6,992 matches
-
al învățăturii), dar se vor adresa și învățaților din alte țări, comunicând cu ei lipsiți de orice fel de complexe („cazul Cantemir”, românul care mânuiește la fel de degajat științele Apusului și ale Răsăritului, este ilustrativ pentru calea pe care se angajase spiritualitatea noastră), dorind să le furnizeze date cât mai exacte despre istoria veche a poporului român și despre destinul său particular. Demersurile atât de felurite ca modalitate și capacitate de circumscriere întreprinse de Udriște Năsturel, Nicolae Milescu, Miron Costin, Constantin Cantacuzino
UMANISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290334_a_291663]
-
au nu doar o mare valoare spirituală, ci și una literară, a fost inclus și romanul alegoric Desiderie, de origine spaniolă, tradus în slavona rusă prin intermediar polon. Repere bibliografice: Paul Mihail, Schitul Poiana Mărului. Un centru ortodox cărturăresc, în Spiritualitate și istorie la Întorsura Carpaților, I, coordonator Antonie Plămădeală, Buzău, 1983, 355-384; Mitropolitul Serafim [Romul Joantă], Isihasmul. Tradiție și cultură românească, tr. Iuliana Iordăchescu, București, 1994, 114-128; Păcurariu, Dicț. teolog., 473-474; Dario Raccanello, Rugăciunea lui Iisus în scrierile lui Vasile
VASILE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290445_a_291774]
-
ale fenomenului teatral autohton. Lucrarea, utilă, contează mult pe elocvența cifrelor („indicatorii cantitativi”), a înșiruirilor de nume și de titluri care pot da seama despre „avatarurile” creației dramaturgice și scenice la noi. „Povestea”, astfel condensată, este plasată în contextul unei spiritualități specifice, în care, etapă de etapă, pulsează spiritul timpului. Comentariul, cuminte, succint, clar, se însuflețește pierzând oarecum măsura atunci când, iar și iar, vorbește de momentele de „efervescență”, de continuă „înnoire” („vocația de înnoire a fenomenului teatral românesc”), care ar îndreptăți
VASILIU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290460_a_291789]
-
arte plastice, cultură orală) din perioada medievală a istoriei noastre, V. aduce dovezi de netăgăduit despre legăturile neîntrerupte cu celelalte culturi europene, precum și despre ceea ce constituie specificul local al diferitelor provincii românești. Familiare fiindu-i mai toate aspectele importante ale spiritualității medievale, cercetătoarea investighează deopotrivă mărturiile istoriografiei naționale și sud-est europene, cărțile populare, cosmografiile, Proloagele, Fiziologul, Viețile de sfinți saloi („nebuni întru Hristos”), alte texte religioase, diverse indicii relevante despre cititori (răvașe, însemnări, liste de prenumeranți). În studiile sale, multe publicate
VELCULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290478_a_291807]
-
pentru a proiecta originalitatea, puterea de iradiere și supremația culturii române în diverse epoci istorice, mergând până la susținerea ferventă, în anii ’80 ai secolului trecut, a protocronismului, a unor idei excesive, puternic marcate conjunctural, servind ideologia naționalist-comunistă. Convingerea că manifestările spiritualității românești revelează o înaltă conștiință de sine îi structurează volumele Studii și articole de literatură română veche (1967), România - pământ de civilizație și sinteză (1969), Istorie și cultură (1975), Permanența Patriei (1975), Independență și cultură (1977), Via Magna (1979), Contribuții
ZAMFIRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290695_a_292024]
-
I-II, 1969). Conceput din perspectiva opiniilor lui Z. despre rolul de excepție al culturii române în aria ortodoxiei și în evoluția istorică a lumii europene este și studiul titular inclus în lucrarea omagială Paisianismul - un moment românesc în istoria spiritualității europene (1996). Elementele puse în relație subliniază modul în care monahismul românesc a influențat cultura rusă și spiritualitatea europeană în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea și în secolul al XIX-lea. Demonstrația este realizată pe baza unor
ZAMFIRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290695_a_292024]
-
ortodoxiei și în evoluția istorică a lumii europene este și studiul titular inclus în lucrarea omagială Paisianismul - un moment românesc în istoria spiritualității europene (1996). Elementele puse în relație subliniază modul în care monahismul românesc a influențat cultura rusă și spiritualitatea europeană în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea și în secolul al XIX-lea. Demonstrația este realizată pe baza unor texte filocalice - Z. a și tipărit în 1990 Dobrotoliubie, ediție anastatică a filocaliei slavone a lui Paisie Velicikovski
ZAMFIRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290695_a_292024]
-
în vreme alui Rubliov și a lui Epifanie Preaînțeleptul, îngr. și pref., București, 1975 (tr. Corneliu Golopenția); Cronica lui Mihai Viteazul, îngr. și introd., București, 1981; Paisie Velicikovski, Dobrotoliubie, pref. mitropolitul Daniel, București, 1990; Paisianismul - un moment românesc în istoria spiritualității europene, București, 1996. Repere bibliografice: George Muntean, „Studii și articole de literatură română veche”, CNT, 1967, 51; Corneliu Bărbulescu, „Studii și articole de literatură română veche”, GL, 1968, 3; I. D. Lăudat, „Studii și articole de literatură română veche”, IL, 1968
ZAMFIRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290695_a_292024]
-
Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din București, pe care o va absolvi în 1929. Funcționează ca profesor la liceele „Sf. Sava”, „Gh. Lazăr” și „Mihai Viteazul” din Capitală până în 1940, când își susține doctoratul în filosofie cu teza Spiritualități românești, fiind titularizat conferențiar la Catedra de filosofia culturii și a istoriei la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității bucureștene. Suspendat în 1950 din motive politice, se vede trimis în învățământul liceal, unde predă până în 1960, an în care
ZAMFIRESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290698_a_292027]
-
1860-1935), tipărit în 1935, etică (Elemente de etică pentru clasa a VIII-a secundară, manual semnat în 1936 în colaborare cu Dimitrie Gusti) și psihologie (Breviar de psihologie, 1947) răspund mai degrabă unor îndatoriri și nevoi formative. În schimb, cărțile Spiritualități românești (1941), Orizonturi filosofice. Idei, oameni, probleme de cultură (1942) și Destinul personalității. Contribuții la cunoașterea omului și culturii contemporane (1942) sunt rodul unor strădanii născute din pasiune și vocație, prefigurând posibile sinteze. Poate să surprindă, de aceea, dar e
ZAMFIRESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290698_a_292027]
-
cu o certă seriozitate analitică. Profilul istoricului literar definit de vocația sintezei, al istoricului de teatru, al teoreticianului culturii și al memorialistului este completat de activitatea dascălului și a cărturarului, prezent, cu verbul lui vibrant, în numeroase împrejurări culturale. SCRIERI: Spiritualități românești, București, 1941; ed. îngr. Marin Diaconu, București, 2001; Destinul personalității. Contribuții la cunoașterea omului și culturii contemporane, București, 1942; Orizonturi filosofice. Idei, oameni, probleme de cultură, București, 1942; Istoria universală a teatrului, I-III, București, 1958-1968; ed. 2, I
ZAMFIRESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290698_a_292027]
-
București, 1999; Testament moral pentru tinerii mileniului al treilea, Craiova, 2002. Antologii: O antologie a dramei istorice românești (Perioada contemporană), introd. edit., București, 1986. Repere bibliografice: Petru Comarnescu, Liceul, gândit cu prilejul unei monografii, RFR, 1935, 10; George D. Nedelcu, „Spiritualități românești”, „Gazeta cărților”, 1941, 5-6; Petru P. Ionescu, „Spiritualități românești”, RFR, 1942, 8; „Orizonturi filosofice”, PL, 1942, 11; N. Mihăescu, Spre un nou umanism, „Acțiunea”, 1942, 649; Licu Pop, „Orizonturi filosofice”, LU, 1943, 6; François Clair, Unde-s intelectualii?, „Ancheta
ZAMFIRESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290698_a_292027]
-
Craiova, 2002. Antologii: O antologie a dramei istorice românești (Perioada contemporană), introd. edit., București, 1986. Repere bibliografice: Petru Comarnescu, Liceul, gândit cu prilejul unei monografii, RFR, 1935, 10; George D. Nedelcu, „Spiritualități românești”, „Gazeta cărților”, 1941, 5-6; Petru P. Ionescu, „Spiritualități românești”, RFR, 1942, 8; „Orizonturi filosofice”, PL, 1942, 11; N. Mihăescu, Spre un nou umanism, „Acțiunea”, 1942, 649; Licu Pop, „Orizonturi filosofice”, LU, 1943, 6; François Clair, Unde-s intelectualii?, „Ancheta”, 1945, 121-122; Rodica Pandele, „Panorama dramaturgiei universale”, RITL, 1973
ZAMFIRESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290698_a_292027]
-
inactual, cu precizarea că memoria acționează în două moduri: „a recunoaște pur și simplu că ceva s-a întâmplat în trecut” și „retrăind trecutul cu accentul lui particular și caracteristic”. Filosof al culturii, el nu omite să sublinieze dimensiuni ale spiritualității naționale la exponenții Junimii, în contextul a ceea ce alții înțeleg prin „sinteza orizonturilor”. Un Ion Creangă „adânc înfipt în lumea lui [...] o poate descrie fără duioșii retrospective, fără sentimentalitate, cu un realism robust și umor împăcat”. Pe Ioan Slavici îl
VIANU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290512_a_291841]
-
vorbim aici despre acest lucru într un chip care să epuizeze chestiunea, ci numai să indic punctul de vedere din care ar urma să fie înfăptuită înlăturarea acestei dificultăți sau imposibilități și stângăcii. Arta poate sensibiliza, poate fi deschiderea spre spiritualitate și pregătirea fiecărui individ spre viața trăită, așa cum marii trăitori o recomandă. Spiritul e capabil să se considere pe sine însuși, să posede despre sine însuși și despre tot ce ia naștere din el o conștiință, și anume o conștiință
ROLUL EDUCAŢIEI PLASTICE ŞI A EDUCATORULUI DE ARSMATETICĂ ÎN REZOLVAREA PROBLEMELOR DE EŞEC ŞCOLAR SAU DE CE AVEM NEVOIE DE DESEN CA DISCIPLINĂ DE STUDIU. In: Arta de a fi părinte by Geanina Luminiţa Vatamanu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1419]
-
Inspirația Divină este împletită cu cea a Mamei Naturi. În procesul de receptare se includ ideile, valorile, credințele, obiceiurile și obișnuințele, tradițiile, inteligența, gradul de interceptare, elementele memoriei colective, comunicativitatea acestor forme cu diferite alte medii socio-culturale și mai ales spiritualitatea. Exegezele de teoria și sociologia culturii înregistrează dispute aprinse în jurul conceptului de masificare a culturii condensate în ceea ce o penibilă metaforă numea “conserve culturale”. Marea suferință existențială este tratarea individului nediferențiat, includerea să în anormalitate! Sociologi și filosofi precum Marcuse
ROLUL EDUCAŢIEI PLASTICE ŞI A EDUCATORULUI DE ARSMATETICĂ ÎN REZOLVAREA PROBLEMELOR DE EŞEC ŞCOLAR SAU DE CE AVEM NEVOIE DE DESEN CA DISCIPLINĂ DE STUDIU. In: Arta de a fi părinte by Geanina Luminiţa Vatamanu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1419]
-
la problemele familiei, să inițieze soluții de rezolvare a crizelor; să cunoască criteriile de evaluare socială a familiei în comunitate; să dorească să fie factor de unitate al familiei. Este necesar ca un copil să primească o educație de autentică spiritualitate. Aceasta nu poate fi alta decât educația religioasă. Educația este un dar, o acțiune specifică omului și ca atare ea începe o dată cu omul. Mircea Eliade spunea: „A fi, sau mai degrabă a deveni om, înseamnă a fi religios.” Un mijloc
FAMILIA, PRIM FACTOR AL EDUCAŢIEI COPILULUI. In: Arta de a fi părinte by Geraldina Juncă, Ciprian Juncă () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1392]
-
dispariția autorului, un nou prozator, de o valoare deosebită. Un prozator care demonstra că resursele tematice ale universului rural nu fuseseră epuizate. Mihail Sadoveanu, Gala Galaction, Ion Agârbiceanu revelaseră multe dimensiuni și orizonturi sufletești, dar nu dezvăluiseră toate zăcămintele de spiritualitate arhaică. Anumite aspecte de practică ezoterică și gândire magică fuseseră semnalate mai curând fugitiv. Povestirile voiculesciene merg în principal tocmai la acestea sau le reliefează în vreun fel existența. Excepție face, între altele, Capul de zimbru, unde se relatează o
VOICULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
diversitatea materialului litic, pe cea a obiectelor pe materii dure animale, multe din ele adevărate opere de artă. Fosilele de Congeria sp. aff. Congeria (Mytilopsis) subcarinata subcarinata (Deshayes, 1838) nu fac decât să completeze imaginea și amplul tablou al unei spiritualități depline, cu semnificații majore în viață comunității respective. Poate că ar trebui să spunem că diversitatea tuturor acestor mărturii de care dispunem acum nu ar fi fost posibilă fără aplicarea cu multă scrupulozitate și rigoare deosebită a unei metode de
BIVALVE FOSILE DIN SPECIA CONGERIA (MYTILOPSIS) SUBCARINATA SUBCARINATA DIN STRATUL EPIGRAVETIAN DE LA POIANA CIREŞULUI (PIATRA NEAMŢ) ŞI SEMNIFICAŢIA LOR SIMBOLICĂ. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Marin Cârciumaru, Iuliana Lazăr, Elena-Cristina-Niţu, Minodora Ţuţuianu-Cârciumaru () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_646]
-
Gusti. Conduce seminarii unde se analizează metodele de cercetare monografică și teoria monografiei sociologice, ține conferințe despre teoria ortodoxă a culturii sau, din nou, despre libertate și autoritate în viața spirituală, răspunde, în „Tiparnița literară” (noiembrie), la ancheta despre „noua spiritualitate” (subiect preocupant pentru generația ce se ridică), vorbește despre Léon Bloy, participă la o campanie de presă pornită de Nae Ionescu în „Cuvântul” împotriva Sinodului, este, pe scurt, prezent în mai toate acțiunile culturale din epocă. În iulie-august 1929 e
VULCANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290666_a_291995]
-
o „teorie și [o] sociologie a vieții economice; prolegomene la studiul monografiei economice a unui sat”. Polemizează cu Mihail Polihroniade în „Azi” (ianuarie 1933) pe tema generației tinere și își prezintă ideile la Criterion, în conferința Istorismul prin resemnare în spiritualitatea tinerei generații (februarie 1933). Ține, sub pseudonimul Ivy, o cronică a modei („Moda și noi”) în săptămânalul „Index”. Mai înainte scrisese versuri și publicase în „Azi”, în noiembrie 1932, poezia Iarna, sub pseudonimul Merica Urlea. V. este surprinzător: filosof, sociolog
VULCANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290666_a_291995]
-
prin valorile pe care le creează. În privința experienței (ideea cu care operează filosofii și o bună parte din prozatorii generației tinere), pune accentul pe conceptul de „istorism [al] resemnării”, care înseamnă „conștiința răspunderii colective și sentimentalismul solidarității”, dar și „nostalgia spiritualității”, „pesimismul eroic”. „Pesimism eroic” - iată un punct dintr-un program paradoxal al generației care vrea să ridice țara lui Mitică la dimensiunea spiritului. Programul prevede, după V., setea de experiență, autenticitatea, primatul spiritului și, în genere, spiritualitatea (nevoia de absolut
VULCANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290666_a_291995]
-
dar și „nostalgia spiritualității”, „pesimismul eroic”. „Pesimism eroic” - iată un punct dintr-un program paradoxal al generației care vrea să ridice țara lui Mitică la dimensiunea spiritului. Programul prevede, după V., setea de experiență, autenticitatea, primatul spiritului și, în genere, spiritualitatea (nevoia de absolut, „cerința de veșnicie”), apoi tensiunea dramatică (conștiința tragică, sentimentul unei crize profunde) din care s-ar putea naște „pesimismul eroic”. Mai sunt menționate în acest tablou de generație „activismul prin disperare”, „misticismul ortodox”, „agonia”, umanismul neoclasic, negativismul
VULCANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290666_a_291995]
-
generației sale. Ironie a soartei, dintre toți criterioniștii el va plăti cel mai greu pentru utopiile sale ideologice. În tot ceea ce scrie ia în serios ideea reformării societății românești și a construirii unui stat cultural, moral, religios. Pentru el, „noua spiritualitate” nu e o simplă temă de speculație filosofică, ci un proiect de fundamentare a unui „om nou românesc” (fantasma tuturor regimurilor totalitare), care, în imaginația sa, este în primul rând un „om metafizic”. Aceste „ispite” ale omului românesc se regăsesc
VULCANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290666_a_291995]
-
cărții, disecă fenomenul, vrea să determine morala colectivă, modul de a fi al nației, chestiuni pe care, de regulă, criticul literar profesionist le evită. Ca să ajungă la o concluzie trebuie să vorbească, în cinci puncte, despre iudei și despre evoluția spiritualității iudaice. Intuiția lui e mai bună și tonul comentariului critic mai potrivit în cazul lui Eugen Ionescu, autorul scandalosului Nu din 1934. Criticul ia apărarea tânărului inteligent și teribilist, înțelegând că negativismul provocator al tânărului este expresia unei neîncrederi fundamentale
VULCANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290666_a_291995]