesc, precum și cele în care a făcutfapte bune care au marcat viața semenilor, îmbunătățind o moral șipe a sa și, dimpotrivă, în care a săvârșit păcate grave și în care aces-tea și-au produs efectele. După aceste trei zile, în ziua prohodirii, sufletul este adus dinnou alături de trup, pentru a participa alături de acesta
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
51 scarpă, 56 a scărmăna, 56 sciți, 49 Sciția, 49 sclavi, 51 a scoate, 194 scoloți, 51 a se screme, 46 a scurma, 46 seamă, 242 seamăn, 242 a seca, 127 secară, 127 secere, 127 secure, 127 a semălui, 242 semen, 242 semeț, 242 serb, 51 sieși, 242 sine, 242 slab, 48 slav, 45 slavă, 52 a slăbi, 48 a slăvi, 48 Sofia, 51 Solun, 52 sorab, 51 soroc, 43 Spania, 67 a sta, 133 stană, 133 stare, 133 stat, 133
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
și iubire și pe care fiecare și-o folosește cum crede de cuviință. Pentru că mai apoi vom fi întrebați de modul cum am folosit-o. Unii iau această iubire din lumină, folosind-o în continuare și dincolo de trup pentru ajutorul semenilor ca un izvor inepuizabil. Sufletul Când sufletul este chemat și nu mai poate ține materia, atunci trupul rămâne doar un pumn de pământ cu toate perfecțiunile și imperfecțiunile fizice. Și mai știm despre caracteristicile persoanei că sunt implementate în acea
[Corola-publishinghouse/Science/1468_a_2766]
-
Vreau să spun că dacă vei trăi sub presiunea timpului, ai toate șansele să devii o persoană nevrotică cu ochii pe ceas. Vei avea senzația permanentă că timpul se îngustează și nici n-ai să mai poți să-ți asculți semenii... Deja simt acest lucru. De unde știți? Ce profesie aveți? îl întrerupse Noel. Te vei desensibiliza față de semeni. Iar aceasta este doar prima fază, continuă bărbatul. Cam ciudat, zise Noel. Aș vrea să stăm mai mult de vorbă, aveți un număr
[Corola-publishinghouse/Science/1468_a_2766]
-
mai ales, în maniera interpretativă a faptelor esențiale din dezvoltarea medicinei și a expresiei prin care se fac atractive funcțiile explicativă, predictivă și educațională, a disciplinei Istoria Medicinei. MEDICINA - FILOSOFIE, ȘTIINȚĂ, ARTĂ A gândi viața prin starea de sănătate a semenilor este mai mult decât o problemă de etică profesională. A reflecta, înainte de a diagnostica sau prescrie un tratament este lege și nimeni nu o poate eluda. Iată de ce, înainte de orice, medicina este filosofie, dragoste de înțelepciune și responsabilitate, reclamate de
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
vindecă. Această coparticipare psihică, spirituală la actul curativ își are subtilitățile ei. Practicile magice erau cu atât mai complexe cu cât etiologia simptomului nu era cunoscută. Relația magie-religie constă în direcționarea atenției omului spre divinitate, în timp ce societatea îl așează în raport cu semenul. În Egiptul antic, de exemplu, inițierea magilor se făcea în „Casa Verde“ de pe lângă Templu, de aceea aici au fost și cei mai mari preoți magicieni, asimilați înțelepților ca la asiro-babilonieni. Prin practici, concepție și obiective, medicina lor era defensivă și
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
gustul petrecerilor al cheltuielilor pe cerințele trupului, treptat, uitând de rigorile prescrise de Iahve, Dumnezeul unic, spiritual și neiertător. Imitarea fără discernământ îmbolnăvește sufletul și trupul, alimentează egoismul, discordia, pofta de îmbogățire. în adevăr, unii evrei ajung bogați, uită pe semenii săraci, alergă după relații mari în cetățile grecești ca Alexandria Egiptului, care pretindea drept de stăpânire a Iudeei petrecărețe. Aceasta cade însă în mâna sirienilor. Intrându-le în obișnuință dispersia, diferitele grupuri de evrei se extind în orașe pline de
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
fenomenul de identificare. Cele două afecte sunt îndreptate, unul în afara eului, spectatorul simțind milă pentru erou, celălalt către eu, în măsura în care spectatorul se teme pentru el însuși. "Mila este adresată omului care nu a meritat o asemenea nenorocire, spaima față de nefericirea semenului". (cap. 13) Această introducere în joc a milei și a fricii creează catharsisul. Termenul grecesc, compus din prepoziția cata (în vederea) și din verbul airo (a lua, a ridica, a exalta), îmbracă trei accepții. Conform primului sens, medical, înseamnă "purgație", eliminarea
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
ar risca să provoace aceleași efecte. "Ne este teamă, spune el (Aristotel), de cei pe care îi vedem suferind o nenorocire pe care nu o merită, și ne temem să nu ni se întâmple una asemănătoare, când îi vedem pe semenii noștri că suferă din cauza ei. Astfel, mila îmbrățișează interesul persoanei pe care o vedem suferind, teama care urmează o privește pe a noastră, și numai acest pasaj și ne dă destulă deschidere pentru a găsi modul în care se face
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
teama care urmează o privește pe a noastră, și numai acest pasaj și ne dă destulă deschidere pentru a găsi modul în care se face purificarea pasiunilor în tragedie. Mila față de o nenorocire în care i-am văzut ajungând pe semenii noștri ne duce cu gândul la teama de ceva asemănător pentru noi; teama aceasta, la dorința de a o evita, și această dorință, la purificarea, moderarea, rectificarea și chiar dezrădăcinarea din noi a pasiunii care scufundă sub ochii noștri în
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
egoism și de ipocrizie, o ființă pe care prea multă curtoazie a pervertit-o iremediabil. Cine este prin urmare Mizantropul lui Molière? Un om de bine ce detestă moravurile secolului său și răutatea contemporanilor lui; care, tocmai fiindcă-și iubește semenii, urăște în ei relele pe care și le fac reciproc și viciile care rezultă din aceste rele. Dacă ar fi mai puțin impresionat de erorile umanității, mai puțin indignat de nelegiuirile pe care le vede, ar fi mai uman el
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
duel ale nevinovaților soți, în scene care amintesc și de furtunoasele gelozii manifestate isteric în Five o'clock. Elvira Vasiliu, autoare a unor romane precum Dezrobită, Sub jugul lor, Lacrimi otrăvite etc. se crede îndreptățită să acuze misoginismul și obtuzitatea semenilor pentru obscuritatea în care îi este hărăzit să creeze capodopere pentru care Zița cu siguranță "s-ar fi înnebunit". Galeria de scriitoare în care se crede încadrabilă nu lasă nici un dubiu legat de infatuarea și gusturile literare ale personajului: "să
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
frică de Dumnezeu ca să nu greșim ci doar să păzim Poruncile Lui Dumnezeu. Adică să le împlinim să ne străduim cât putem că ne vine și Dumnezeu în ajutor. Să ne iubim, iubire duhovnicească și să ne fie milă de semenii noștri, să le venim în ajutor cât putem. Dintre noi nu avem timp pentru că îl folosim, fără folos cu diferite deșertăciuni lumești nefolositoare. Cât timp pierdem la TVR, la laptop, computere și alte aparate cu jocuri electronice și multe multe
Călător în Grecia 5-15 mai 2012 Şi un buchet de poezii Dedicate Domnului Iisus Hristos Şi Maicii Domnului. In: Călător în Grecia by Maria Moșneagu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/485_a_766]
-
ajutor, fiecare ce a putut, văzând nenorocirea care s-a abătut asupra mamei. Era cineva din sat cu căruța și în ea, era mama cu un copil mic cerând ajutor... Și cu ceea ce adunase din mila lui Dumnezeu și a semenilor, a acoperit casa cu draniță și din ce i-a mai rămas a făcut o fântână în curte, care este și astăzi. Apoi, prin 1944 s-a terminat războiul care a distrus enorm. Jale și durere a rămas pe urma
Călător în Grecia 5-15 mai 2012 Şi un buchet de poezii Dedicate Domnului Iisus Hristos Şi Maicii Domnului. In: Călător în Grecia by Maria Moșneagu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/485_a_766]