4,201 matches
-
gâtul fetelor; liptari=magiun foarte consistent, de regulă din prune fără zahăr și care înainte de consum trebuie prefăcut (subțiat) cu un pic de lapte ori apă calduțe (huțulă=lecvar); lipigeu=cearceaf de regulă din in ori cânepă; ler= cuptorul de la sobă; lașcă=tăiței făcuți în casă prin frământarea cocii, lățirea ei cu druga, uscare și tăiere;lat de palmă=um egală cu lățimea podului palmei sub degetul mare; lopari=o piesa în formă de lopată plată cu diametrul de apr.45-60
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
acoperișul era mai înalt, pentru a rezista zăpezilor mari. Camerele aveau dimensiuni de 4X4, 4X5 sau 5X5 metri, tinda servind ca bucătărie și sufragerie, iar camera („casa dinainte” în limbaj popular) ca dormitor. În prima la început era cuptorul, apoi soba de gătit. Mobilierul era compus din paturi de lemn, masă, scaune sau bănci numite „laiță”, o ladă de zestre, una mai lungă numită „canapeu”, iar pe perete un „blidar” (dulap de bucătărie), mobilierul era confecționat de către bărbații din familie. Pereții
Idicel-Pădure, Mureș () [Corola-website/Science/300584_a_301913]
-
sticlă, „blide” (farfurii din lut) și ștergare (prosoape brodate din cânepă sau in). După icoane se țineau actele de valoare, testamente, certificate, contracte și uneori chiar bani. Încălzirea se făcea cu lemne, în vetre cu cuptor și horn, apoi în sobe de tuci (fontă). În prezent, în anii 2000, vetrele și cuptoarele din locuințe au dispărut complet ( dar încă rămân în anumite locuințe, de exemplu în casa familiei Sava), fiind înlocuite cu teracote și șeminee. Iluminatul era asigurat cu ajutorul unor candele
Idicel-Pădure, Mureș () [Corola-website/Science/300584_a_301913]
-
erau preotul Emil Vladislav și directorul școlii Groza Ilie. Tot în perioada interbelică, unii săteni mai săraci, au început să lucreze la Fabrica de Teracotă Baru, iar două persoane Creciunescu Alexandru și Vladislau Cornel au devenit renumiți profesioniști în construirea sobelor de teracotă pentru satele din jur sau din Valea Jiului. Alți locuitori din Livadia au devenit C.F.R.-iști lucrând la întreținerea liniilor de cale ferată, cantonieri sau acari (vezi una din fotografii). Opiniile politice ale majorității sătenilor erau legate de Partidul
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
pisica. Sus este gura podului și scara de lemn pentru urcat în pod. Din tindă, drept înainte, intri într-o cameră mică unde locuiesc toți ai casei. Această încăpere are o singură fereastră, iar într-un colț se găsește o sobă mare cu vatră joasă, cuptor și hoarnă, sprijinită perichiciu cu doi stâlpi de lemn. Coșul sobei, scos din podul casei, este ridicat numai de o palmă de la podea având deasupra cabalaică - două cărămizi puse în picioare și rezemate una de
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
înainte, intri într-o cameră mică unde locuiesc toți ai casei. Această încăpere are o singură fereastră, iar într-un colț se găsește o sobă mare cu vatră joasă, cuptor și hoarnă, sprijinită perichiciu cu doi stâlpi de lemn. Coșul sobei, scos din podul casei, este ridicat numai de o palmă de la podea având deasupra cabalaică - două cărămizi puse în picioare și rezemate una de alta, lăsând loc pentru ieșirea fumului din pod. Fumul apără lemnăria podului de putrezire, astfel acest
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
una de alta, lăsând loc pentru ieșirea fumului din pod. Fumul apără lemnăria podului de putrezire, astfel acest sistem a fost și încă mai este folosit. În dreapta tindei se găsește a treia și cea din urmă încăpere, de obicei fără sobă și cu una sau două ferestre fixe. Toate încăperile sunt lipite de jos în sus cu lut amestecat cu baligă de cal. Casele cele mai noi au camerele mai mari, iar ferestrele în canaturi, ca să se poată deschide pentru aierisire
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
numeroasă folosite de alte expediții arctice, plănuindu-și în schimb expedița cu un grup restrâns, de șase persoane. Proviziile urmau să fie trase de oameni pe sănii ușoare, special proiectate. Mare parte din echipament, inclusiv sacii de dormit, îmbrăcămintea și sobele de gătit, a trebuit să fie proiectat de la zero. Aceste planuri au avut parte de o primire slabă în general în presă; un critic nu se îndoia că „dacă tentativa se va face după planul actual ... sunt șanse de zece
Fridtjof Nansen () [Corola-website/Science/300842_a_302171]
-
podurile turnului și ceasul. S-a înzestrat biserica cu cărți de slujbă, sfânta Evanghelie, un set de sfinte vase, o cădelniță nouă, un rând de veșminte, sfeșnice sculptate, candele, icoane, un analog rotativ pentru strana cântăreților. S-au achiziționat două sobe, un radiator cu halogen, un aspirator și s-a acoperit podeaua cu mochetă. Astfel , la 100 de ani de la edificare, biserica cea mare din drum a îmbrăcat straie noi, de praznic, revenind la viață prin mila Domnului și râvna iubitorilor
Dejani, Brașov () [Corola-website/Science/300940_a_302269]
-
au montat scocuri la streșini, s-au schimbat ruletele de la ferestre, s-a curățit fântâna. Totuși au fost și lungi perioade când casa nu a fost locuită. La începutul lui 2001, aceasta avea două camere ,o bucătărie, o cămară, două sobe aproape inutilizabile, o fântână în curte, o magazie împărțită în două si una fiind folosită ca garaj. Fațada era marcată de trecerea timpului iar între tencuială și zidul de cărămidă se instalase igrasia. Așadar erau necesare lucrări importante de îmbunătățire
Dejani, Brașov () [Corola-website/Science/300940_a_302269]
-
și reparație a casei parohiale. Încă din 2001 a fost introdusă apa în casă, s-au construit decantorul și canalizarea, s-a amenajat o baie cu dotările necesare, o cămară, s-a introdus apa în bucătărie, s-au construit trei sobe de teracotă noi, s-a pus faianță în baie și bucătărie, s-a zugrăvit interiorul. A fost reparat gardul curții. În vara anului 2005 întreaga fațadă a fost refăcută, zidul lateral reparat, poarta vopsită, astfel că astăzi casa are o
Dejani, Brașov () [Corola-website/Science/300940_a_302269]
-
căscată, cu gheare în locul degetelor, care „se țipa și-l strânge de gârt”. Ea intră pe fereastră și provoacă chinuri groaznice celui pe care îi alege. Ca să-i ușureze suferința, cei din casă întorc hainele bolnavului pe dos deasupra „candalăului” - sobei, după ce i-au luat „roatele” - capacele plitei și trec jar prin haine ca să meargă în foc durerile înfocate din corpul lui. Când se zbate să moară îi aprind o lumânare și i-o pun în mână să-i lumineze calea
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
400 circuite legată printr-o linie telefonică interurbană aeriană la centrala telefonică din Însurăței. Localitatea este în zona de acoperire a sistemului de telefonie mobilă. 4. Alimentarea cu energie termică În prezent, locuitorii comunei Dudești își asigură încălzirea locuințelor cu sobe și în câteva gospodării cu centrale termice, întrebuințând drept combustibil lemn, lignit cât și resurse locale. Centralele termice de la blocuri nu funcționează. 5. Alimentarea cu gaze naturale Localitatea nu dispune de rețea de alimentare cu gaze naturale. 6. Gospodărie comunală
Comuna Dudești, Brăila () [Corola-website/Science/300961_a_302290]
-
a construit un castel frumos de cărămidă în stilul renașterii. Castelul era așezat cu fața spre apus, pe șase scări de piatră frumos cioplite te urcai într-o verandă spațioasă de unde urcai într-o sală mare în care era o sobă uriașă de teracotă albă. Din ea se deschideau două uși. Cea a stăpânului și cea a doamnei. În palat mai era și o capelă. În spatele acestuia era un parc de stejari, ulmi și brazi uriași, și o grădină cu pomi
Feiurdeni, Cluj () [Corola-website/Science/300327_a_301656]
-
elemente din patrimoniul de arhitectură populară din județul Covasna, inclusiv stâlpi funerari de piatră și de lemn, precum și meșteșuguri populare tradiționale și expoziții de artă populară și de istorie locală. Are o colecție de mașini agricole prcum și una de sobe din fontă.
Cernat, Covasna () [Corola-website/Science/300374_a_301703]
-
solicitate nu exista. Prin urmare, soldații nu au fost îmbrăcați și încălțați corespunzător și au fost nevoiți să-și căptușească vestoanele cu ziare pentru a rezista temperaturilor care scăzuseră la niveluri record de −30 °C. Pentru a încălzi marmitele și sobele, germanii ardeau carburantul prețios care nu putea fi aprovizionat cu ușurință. În acest timp, soldații sovietici aveau uniforme vătuite, călduroase, cizme din pâslă și căciuli din blană. Unele dintre armele germane nu au funcționat corespunzător în frigul rusesc. Uleiul folosit
Operațiunea Barbarossa () [Corola-website/Science/299218_a_300547]
-
faptul că își pierde timpul cu scrisul, Joyce s-a înfuriat atât de tare încât a aruncat în flăcări manuscrisul romanului la care lucra ("Portret al artistului în tinerețe"). Din fericire, Eileen și Maria Kirn s-au repezit imediat spre sobă și au salvat prețiosul document. Joyce i-a mulțumit a doua zi surorii sale, spunându-i că manuscrisul conținea fraze pe care cu siguranță nu le-ar mai fi putut rescrie. În aprilie 1912, Joyce călătorește la Padova pentru a
James Joyce () [Corola-website/Science/298598_a_299927]
-
cu munca obligatorie, si eu făceam muncă obligatorie, și tatăl meu făcea muncă obligatorie, adică era o perioadă foarte, foarte grea. Și se inventase atunci, pentru că lemnele erau foarte scumpe, un bidon de gaz care se agață undeva sus pe sobă de teracota, si o țevușcă, o țeavă foarte mică, de cinci-șase milimetri, cu o gaură de doi-trei milimetri de la bidonul acela</spân></spân></spân><spân style="font-family: Times New Român,șerif;"><spân style="font-size: medium;"><spân lang="ro-RO">, care</spân
GAZETA DE ARTĂ POLITICĂ NR.15: Capitale ale Culturii în contextul politicilor UE () [Corola-website/Science/296142_a_297471]
-
bidonul acela</spân></spân></spân><spân style="font-family: Times New Român,șerif;"><spân style="font-size: medium;"><spân lang="ro-RO">, care</spân></spân></spân><spân style="font-family: Times New Român,șerif;"><spân style="font-size: medium;"><spân lang="ro-RO"> cobora până la gură sobei </spân></spân></spân><spân style="font-family: Times New Român,șerif;"><spân style="font-size: medium;"><spân lang="ro-RO">și</spân></spân></spân><spân style="font-family: Times New Român,șerif;"><spân style="font-size: medium;"><spân lang="ro-RO"> intra înăuntru</spân></spân></spân
GAZETA DE ARTĂ POLITICĂ NR.15: Capitale ale Culturii în contextul politicilor UE () [Corola-website/Science/296142_a_297471]
-
șerif;"><spân style="font-size: medium;"><spân lang="ro-RO">,</spân></spân></spân><spân style="font-family: Times New Român,șerif;"><spân style="font-size: medium;"><spân lang="ro-RO"> și pe cărămidă picura gaz. Și aia ardea permanent sau aproape permanent. Încerca să încălzească sobă. Nu mai știu cât ținea. Dar și gazul era greu de procurat. Țin minte că în actuala Piața Muncii era o găzărie, nu benzinărie, găzărie. Și nu eram singurii care foloseam gaz. Plus că gaz se folosea și pentru gătit
GAZETA DE ARTĂ POLITICĂ NR.15: Capitale ale Culturii în contextul politicilor UE () [Corola-website/Science/296142_a_297471]
-
o bilă grea de fier. Foc se făcea numai într-una dintre camere, doar dimineață. Noaptea se stingea.</spân></spân></spân></spân><spân style="font-family: Times New Român,șerif;"><spân style="font-size: medium;"><spân lang="ro-RO"> În dormitor nu există sobă și ne înveleam cu mai multe pleduri. O altă teamă era să nu înghețe pe timpul iernii cișmeaua din curte, pe care o foloseau toți vecinii. În acest scop, în preajma iernii, cișmeaua era împachetata în paie și paturi care asigurau să
O istorie subiectivă a locuirii în România, din perspectiva rezidentelor și rezidenților căminului „Moses Rosen”. PERIOADA INTERBELICĂ: ANII 1920 - 1930 () [Corola-website/Science/296134_a_297463]
-
New Român,șerif;"><spân style="font-size: medium;"><spân lang="ro-RO">l</spân></spân></spân><spân style="font-family: Times New Român,șerif;"><spân style="font-size: medium;"><spân lang="ro-RO"> s-a stricat și nu s-a mai putut folosi. Aveam o sobă de gatit din țuci și dulapuri și un răcitor. Pe vremea aceea se cumpără gheață. Așa funcționa răcitorul.</spân></spân></spân></p> Mai mi-aduc aminte, dar vag: curtea era pietruita, avea două guri de apă cu furtun cu posibilitatea
O istorie subiectivă a locuirii în România, din perspectiva rezidentelor și rezidenților căminului „Moses Rosen”. PERIOADA INTERBELICĂ: ANII 1920 - 1930 () [Corola-website/Science/296134_a_297463]
-
pentru coli de hartie albă, pentru ustensile de scris, sugativa. Mai avea la loc de cinste simbolul dreptății, o femeie legată la ochi care ține în mână o balanța. În încăperea-birou era o bibliotecă încărcată cu cărți de specialitate. O sobă de teracota se folosea pentru încălzirea camerei pe timp de iarnă. Aveam un mic salonaș alături, c-o măsuța acoperită cu un mileu frumos brodat, iar în jurul ei patru scaune tapițate cu un material plusat de culoare albastru închis. Pereții
O istorie subiectivă a locuirii în România, din perspectiva rezidentelor și rezidenților căminului „Moses Rosen”. PERIOADA INTERBELICĂ: ANII 1920 - 1930 () [Corola-website/Science/296134_a_297463]
-
Așa se numea pe vremuri. </spân></spân></spân></p> În sufrageria mare, părinții primeau musafiri și organizau petreceri în diferite ocazii. Alături era sufrageria mică, unde eu și fratele meu ne făceam temele pentru școală. Mâncarea se pregătea pe o sobă de gătit. Era neagră, avea patru focuri și cuptor. Focul se făcea cu lemne. Când am crescut, sobă de gatit a fost înlocuită cu aragaz, alimentat cu gaz din butelie. Așa cum se mai folosește și azi în unele gospodării. Din
O istorie subiectivă a locuirii în România, din perspectiva rezidentelor și rezidenților căminului „Moses Rosen”. PERIOADA INTERBELICĂ: ANII 1920 - 1930 () [Corola-website/Science/296134_a_297463]
-
în diferite ocazii. Alături era sufrageria mică, unde eu și fratele meu ne făceam temele pentru școală. Mâncarea se pregătea pe o sobă de gătit. Era neagră, avea patru focuri și cuptor. Focul se făcea cu lemne. Când am crescut, sobă de gatit a fost înlocuită cu aragaz, alimentat cu gaz din butelie. Așa cum se mai folosește și azi în unele gospodării. Din culoar până la ușă care ducea la bucătărie, mai există o ușă spre cămara, care avea fereastră spre nord
O istorie subiectivă a locuirii în România, din perspectiva rezidentelor și rezidenților căminului „Moses Rosen”. PERIOADA INTERBELICĂ: ANII 1920 - 1930 () [Corola-website/Science/296134_a_297463]