4,921 matches
-
infinite, atunci și posibilitatea ca noi să existăm într-un număr infinit de reflectări ale unui gând asemănător este destul de probabilă. Am tăcut un timp, privind la peisajul interminabil de uși transparente și nori albi care apăreau și dispăreau prin seninul nesfârșit. Era liniște și pace la acel etaj senin... Ce importanță ar fi avut dacă eram doi sau un număr infinit? Ușile invizibile apăreau și dispăreau în seninul albastru al adevărului din acel moment... unicul adevăr valabil, etajul. Și mai
Arborele Universal by Chrys Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/327_a_575]
-
un număr infinit de reflectări ale unui gând asemănător este destul de probabilă. Am tăcut un timp, privind la peisajul interminabil de uși transparente și nori albi care apăreau și dispăreau prin seninul nesfârșit. Era liniște și pace la acel etaj senin... Ce importanță ar fi avut dacă eram doi sau un număr infinit? Ușile invizibile apăreau și dispăreau în seninul albastru al adevărului din acel moment... unicul adevăr valabil, etajul. Și mai departe încotro o luăm? a zis alergătorul la un
Arborele Universal by Chrys Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/327_a_575]
-
și alții observară că nu citea, că nu avea foi în mână. Și toți tresăriră când, pe neașteptate, el aminti că testamentul lui Tiberius fusese declarat nevalabil; pe oamenii aceia înarmați și nemișcați care se simțeau stăpânii Romei îi anunță senin că, deoarece testamentul nu era valabil, erau anulate și dările în bani pe care Tiberius le lăsase pretorienilor și membrilor legiunilor. Inocent, aminti și cifrele donațiilor pierdute: două sute cincizeci și, respectiv, treizeci de denarii pro capite. În timp ce vorbea, observă un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
gestiona noua situație... Îmi aduc aminte cum, rămasă pentru prima oară singură cu Laura, care avea doar trei săptămâni, n-am știut ce să fac atunci când, deși abia îi dădusem să mănânce și o schimbasem, a început să plângă din senin și niciuna din tentativele mele de a o liniști nu s-a dovedit eficientă : neliniște, panică, exasperare, disperare, stări pe care le-am resimțit aproape simultan, cu maximă intensitate, și pe care le-am retrăit de nenumărate ori de fiecare
Substanța zilelor și nopților unei mame. In: Poveşti cu scriitoare şi copii by Carmen Mușat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1777]
-
bozii solzoși ce cresc din abundență la marginea gârlei; deodată, un fel de tirbușon invizibil Înșurubează plantele, făcându-le să se agite, să sâsâie, să șoptească, să miorlăie cu glasuri de motan sau să latre. Un vârtej se iscă din senin, ridicând brusc În aer diverse obiecte, cum ar fi hârtii, mărăcini, frunze sau pălăria cu cap cu tot a unui ins, ce se afla din Întâmplare În chiar centrul acelui gol, al acelei absențe așteptând să fie umplută cu o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
tresărea vizibil și și-o trăgea rapid Înapoi. I-am spus că nu pot suporta indivizii care asudă În palmă. Mi s-a părut că palma ei era umedă și flască. La Întoarcere, În tren, a Început să plângă din senin; Îi curgeau lacrimile fără să anticipeze plânsul. Fața Îi era imobilă, o marmoră roză pe care se scurgeau două dâre de apă ca două șuvițe de izvor, tăind piatra albă a muntelui. Nu i-am adresat nici o vorbă. Din când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
om mărunt, cum te-nșeală pe tine toată lumea... Și cum te calc În picioare, ca să-ți fur crâmpeiul de cer ascuns În tine... Dar eu vreau un cer infinit, și de aceea vei rămâne doar amintirea unui singur crâmpei de senin, o, din păcate, nimic mai mult... 10 martie 1965 (miercuri) Lui Martin. Între zidurile de granit ale singurătății tale, a coborât o pasăre amețitoare și, aruncându-te pe aripile ei, dornică de-nălțare, ți-a-ntins zarea la picioare halucinant
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
trăi În mijlocul vostru zilele astea grele și toate nopțile care vor mai urma! 22 aprilie 1965 (joi) Lui Martin. Aș dori să te am lângă mine Într-o iarnă aspră, la gura unui foc jucăuș. Între noi, aerul să plutească senin și vibrația cuvintelor noastre să-l identifice Încet cu liniștea din pământuri. Nici o Încleștare, nici un gând să nu ne tulbure meditația. Să fim fiecare singuri cu noi și-n același timp să nu putem unul fără celălalt. Oare vom ajunge
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
răsuci încheietura cu un zornăit al cătușelor. Pe curea era plasat un mic disc negru. Sachs îl dezlipi. - Emițător GPS. L-am folosit ca să te putem urmări până aici. Nu ai fost măcar puțin surprins că am apărut ca din senin la ușa ta? - Dar cine...? Ia stați așa! A fost iluzionista, fata aia! Kara! N-am recunoscut-o. Rhyme spuse neîncrezător: - Păi, nu ăsta și e scopul iluziilor? Te văzuserăm în parc, dar ne temeam că ai să scapi. Ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
să pară mai interesanți - ba chiar voiam să divorțeze, ca să pot fi trimisă de la unul la altul, așa ca Annabel. Obișnuia să primească niște cadouri uluitoare de la tatăl ei. Numai că acum, când acasă nu mai e chiar atât de senin, simt altceva. Aș vrea să fie exact cum era înainte. Charlie A veau să mai treacă alte două săptămâni până să se întâmple - adică, până să se schimbe tot. Eram la tribunal: un caz lung și destul de sec, care se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
mai mult părul sau își împingea în față sânii perfecți, cu atât mai puțin părea el să observe. — Ce altceva? Păi nu-i clar? E un labagiu căruia îi e frică să nu fie descoperit. Emmy parcă se ivise din senin și, preț de o clipă, Adriana se enervă că nu mai era centrul atenției. — Salut! Nu știam dacă o să ajungi. Hai, dă-mi lucrurile tale, spuse Leigh întinzând brațele. — Ce, nu vrei să stau lângă tine? Promit că o să stau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
în canapea ca să-i facă semn să se așeze lângă ea, dar nu reuși decât să producă niște plesnituri. — Iisuse, ce tare e, murmură ea. Vino-ncoace, așează-te și povestește-mi ce s-a întâmplat. Parcă e așa, din senin. Leigh se îndreptă spre Emmy, dar se așeză în fața ei, pe canapeluța Ligne Roset. — Probabil că așa pare. Fir-ar să fie, cam așa pare. Dar nu și dacă am să fiu sinceră cu mine. Leigh simți că i se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
Duncan se holbă la ea întrebător. — Adriana a avut grijă de el cât eu am fost plecată în ultima delegație — am convins-o foarte greu, trebuie să spun — și s-a văicărit până n-a mai putut. Pe urmă, din senin, când am venit acasă și am sunat-o să-i spun că vin să-l iau, mulțumesc foarte mult că ai avut grijă de el, bla, bla, bla — i-am cumpărat și o sticlă de vin de o sută de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
o superlocație care oferea o priveliște de 360 de grade spre zona de mese și bar și spre grădina pentru cocteil unde o mulțime paparazzi se înghesuiau înnebuniți la intrare. Niște pahare cu martini din litchi au apărut parcă din senin și, în câteva minute, fetele erau în plină dispoziție. — Deci, care e planul? o întrebă Leigh pe Adriana pe care o abordaseră și salutaseră nu mai puțin de trei persoane în ultimele zece minute. — Parcă ai fi o celebritate locală
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
În sala de Întrunire, așteptînd neînfricatele bombardiere Superfortress În ale căror aripi și fuselaje argintii investise atît de mult din imaginația sa. Spre deosebire de avioanele Mustang și Lightning, care treceau ca niște mașini de curse peste orezării, bombardierele B-29 apăreau din senin pe cerul de deasupra capului său, de parcă ar fi fost chemate de mintea flămîndă a lui Jim. Tunetul lor tot mai puternic străbătea pămîntul dinspre docurile de la Nantao. Un vas japonez de trupe, aplecat pe bancurile de nisip, era bombardat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
În mirosul rece al iernii. Peste optsprezece ani, Într-un noiembrie Înghețat, va muri. Tânăr și frumos. Slab și hăituit. Mirosind a crizanteme, a hoit, a cloroform și a chiștoace de Mărășești. De ce nu poți să-i spui, așa, din senin: „Tată, am luat un patru la germană!” Strângi din dinți și ești doar mândru. Ești totuși unul din pionierii curajoși ai detașamentului tău. Ai dus la școală zece kilograme de fier vechi. Le-ai strâns de pe maidane. Ce frumoase sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
Cu silă de atâta așteptare mai citești că: Într-o grădină Lângă tulpină Zării o floare ca o lumină S-o tai să strică S-o las mi-e frică Că vine altul și mi-o ridică Și, ca din senin, ca o lovitură de trăznet, vine vestea. Trântind poarta, plutonierul major Bălălău, care locuiește În camera de la mansardă, urlă indignat că, „acum o jumătate de oră la Dallas, În Texas, președintele Kennedy a fost asasinat”. Te arunci afară, În pasta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
explorator ca să-i arăți cine ești tu, deși ea nu se poate ridica la Înălțimea unui explorator de talia lui Afanasie Nikitin, cum o să fii tu, Într-o bună zi. Așa că vei pleca. S-a Întors. A apărut ca din senin. Într-o dimineață. Ieșind din casă, Înalt, slab, cu părul tuns perie, pășind cumva dezarticulat cu piciorul drept. Ca și cum piciorul ăla ar fi fost din fier. Zilnic, făcând același drum, după pâine și iaurt. Nici un zâmbet pe chipul fostului director
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
și ia ciobul și-l azvârle ca pe o zburătură În iarba din grădiniță, și ciobul se desface În alte zeci de cioburi, și aleargă puii Într-acolo crezând că-s grăunțe bucățelele mici de oglindă În care abia Încape seninul cerului. Bum-budubum-budubum-budubum-bum! Se dă de știre! Tăăăt omu’ s-auză mâne de dimineață! Toți ficiorii să fie la sfat! Tăt omu s-auză! Bum-budubum-budubum-budubum-bum! Și aude și acum cum bate Folea În dobă, că i-a chemat drăguțu’ de Împărat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
closet public ca pe o izbăvire. Îl găsești. Murdar și abject. Dospind a scârnă și urină. Ieși de acolo eliberat. Egal ție Însuți. Ușor. Fără nici o pizmă. Cum Îi șade bine săracului. Ca un adevărat intelectual. Feroce În gândire și senin În suflet. O să faci un film odată și odată. Acum filmezi Întreprinderi industriale și poduri rulante. Stai pe pod și filmezi. Stai pe pod ca Bozan În Uzina vie. Lângă turnul Bisericii, vizavi de teatru, Între tufele Încă verzi, În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
formațiunilor patriotice! Participați cu toată dârzenia la lupta armată, faceți un front unic, puternic pentru a Înfrânge imediat și definitiv rezistența bestială a teroriștilor, pentru a da populației zilele de liniște pentru care au căzut atâtea jertfe, pentru a aduce seninul În stradă și În casele oamenilor. Cetățeni, tovarăși, membri ai Partidului Comunist Român! Dușmanul poate fi răpus fără Întârziere și definitiv prin lupta unită a tuturor, acum, În aceste clipe - acesta fiind În prezent țelul suprem al fiecărui om, al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
Și, de parcă asta nu suna suficient de neplăcut, mai urmau și altele. Cuvinte cum ar fi diabet, hipertensiune, preeclampsie Îi săriră În ochi. Era atât de concentrată la ceea ce citea, Încât nu se mai uita pe unde mergea. Și din senin s-a trezit că a lovit pe cineva. Ah, pardon, zise ea rușinată și conștientă că ciocnise se lovise de spatele unui bărbat, pe care-l Împinsese În față și-l făcuse să-și piardă echilibrul. În următoarele câteva secunde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
eu sunt capabil de o hotărâre eroică, de ceva neapărat uluitor prin mărinimie. Înainte de toate, indiferent dacă mă iubește sau nu, treaba aia cu ipoteca nu poate rămâne așa!“ Îl smulse din solilocviu o explozie de veselie țâșnind parcă din seninul cerului. Două fete râdeau lângă el și râsetul lor era parcă trilul a două păsări într-un frunzar înflorit. Își aținti o clipă ochii însetați de frumusețe asupra acelei perechi de fete și ele-i apărură ca un singur trup
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
socoteala ca-n alte dăți... — Da, dar..., în fine, mă-nțelegeți... — Liduvina! Liduvina! — E mai bine să faceți dumneavoastră socotelile cu ea. — Mă duc acum. XVIII — Bună, Rosarito! - exclamă Augusto de cum o văzu. — Bună ziua, don Augusto - și glasul fetei era senin și limpede, și nu mai puțin limpede și senină privirea ei. — De ce n-ai rezolvat cu Liduvina, cum faci alteori, când nu sunt acasă la venirea ta? — Nu știu! Mi-a spus să aștept. Am crezut că vreți să-mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
multe instalații, de mai multe cabluri sau ferestre. Ceilalți încep și ei să își dea seama de asta acum, dar noi am fost primii care am venit cu ideea. — Și spuneți că ideea v-a venit pur și simplu? — Din senin, i-am răspuns. Mai exact, din seninătatea ochilor albaștri ai lui Susannah. Dar Susannah era încă un subiect pe care nu aveam de gând să îl discut cu doctorul. Afacerile merg bine, am continuat eu. Compania este puternică. Orice ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]