4,250 matches
-
asimptomatici față de cei cu boală coronariană simpto - matică. În plus, pacienții asimptomatici au avut o mortalitate superioară celor simptomatici, la această situație contribuind și faptul că cei asimptomatici nu beneficiau de tratament. Nu există o relație între prezența și severitatea simptomatologiei, pe de o parte, și extinderea modificărilor aterosclerotice aferente bolii coronariene, pe de altă parte (8). Particularitățile de severitate și incidență crescută a bolii coronariene la vârstnici deter - mină particularități legate de utilitatea testării de efort la această categorie de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91929_a_92424]
-
grafia la pacienții suspectați de boală coronariană. Dintre aceste scoruri, scorul Duke pentru covorul rulant este unul dintre cele mai folosite, încorporând atât capacitatea de efort, cât și ischemia indusă de exercițiul fizic: durata exercițiului, subdenivelarea segmentului ST și apariția simptomatologiei anginoase (20). Folosirea acestuia la populația vârstnică rămâne însă controversată, întrucât se pare că valoarea prognostică nu este la fel de bună ca la populația tânără. Într un studiu în care a fost aplicat comparativ la subiecți peste 75 de ani și
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91929_a_92424]
-
existența surselor endogene de germeni anaerobi și a condițiilor care favorizează aspirația materialului infectant. Între momentul aspirației și debutul simptomelor acute există un interval de timp care variază între 2-3 zile până la câteva săptămâni. În această perioadă bolnavul prezintă o simptomatologie ștearsă: pierdere ponderală, inapetență, tuse neproductivă, eventual subfebrilități și anemie. Se pare că în ultimul timp din ce în ce mai multe abcese pulmonare au un debut insidios în faza de constituire a focarului supurativ care îmbracă aspectul pseudogripal ce trenează 1-2 săptămâni. Debutul
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat () [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
-
semnelor de supurație este întâlnit astăzi la aproximativ 2/3 din cazuri. Caracterul primitiv al supurației și tipul ra-dioclinic de abces sau supurație difuză pledează puternic pentru prezența anaerobilor [18, 22]. În favoarea abcesului pulmonar mai pledează caracterul mai sever al simptomatologiei, leucocitoza marcată și fetiditatea halenei care este semnul patognomonic. Mirosul putrid lipsește la 40% din cazuri datorită caracterului „închis” al leziunii sau datorită unor coci anaerobi care nu dau fetiditate [44]. Diagnosticul se clarifică prin evacuarea abcesului și apariția bronhoreei
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat () [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
-
Diagnosticul pozitiv se bazează pe bronhoscopie și pe bronhografie. - Tuberculoza pulmonară debutează rareori sub masca unui abces pulmonar. Este așa-numitul debut supurativ al ftiziei. Confuzia tuberculozei cu abcesul pulmonar se datorează unor factori multipli: aspectul radiologic de imagine hidro-aerică, simptomatologia dominată de bronhoree purulentă, fetidă; bacilii tuberculoși nu pot fi evidențiați de obicei decât după atenuarea puseului supurativ prin tratament antibiotic. Foarte rar o supurație parenchimatoasă se grefează pe o tuberculoză în evoluție. Mai frecvent se grefează o supurație bronșică
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat () [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
-
arată sechele cicatriciale întinse. O categorie particulară a bronșiectaziilor secundare o reprezintă cele datorate obstrucțiilor bronșice focale prin corpi străini, tumori etc., la care bronhoscopia identifică etiologia și sediul obstrucției bronșice. Bronșiectaziile aspergilare apar la indivizi atopici, cu sau fără simptomatologie astmatică. Interesează bronșii proximale care se umplu cu mucus compact ce conține eozinofile și micelii aspergilare. Diagnosticul se bazează pe eozinofilia sanguină, testele intracutane pozitive, prezența anticorpilor specifici în sânge și identificarea hifelor pe frotiurile din spută. Evoluție și complicații
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat () [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
-
Un număr de 148 pacienți au fost urmăriți pe o perioadă medie de 4.2 ani. Din aceștia, 111 pacienți (75%) au fost asimptomatici după tratamentul chirurgical, 31 (21%) au prezentat simptome minime, iar 6 pacienți (4%) au prezentat o simptomatologie nemodificată sau înrăutățită față de cea dinaintea intervenției chirurgicale [30]. Hodder și colab. (1995) au raportat că ratele mortalității în tratamentul chirurgical al bronșiectaziilor variază între 0% și 8,3% [90]. Și în cazul bronșiectaziilor, hemoptizia severă poate fi tratată cu ajutorul
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat () [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
-
dimorf, fiind prezent sub formă micelială liber în natură și sub formă de drojdie la temperatura corpului. Zonele endemice pentru histoplasmoză sunt America de Nord, regiuni din America Latină și Asia [27]. Infectarea are loc prin inhalarea formei miceliale a Histoplasma capsulatum, iar simptomatologia depinde de cantitatea inhalată și de statusul imunologic al gazdei. Patogenie Histoplasmoza este o micoză a aparatului respirator. Sporii inhalați iau forma de drojdie și produc o pneumonită localizată. Macrofagele activate și limfocitele T capătă proprietăți fungicide [2] și boala
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat () [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
-
Inhalarea unui număr mare de spori produce însă forma acută de boală, cu tablou clinic gripal. Radiologic apar opacități hilare și mediastinale și opacități pulmonare diseminate. Boala se autolimitează în câteva săptămâni și tratamentul antifungic nu este necesar [35]. Dacă simptomatologia persistă peste două săptămâni [40, 35] se administrează amfotericină B în doză totală cumulată de 500-1000 mg. La imunodeprimați se administrează amfotericină B până la stabilizarea clinică, ulterior se continuă tratamentul cu itraconazol 400 mg/zi până la înlăturarea stării de imunosupresie
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat () [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
-
PTFE [17, 18, 25, 28]. Stentarea intraluminală este o opțiune care se însoțește de morbiditate scăzută. Dispneea sau hemoptiziile pot necesita în cazuri selecționate rezecții pulmonare - lobectomii, eventual cu rezecții bronhoplastice sau bronhoanastomoze; aceste intervenții chirurgicale sunt paleative și ameliorează simptomatologia, însă rata mortalității este mare - 25% [45]. Bronholitiaza Reprezintă o complicație a vindecării prin calcificare a leziunilor granulomatoase din parenchimul pulmonar și din ganglionii mediastinali. Leziunea calcificată poate exercita efect de masă asupra bronșiei adiacente și, în timp, peretele bronșic
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat () [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
-
bronșiei adiacente și, în timp, peretele bronșic este atrofiat și erodat, permițând nodulului calcificat să migreze în lumenul bronșic - bronholitiaza [35, 66]. Histoplasmoza reprezintă principala cauză de bronholitiază în America de Nord, pe când în Europa bronholitiaza este cauzată mai ales de tuberculoză. Simptomatologia bronholitiazei constă în tuse, hemoptizii și dispnee; hemoptiziile pot fi masive, punând în pericol viața pacientului. Apariția fistulei bronho-esofagiene este o complicație care întunecă prognosticul. Uneori pacientul poate expectora fragmente calcificate (litoptizie), indicând diagnosticul; bronhoscopia poate descrie fragmente calcificate. Se
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat () [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
-
pulmonar emfizematos [40]; boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC) oferă condițiile necesare instalării histoplasmozei cavitare cronice. Imagistic se descriu cavități parenchimatoase. Progresia bolii se produce prin infectarea pereților cavitari și dispersarea fungilor, cu pneumonită, necroză și cavitație în alte arii pulmonare. Simptomatologia clinică este suma manifestărilor BPOC și infecției pulmonare cronice iar radiologic se constată mărirea cavităților existente și apariția de noi cavități pulmonare [35]. Cavitățile cu pereți de cel puțin 4mm indică necroză și creștere dimensională - acestea sunt cavitățile „active” [40
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat () [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
-
o rezecție pulmonară [35]. Histoplasmoza diseminată progresivă Reprezintă infecția fungică oportunistă (primară, reinfecție sau reactivare) a unui organism imunodeprimat; apare de obicei la pacienții cu limfom Hodgkin, la cei cu terapie imunosupresoare, la transplantați și, mai ales, la pacienții HIV-pozitivi. Simptomatologia este nespecifică [35]: stare de rău general, subfebrilități, scădere ponderală; pot apare hepatosplenomegalia și adenopatiile periferice. Imaginea radiologică poate fi normală sau cu infiltrate difuze. La orice pacient cu histoplasmoză progresivă trebuie determinați anticorpii anti-HIV. Histoplasma capsulatum poate fi identificată
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat () [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
-
la pacienți imunocompromiși: cavități pulmonare cu pereți groși, alcătuiți din parenchim afectat de boală (tuberculoză cronică, bronșiectazii, abcese cronice, sarcoidoză în stadii avansate) [35]; miceliile depășesc pereții cavitari și invadează parenchimul pulmonar adiacent. Evoluția și complicațiile aspergiloamelor complexe sunt severe. Simptomatologie Tusea este comună, iar hemoptiziile (în diverse grade) apar la 50-80% din pacienți. Odată apărute, hemoptiziile au tendință la repetare și la agravare. Mai pot apare dispnee, scădere ponderală, degete hipocratice, stare de rău general. Suprainfecția bacteriană se manifestă prin
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat () [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
-
medical este de necontestat. El a contribuit la tratarea și la vindecarea a numeroase boli acute (mai ales a bolilor infecțioase) declanșate de un factor biologic specific. In schimb, contribuțiile sale sunt discutabile în cazul numeroaselor boli cronice pentru care simptomatologia este fluctuantă, evolutivă și factorii etiologici multipli. Anamneza nu poate neglija consecințele bolii asupra funcționării individului, ținând cont de caracteristicile sale individuale, de modul său de viață și de contextul său existențial. Ipotezele explicative trebuie să țină cont de interacțiunile
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
un studiu Cochrane a lui Stein și al., cu referire la 35 de studii controlate și aleatoare pe termen scurt (cu o durată de paisprezece săptămâni sau mai puțin), a evidențiat că unele medicamente (cu totul diferite de SSRI) reduceau simptomatologia stării de stres post-traumatic, cât și depresia și handicapul ce însoțesc tulburarea. Eficiența relativă a TCC și a farmacoterapiei a făcut obiectul unei meta-analize a lui Van Etten și Taylor, referitoare la 41 de studii controlate. In ceea ce privește reducerea
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
față situațiilor, dar n-am reușit de una singură”. Tratamente precedente Isabelle a urmat o psihoterapie de inspirație analitică care a durat patru ani (începând cu clasa a doua de liceu până în primul an de facultate), fără rezultate vizibile în ceea ce privește simptomatologia fobică, chiar dacă ea spune că a fost ajutată prin faptul că a putut vorbi liber despre suferințele sale. Ea a avut o nouă tentativă după prima sarcină, în urmă cu cinci ani, cu ocazia unui episod depresiv. Datorită faptului că
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
perspective de cercetare. Problema medicametelor Trei medicamente disponibile în prezent în Franța acoperă tratamentul „fobiei sociale”: paroxetine, escitalopram și venlafaxine. Aceste medicamente, comercializate la început ca antidepresive, au beneficiat de o extindere a utilizării datorită capacității lor de a diminua simptomatologia sociofobă. Ele sunt rezervate formelor severe cu consecințe importante. Se recomandă evitarea „prescripțiilor singulare” și asocierea lor cu un tratament de tip TCC. Nici un studiu nu permite, până în prezent, să se afirme faptul că între aceste două abordări poate fi
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
Young merg în această direcție (sentiment de abandon, exigență crescută, neîncredere/abuz). Scorul lui Martine este de 20 la chestionarul lui Beck 21 și de 22 la cel al lui Hamilton. Discuții Terapia a permis lui Martine să-și amelioreze simptomatologia depresivă, situație confirmată de rezultatele obținute la chestionarele lui Beck 21 și la cel al lui Hamilton 17. Tehnicile comportamentale și cognitive i-au furnizat o „excelentă trusă de instrumente pentru a lupta contra depresiei”. Participarea la terapia de grup
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
fiind auxiliar. Terapeutul principal poate, deci, să încurajeze pacienții să apeleze la astfel de consultații. Tratamentele psihoterapeutice țintite Doamna B. suferă de atacuri de panică provocate de receptarea unui refuz. Pentru a o învăța tehnica controlului respirației, capabilă să liniștească simptomatologia fiziologică, terapeutul individual îi propune să participe, timp de o săptămână, la un program de terapie a tulburării de panică. Doamna B. înțelege astfel modul în care se declanșează și se mențin atacurile de panică, învață să le provoace și
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
în cadrul temei: primirea de critici legate de alcool. Revenirea la domiciliu, după cură, trebuie pregătită minuțios. BDI II. Adică în perioada sevrajului fizic față de alcool. In 80% dintre cazuri, simptomele depresive dispar în timpul primelor cincisprezece zile de abstinență. Persistența unei simptomatologii depresive semnalează atunci existența unei depresii și necesită un tratament adaptat. Dacă, de exemplu, tratăm prevenirea recăderii fără a aborda problemele sociale (probleme profesionale, pierderea permisului de conducere, șomaj...), riscul unui eșec terapeutic este mare. Rotgers, 2003. Adesea, pacienții se
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
parenchim renal subțiat și suprafața neregulată (boselată) determinată de cicatrici cortico-papilare care apar în zonele în care se produce refluxul vezico-ureteral. Caracteristică este afectarea parcelară (zone afectate care alternează cu zone normale). Clinic tabloul clinic este nespecific (70% din cazuri), simptomatologia apare tardiv și se manifestă predominant prin semne generale ca: cefalee, astenie, fatigabilitate, scădere ponderală, inapetență, epigastralgii, sindrom dispeptic, paloare. Pot apărea febră și frison însoțite de lombalgii difuze și vagi, eventual accentuate în timpul micțiunii (sugerează reflux vezico-ureteral), disurie, polakiurie
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
și gustul metalic. Sunt frecvente ulcerele peptice, HDS, hepatita virală B și C. Afectarea neurologică este manifestă prin AVC și encefalopatia uremică: insomnie, somnolență, tulburări de memorie și concentrare, anxietate, labilitate emoțională, depresie, dezorientare, confuzie, ocazinal halucinații. În absența tratamentului simptomatologia progresează spre convulsii, comă și deces. Nervii periferici sunt frecvent afectați (neuropatia periferică). Afectarea este tipică senzitivă și motorie, simetrică, la nivelul membrelor inferioare: picioare neliniștite, senzație de arsură, ulterior slăbiciune, instabilitate la mers, pareze și chiar paralizii. Neuropatia autonomă
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
clinice. Diabet zaharat tip 1 - distrucția celulelor beta insulare care conduce, de obicei, la insulinodeficiență absolută - Autoimun - Idiopatic Pacienții pot fi de orice vârstă (de obicei tineri, înainte de 30 de ani), de obicei normoponderali sau subponderali, cu debut brusc al simptomatologiei. Frecvent la diagnostic prezintă cetonurie sau chiar cetoacidoză și depind de insulinoterapie pentru a supraviețui. Diabet zaharat tip 2 - datorat deficitului progresiv de secreție a insulinei pe fondul insulinorezistenței. Pacienți de obicei cu vârstă peste 30 de ani (deși s-
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
Diabetul de tip 1 rezultă dintr-o distrucție a celulelor beta pancreatice, autoimună sau idiopatică. Cel mai frecvent este vorba de o distrucție autoimună (90% din cazuri) declanșată de un factor de mediu la un subiect predispus genetic. Hiperglicemia și simptomatologia clinică apar atunci când mai mult de 80% din celulele β sunt distruse iar diagnosticul se stabilește rapid după debutul bolii. Autoanticorpii specifici pot fi detectați în momentul diagnosticului dar ei dispar în general pe parcursul evoluției bolii. În ceea ce privește factorii de mediu
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]