4,290 matches
-
prin cap că e vorba de lucrarea diavolului). Îi punea din nou întrebările, își punea degetele în urechi ca să și le destupe, și-l întrebă iar: Dar cum ai putut, cum ai izbutit? Giandomenico ridica din umeri, spunând doar atât: Stăruise în acel joc fiindcă simțea în vocea învățătorului focul lui Dumnezeu ce-l împresura 10. Agazio Solea vorbise cu părintele Costantino despre acest tânăr, spunându-i cum reușise să învețe de unul singur să citească și să memoreze zeci de
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
a se lămuri pe sine și pe ceilalți ce-ar urma să facă. Era lăsat să stea în chilia lui și în colțul de grădină ce și-l alesese. Stătea jos direct pe pământ sau pe vreo ieșitură de zid, stăruind în osârdia lui ce-i ținea mintea trează, călăuzindu-l de la un autor la altul, de la o carte la alta, convins că-l va găsi pe Dumnezeu ascuns în vreo pagină necunoscută sau uitată. Sigur că da, știa asta, Dumnezeu
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
fiindcă aș vrea să repurtez victorii, ci fiindcă celor ca mine le este încredințată supraviețuirea lumii. Nu încetezi să blestemi și situația ta se agravează, o să sfârșești în flăcări. Vei implora ajutor și nu vei putea să-l capeți, căci stărui în comportamentul tău nerușinat, lipsit de respect. Dumnezeu să vă lumineze sufletele, dacă încă aveți un suflet. Celulele în care a fost aruncat păreau a fi mațele unei nopți pierdute în univers. Tommaso își petrecea timpul dialogând cu propriul eu
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
și o să mai încerc încă o dată, voi încerca mereu să pot respira, și pentru mine a citi și a scrie înseamnă să respir și să intru în substanța realităților și a ideilor. Interdicțiile sunt clare, așadar la ce bun să stărui și să compromiți și persoane nevinovate? Atunci am să macin gândacii ca să obțin cerneală, o să-i amestec cu sângele meu, cu fecalele, cu viermii pentru a avea în cele din urmă puțin lichid cu care să scriu pe pereți, încât
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
rău că ți-a creat oarece bănuieli. Era curios, zăbovea în discuții cu mine, întrebându-mă tot felul de chestii; așa se explică de ce s-a declanșat în mine resortul neîncrederii, lucru datorat unui vechi obicei, din păcate. De pildă, stăruia în a afla în ce zodie sunt născut. La început m-am ferit, dar apoi, ținând cont că mă aflu pe nava lui, i-am povestit lucruri nici adevărate nici false, astfel încât să-l descumpănesc, în cazul în care ar
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
mârțoaga unui potcovar în schimbul a doi ludovici. Întrebă pe unde s-o ia, dar acum era ușor să se orienteze urmând malul Senei. Sosise la Paris bătrân, vlăguit și cu sutana-n zdrențe. Ajuns în fața curții regale, a trebuit să stăruie pentru a convinge gărzile să-l anunțe pe Richelieu. Tinerii aceia în uniformă la început au încercat să-l alunge și se puseră pe râs, dar purtarea lor se schimbă imediat când văzură că venise chiar Cardinalul în persoană să
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
își fixează ca motto trei versete sugestive din "Învățătura celor doisprezece Apostoli" (cap. IX, v. 1); "Așezămintele Apostolilor" (cartea II, cap. 19) și "Epistola Sfântului Pavel către galateni" (cap. 1, v. 8). Teza naeionesciană subliniază "neîndoielnic dreptul mireanului de a stărui în păstrarea neclintită a comorii bisericești ce a primit, chiar atunci când "îngerii din cer" i-ar cere să se lepede de dânsa"30. Urmează alte două intervenții ale episcopului Vartolomeu Stănescu care susțin ideea implicării Sinodului în problema calendarului bisericesc
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
psihice pe care le pot provoca, mergând pe ideea „se mai întâmplă, ce mare lucru că i-am dat câteva palme”. Bazându-se pe literatura clasică relevantă a violenței familiale, N. Mitrofan (2003) prezintă și alte tipologii ale părinților agresivi, stăruind asupra variabilelor psihologice și psihopatologice, cum ar fi contrastul dintre impulsivitate și timiditate, inteligență și infirmitate fizică, frustrare, depresie și nevoia de afirmare. Cred că este potrivit aici să ne reamintim deosebirea dintre violența normală (trasul de păr, lovirea palmelor
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
toate că acest neam este despărțit în două principate, în Moldova și Istria, sau Valahia Transalpină sau Montană”. De unitatea de limbă și de origine a locuitorilor din Țara Românească și din Moldova erau conștienți și cronicarii polonezi. Ioachim Bielski stăruie asupra unității de neam a muntenilor și moldovenilor: „Românii se împart azi în două, au doi voievozi, cel muntenesc și cel moldovenesc, dar înainte a fost unul singur care se numea sau muntenesc sau moldovenesc, căci nu era nici o deosebire
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
limbilor, când, la Rusalii, apostolii vorbeau în arameică iar străinii îi auzeau grăind în limbile lor materne. Dintre aceștia vreo 3.000 s-au botezat într-o singură zi, iar într-o alta vreo 5.000, pentru ca mai apoi să stăruie împreună în învățătura apostolilor și în împărtășire, în frângerea pâinii și în rugăciune. Însuflețiți de zelul neofiților, soldații abia reîntorși în patrie, sub impulsul și indicațiile Apostolilor Petru și Paul, s-au reunit și au săvârșit convertiri (fiind centurion, Cornelius
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
În Însemnele anilor (1973) este evidentă încercarea poetului de a se regăsi pe sine și întreaga-i creație precedentă. Acest volum retrospectiv reușește să surprindă esența gravă din care autorul și-a plăsmuit de-a lungul anilor versurile. Amintirea copilăriei stăruie. Autorul creează interesante imagini citadine, cu toate că ele nu sunt decât punctări expresive ale ideii poetice. Se pot reține câteva motive sentimentale, semnificative pentru înțelegerea unui destin uman. Mica antologie Neodihna cuvintelor (1986) este opera creatorului ajuns la vârsta senectuții, când
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286885_a_288214]
-
versuri tălmăcite din poetul ceh K. J. Erben. Dar S. e și un asiduu susținător al literaturii autohtone. Supraveghează apariția unor opere ale lui D. Bolintineanu și Dimitrie Cantemir, prefațează scrieri aparținând lui Gr. H. Grandea, Dimitrie Petrino, Carol Scrob. Stăruind asupra unui manuscris rămas de la un autor pe atunci ca și necunoscut, Ion Budai-Deleanu, el are revelația unei opere remarcabile, Țiganiada, despre care vorbește, pe larg, într-o conferință. O experiență neplăcută are cu articolul Suvenire despre poetul Conachi, unde
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289700_a_291029]
-
nici măcar de un act barbar.) „E mult mai glorios să te ridici din nou, decât să nu fi căzut niciodată.” (Fr. Fénelon) „Nu este nici lipsit de Înțelepciune, nici mărginit acela care se ridică după ce a căzut În greșeală, În loc să stăruie În ea.” (Sofocle) Viciile se Învață și fără profesori. (Pentru mulți, este suficient, firește, să guste din Întâmplare din cupa cu senzații dulci ale unei plăceri, pentru ca să dorească să repete acea experiență senzuală.) „Pentru nimic nu cheltuim atâta forță ca
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
poeziei. Țin infinit mai mult la poezie 192, care constituie zona cea mai pură a creației literare. Cred însă că evoluția mea ca poetă ar fi fost alta dacă nu aș fi scris și eseurile care m-au obligat să stărui o vreme asupra cărților situate în punctele de răscruce ale culturii. Eticheta care mi-a fost pusă e că aș fi "poeta vinei tragice". Ea m-a bucurat, pentru că exprimă ideea că între poezia și eseistica mea există o legătură
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
unul la două-trei numere aveau, În amintita revistă, un rol decorativ. Francezii făceau astfel dovada unei false generozități multiculturale, cu aceeași condescndență cu care auzi fără să asculți părerea despre literatura occidentală emisă de un burkinabez. Era limpede că se stăruia În Hexagon asupra convingerii exprimate de Victor Hugo, cum că nu numai că literatura franceză este cea mai bună din lume, ci că ea este singura din lume. Din acest punct de vedere, gîndirea lui Barthes nu rupsese deloc cu
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
vorbind despre viața tihnită a miliardarilor cu yacht, Houellebecq o găsește “În același timp monotonă și romanescă.” Personajele feminine sînt În romanele lui Houellebecq „ceilalții” bărbaților. Nu greșim dacă spunem că ea este În esență celălalt sex asupra căruia scriitorul stăruie cu Încăpățînare. Iubirea masculină, În acest roman, este definită ca egoism. Autorul trebuie că Își cere În felul acesta iertare pentru misoginismul prostesc din Extinderea domeniului luptei. Valérie cîștigă mult mai mult decît Michel, dar muncește mai mult și are
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
cu statornicia/ Dacă te uiți bine-apoi/ În pietre, nemuritori suntem noi, numai noi". Trăind intens spiritul epocii sale, Dumitru Popescu se vrea " Un om în Agora". Important lider de partid, el slăvește idealurile comuniste: "Din sângele vărsat pe caldarâm/ Mai stăruie un nimb de purpură-nvechită." Credința lui fermă este că noua structură a societății cere o artă poetică nouă: sinceră, umană, nefardată, fără parfumuri, fără scepticism poetul cere o "poemă dialectică". Cetatea veche este îmbăiată de raze selenare, esențele pământului
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
de stele,/ Tot mai nesătul de buchii/ Mi-am vârât în voi ființa/ înțesând-o cu genunchii". La un pol uman și la celălalt, slăbiciuni și porniri umane, nefaste și ridicole. De aici concentrarea și supraaglomerarea generală de civilizație ce stăruie în gânduri stranii: morții sunt presați cu compresorul, prin cimitire circulă țevi de canalizare, se sparg mormintele ("Concentrare"). În ciclul "Trunchiate" e reluată ideea artei poetice: facerea universului este un pretext de a vorbi despre creație: "Acum trebuie să faci
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
Balcanic și greoi trăiesc,/ Cu mari genunchi în foc drăcesc,/ Cu părul ruginit în plopi." Un spațiu important în volum este destinat și evocării satului și copilăriei. "Copilul în vin" evocă un obicei cunoscut, frământarea strugurilor în butoaie. Momentul îi stăruie în amintire întocmai ca lui Lucian Blaga, care trăiește și el cu emoție anii când se scufunda în cada cu grâu (poemul "Mirabila sămânță). În evocarea copilăriei pătrund într-o sonoritate retorică și amplă elemente din tradiția satului în care
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
lipsa de metafore, stilul direct, revărsarea tulburătoare în puternice șuvoaie culminând prin sublinierea necesarului traversat de un fior existențial. Critica l-a situat pe Adrian Păunescu în descendența lui Heliade Rădulescu, Macedonski, chiar a lui Minulescu, dar în poezia lui stăruie și lirismul lui Goga. Păunescu renunță însă la solemnitatea și ornamentalul poeziei acestuia din urmă. Versurile lui se revarsă într-o aglomerare barocă, în afara oricăror reguli, păstrând însă un anume ton mesianic, cald, care ne amintește de ritmica poeziei lui
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
cu voievozii ei de altădată, precum și conștiința permanent trează a sufletului românesc al poetului cetățean. "Aici, întregi, cu vii, cu morți/ latinizând sub veșnicele bolți,/ contați pe noi, rămânem. Suntem. Toți". Sunt evocați învingătorii Troiei, dar mai ales Bălcescu, care stăruie până la capăt prin umbra neliniștită ca duhul cel mai adânc al neamului. "Stafia lui Bălcescu colindă blând prin țară,/ Primarii de județe să știe că e ea./ Îi dă ocol de-atâta și atâta vreme,/ și parcă s-ar întoarce
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
De opt ani trăim împreună ca frații, și nici un minut n-am găsit la omul ăsta măcar atitica rău... Credeți d-voastră că ar fi rămas el prefect aici și nu s-ar fi dus director la București, dacă nu stăruiam eu și cu Joițica... și la dreptul vorbind, Joițica a stăruit mai mult... Farfuridi: Ei! Se-nțelege, damele sunt mai ambițioase... Trahanache: (și mai indignat) Ai puțintică răbdare... Nu de ambiț că ni era prieten, pentru enteresul partidului. Cine altul
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
am găsit la omul ăsta măcar atitica rău... Credeți d-voastră că ar fi rămas el prefect aici și nu s-ar fi dus director la București, dacă nu stăruiam eu și cu Joițica... și la dreptul vorbind, Joițica a stăruit mai mult... Farfuridi: Ei! Se-nțelege, damele sunt mai ambițioase... Trahanache: (și mai indignat) Ai puțintică răbdare... Nu de ambiț că ni era prieten, pentru enteresul partidului. Cine altul ar fi putut fi prefect al nostru? Farfuridi: S-ar mai
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
să se petreacă cu bine și cu liniște?... Cum o să mai poată rămâne Fănică prefect? Pristanda: Coană Joițico, am uitat să vă spui: după câte făgăduieli și amenințări i-am făcut lui Cațavencu, mi-a răspuns că în zadar mai stăruiesc și că la urma urmelor nici nu mai vrea să stea de vorbă cu nimini, dar cu nimini, decât numai cu d-voastră. Zoe: Cu mine?... Du-te, Ghiță, du-te degrabă, dă-i drumul și roagă-l din partea mea
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
știți mai bine ca mine... așa e polițaiul: tată să-ți fie -trebuie să-l ridici? Îl ridici! N-ai ce-i face: e misie. De aiai (foarte rugător) mă rog să pardonați... Cațavencu: Îmi pare rău, Ghiță, că mai stăruiești cu scuzele tale... Adică noi nu știm cum merge poliția? (sentențios.) Întrun stat constituțional un polițai nu e nici mai mult nici mai puțin decât un instrument! Pristanda: Curat instrument! Cațavencu: Nu brațul care lovește, voința care ordonă e de
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]