5,507 matches
-
după bunul său plac. Astfel după ce au fost sau nu puternic provocați de către complicele experimentatorului, subiecții trebuie să administreze stimuli aversivi provocatorului, cunoscând sau nu nivelul de suferință cauzat. Rezultatele arată că subiecții non provocați reduc cu rapiditate nivelul de stimuli atunci când constată nivelul de suferință a victimei. În schimb, cei care fuseseră provocați, cresc nivelul de agresivitate în funcție de indicatorii nivelului de durere. Aceeași subiecți își evaluează pozitiv starea emoțională, pe când subiecții non provocați evaluează negativ aceeași stare emoțională. Rezultatele mai
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
Dacă, într-o astfel de eventualitate, organismul susceptibil a fost infectat cu bacili foarte virulenți, atunci bacilii se vor multiplica în interiorul macrofagelor, pe care le vor distruge, ceea ce duce la eliberarea lor în spațiul extracelular. Exteriorizarea bacililor va constitui un stimul pentru venirea monocitelor sanguine. Celulele nou sosite nu vor putea rezolva situația fără intervenția unor alți factori, după cum se va vedea în cele ce urmează. În afară de situația în care bacilul Koch se stabilește la nivelul alveolelor, adus de aerul inhalat
Curs de pneumoftiziologie by Antigona Trofor () [Corola-publishinghouse/Science/940_a_2448]
-
ASTMUL BRONȘIC III.2.1. Definiție Astmul bronșic este o boală inflamatorie cronică a căilor aeriene. Datorită inflamației cronice, se instalează hiperreactivitatea bronhică, avînd drept consecință obstrucția aeriană, cu reducerea fluxului aerian. Aceste fenomene survin ca urmare a expunerii la stimuli, capabili să declanșeze atacul (criza) de astm. Printre acești stimuli, se numără: poluanții atmosferici, diverși iritanți chimici, antigeni animali (puf, pene, peri), praful, fumul de tigară, polenul, dar și condiții ca: frigul, efortul fizic, emoțiile puternice. Tot în această categorie
Curs de pneumoftiziologie by Antigona Trofor () [Corola-publishinghouse/Science/940_a_2448]
-
boală inflamatorie cronică a căilor aeriene. Datorită inflamației cronice, se instalează hiperreactivitatea bronhică, avînd drept consecință obstrucția aeriană, cu reducerea fluxului aerian. Aceste fenomene survin ca urmare a expunerii la stimuli, capabili să declanșeze atacul (criza) de astm. Printre acești stimuli, se numără: poluanții atmosferici, diverși iritanți chimici, antigeni animali (puf, pene, peri), praful, fumul de tigară, polenul, dar și condiții ca: frigul, efortul fizic, emoțiile puternice. Tot în această categorie intră și unele infecții virale. Astmul bronșic se caracterizează prin
Curs de pneumoftiziologie by Antigona Trofor () [Corola-publishinghouse/Science/940_a_2448]
-
bronșică; disfuncția sistemului nervos autonom cu rol în menținerea tonusului musculaturii bronșice; atopia; reacțiile inflamatorii cu celule specifice. Să detaliem, pe scurt, particularitățile fiecăreia. a) Hipereactivitatea bronșică reprezintă o anomalie funcțională responsabilă de producerea bronhoconstricției, ca răspuns la acțiunea unor stimuli ce nu produc nici un efect la persoane sănătoase. Bronhoconstricția este reversibilă și se datorează unei hipersensibilități la stimuli nespecifici (exemple: acetilcolina, histamina, frigul, exercițiul fizic) sau specifici (alergeni demonstrați a produce hiperreactivitate). Care sînt practic, mecanismele prin care se declanșează
Curs de pneumoftiziologie by Antigona Trofor () [Corola-publishinghouse/Science/940_a_2448]
-
Să detaliem, pe scurt, particularitățile fiecăreia. a) Hipereactivitatea bronșică reprezintă o anomalie funcțională responsabilă de producerea bronhoconstricției, ca răspuns la acțiunea unor stimuli ce nu produc nici un efect la persoane sănătoase. Bronhoconstricția este reversibilă și se datorează unei hipersensibilități la stimuli nespecifici (exemple: acetilcolina, histamina, frigul, exercițiul fizic) sau specifici (alergeni demonstrați a produce hiperreactivitate). Care sînt practic, mecanismele prin care se declanșează hiperreactivitatea bronșică ? 1) Anomalii ale epiteliului mucoasei bronșice atunci cînd se produc, permit o pătrundere mai ușoară a
Curs de pneumoftiziologie by Antigona Trofor () [Corola-publishinghouse/Science/940_a_2448]
-
evaluăm progresele. Identificarea factorilor, care influențează rezultatele obținute de copiii de vârstă preșcolară cu deficiențe de auz la evaluarea de tip formativ, a fost realizată prin intermediul Bateriei de teste „ EARS” - Evaluation of Auditory Responses to Speech / Evaluarea Reacției Auditive la Stimuli Verbali. Este o baterie de teste realizată în 1995, pentru a răspunde necesității de a evalua progresul auditiv al copiilor cu implant cohlear ( MED-EL, 2002). În alcătuirea bateriei s-a pornit de la ideile Dr. Dianne Allum-Mecklenberg privind crearea unei baterii
Factorii ce influen?eaz? evaluarea formativ? a profilului auditiv-verbal la pre?colarii cu deficien?? de auz by Mihaela Coca () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84066_a_85391]
-
deficiente de auz sunt ”ființe vizuale”, având nevoie de o prezentare auditiv- verbală a informației. Ca aplicație, evaluarea ne permite să identificăm modalitatea de comunicare cea mai eficientă pentru copil. Deprinderea de a asculta, de a-și concentra atenția asupra stimulilor sonori, de a „căuta” semnificația sunetelor, curiozitatea de a descoperi lumea sonoră (corelată cu o curiozitate epistemică) este mai bine dezvoltată pe măsură ce planul de reabilitare auditiv-verbală se derulează și favorizează obținerea unui scor ridicat, întrucât toate probele EARS se bazează
Factorii ce influen?eaz? evaluarea formativ? a profilului auditiv-verbal la pre?colarii cu deficien?? de auz by Mihaela Coca () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84066_a_85391]
-
intră și devin istorie scrisă. În lucrare am lăsat adesea „să vorbească” mai mult maeștrii noștri, făuritori de școli medicale și ziditori ai chirurgiei de urgență. Gândurile lor, concluziile lor științifice păstrate în reviste, cărți, tratate, ne sunt sursă de stimul profesional, punct de plecare pentru perfecționarea continuă, obligatorie în medicină și în primul rând în practica urgențelor medico-chirurgicale. Să nu ne pierdem și să nu ne uităm istoria Lucrarea ce o oferim cititorilor este, într-un fel, cartea de vizită
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
unei lumi din afara timpului."48 Perceperea și comunicarea cu cei din jur se face în funcție de gradul de deschidere a ochilor. Există o paletă foarte largă, de la privirea holbată, atotcuprinzătoare, pînă la pleoapele închise, menite să asigure liniștirea și ecranarea față de stimulii mediului, sau la ochii înlăcrimați, ca expresie a suferinței datorată neputinței. Poate că cel mai frecvent este observată în închisoare privirea scurtă, care fixează individul arătîndu-i acțiunea pe care trebuie să o execute. Ea corespunde unei stări de concentrare, unei
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
că el însuși privea totul într-o perspectivă unitară, divină, din păcate ocultată de discipoli și urmași) a fost de o fecunditate extraordinară, dovadă nenumăratele descoperiri și realizări tehnico-științifice din ultimele secole, de netăgăduit. Dar, mintea este descumpănită în fața atâtor stimuli diverși, a uriașei cantități de informație ce se revarsă încontinuu, de peste tot, iar sufletul se simte stingher, de parcă ar fi fost amputat. Ceva important s-a pierdut pe drum. Ce anume? Și cum să recuperăm acea inefabilă armonie a lui
Spre un nou tip de umanism?. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Simona Modreanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1334]
-
libertatea. Experiența mea de concepere și predare a cursurilor opționale cu caracter interdisciplinar este de aproximativ nouă ani. Am constatat, așa cum rezultă și din prezentarea succintă de mai sus, situații în care elevii au fost influențați de lecții, răspunzând astfel stimulului educativ, și situații în care elevii nu au răspuns în nici un fel. Prima categorie poate fi considerată un succes educativ global, în timp ce a doua poate fi clasată drept un eșec educativ punctual, nu unul definitiv și global. în concluzie, abordarea
Efecte educative ale interdisciplinarităţii didactice. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Ana-Irina Iorga () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1358]
-
biserici. A cunoaște toate aceste realizări constituie nu numai un semn de onestitate, ci și de valorizare din perspectiva contemporană a unor realizări, în ideea creării de noi tipuri de solidaritate. Biserica, prin intermediul preotului instaureză o perioadă densă în transmiterea stimulilor religioși, dar și generali comportamentali. Biserica compensează nevoia de filiație activă pe o linie ideatică, prin excelență spirituală, atât de rar realizată în societatea contemporană. Limbajul matematic, cel al muzicii si cel al poeziei putem spune că are ceva care
Religia în lumina interdisciplinarităţii. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Floricica Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1350]
-
sau o stare pe care utilizatorul o încearcă în legătură cu ceea ce află din ce a publicat cineva pe Facebook. Emoția, descrisă în dicționare drept o reacție afectivă, e definită mult mai sec în neurobiologie: un răspuns neuronal sau endocrin la un stimul, a cărui funcție este să regleze intern organismul astfel încât acesta să fie în acord cu mediul extern. Între două persoane se stabilesc „conexiuni emoționale“ într-un mod funcțional - cu alte cuvinte, un creier uman capătă acces la gândurile, sentimentele și
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
în creierul nostru se activează aceleași zone care se activează atunci când noi înșine mușcăm. Atunci când privim oameni care vorbesc, în creierul nostru se activează zonele asociate vorbirii. Desigur, creierul uman nu este un fel de mașină de imitat. Reacționăm la stimuli în funcție de experiența personală. Atunci când vedem un câine care latră sau o maimuță care plescăie, acțiuni care corespund vorbirii la oameni, neuronii-oglindă asociați vorbirii rămân inactivi. Această înțelegere din perspectivă personală a acțiunilor celorlalți ne ajută, se pare, să ne putem
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
emițător, receptor, cod, canal, referent, context, chiar dacă aceste elemente prezintă o anumită specificitate (mai mulți emițători - autor, regizor, actori -, o serie simultană de mesaje, un receptor multiplu, coduri plurale etc.). Pe lângă comunicarea propriu-zisă, în teatru există și un ansamblu de „stimuli” care realizează un context al receptării, o atmosferă: decor, culoare, muzică, costume, efecte speciale etc. în ceea ce privește codul, teatrul este o artă singulară, deoarece operează cu multiple coduri. Definim codul ca „un ansamblu de constrângeri care îmbină un sistem de semne
Textul şi spectacolul - ecuaţia dramaticului în metafora literaturii. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Mihaela Doboş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1356]
-
efectelor slabe, modelul uses and gratification. Apar și păreri în contra curentului majoritar: efectele media nu sunt puternice, nu este schema liniară a „glonțului magic” (Melvin De Fleur) și nici teoria „stimul-răspuns” fondată pe credința în uniformitatea reacțiilor umane la aceiași stimuli. (Modelul hegemonic a fost schițat de Antonio Gramsci și reluat de reprezentanții Școlii de la Frankfurt: Adorno și Habermas.) Efectele sunt recunoscute ca subtile, deși limitate. Modelul este agenda setting (Shaw și McCombs) sau uses and gratifications. Mass-media nu ne determină
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
schimbarea. Încercarea de a răspunde favorabil acestui proces poate constitui o mișcare care să dea naștere la turbulențe: ea presupune din partea individului (cadre didactice, elevi etc.) și a școlii deschidere față de solicitările contextului, dar și o receptare diferită, personală a stimulilor. De cele mai multe ori mediul ne presează, obligându-ne astfel să ne transformăm. Din punct de vedere cognitiv, pentru a face față procesului schimbării, individul își elaborează un sistem de prelucrare a informației. Suntem tentați deseori să ne construim o imagine
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
în final de o validare socială. Deși constituie o necesitate, această perspectivă nu trebuie absolutizată. Ea ilustrează nu doar subordonarea educaționalului față de social, ci și riscul limitării școlii la un comportament expectativ, pasiv, de reacție primară la un set de stimuli sociali, mai mult sau mai puțin calitativi. Influențele socialului nu sunt întotdeauna benefice, motiv pentru care școala este obligată să opereze o selecție a acestora. În acest caz, se deschide cea de-a doua perspectivă de analiză, în care școala
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
nu o sarcină supraadăugată, ceva impus din exterior. Considerăm că la nivelul școlii românești se impune depășirea modelului de învățare tip stimul-răspuns. Solicitările postmodernității obligă la provocarea schimbării, la planificarea riguroasă a acesteia și nu la simpla reacție la un stimul exterior. Învățarea organizațională începe să capete tot mai mult importanța pe care o are pentru individ învățarea permanentă, ca principală soluție pentru adaptarea la cerințele societății. Dacă inițial ritmul schimbărilor era lent, permițând evoluția progresivă a ideilor, a valorilor etc.
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
și perfecționării continue a cadrelor didactice, de climatul existent la nivelul școlii sau de acțiunile pe care le poate întreprinde aceasta în vederea declanșării schimbării. Faptul că școala își asumă, în general, un rol eminamente pasiv, de reacție primară la un stimul exterior, urmărind doar modul în care indivizii își desfășoară activitatea sau se supun rutinelor zilnice, ne determină să ne interogăm cu privire la capacitatea reală a școlii de a conștientiza și alte nevoi. Din aceste considerente, astăzi, ca urmare a oportunităților pe
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
125 2. Concepția biopsihologică a lui Georgius Prochaska / 126 3. Anatomia funcțională a sistemului nervos Charles Bell și François Mangedie / 128 4. Marshall contrapune actului reflex pe cel psihic / 129 5. Teoria modalităților senzoriale / 131 6. Principiul "energiei specifice a stimulilor" Johanes Müller / 132 7. Principiul anatomic al "câmpului senzorial" Ernest Heinrich Weber / 134 8. De la Goethe la Purkinje în reflectarea vizuală / 135 9. Localizarea cerebrală a reflectării de la Gall la Flourens / 136 VII. Condițiile transformării psihologiei într-o știință de
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
de un sector distinct al acestui sistem care funcționează pe principiul reflexului. Influențele venite din exterior se propagă în interiorul organismului cu viteză mare, pe calea lungimii fibrelor nervoase, care funcționează asemenea unui sistem mecanic și ascultă de legități obiective proprii. Stimulii din exterior ajung să fie receptați prin nervi, de unde impulsul ajunge spre mușchi,astfel reușindu-se obținerea unor mișcări de mare finețe, ca rezultat al reflectării. Este formulată astfel, în formă incipientă, de Prochaska, schema arcului reflex, reper metodologic de
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
senzorială va fi sau nu conștientă, aceasta are întotdeauna aceeași însemnătate. Conștiința poate să însoțească sau nu reflectarea senzorială, aceasta din urmă doar putând duce cu obligativitate spre satisfacerea nevoilor organismului. O va putea face conștient, pozitiv sau negativ, în măsura în care stimulii reflectați vor fi capabili să dea naștere unei senzații, unor procese psihice, unor activități superior organizate celor strict neuronale. Acestea sunt procese care au valoare direcțională, au propria lor "busolă" de orientare a întregii activități a organismului, pentru a putea
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
Johanes Müller Investigarea fiziologică a modalităților senzoriale a deschis noi perspective pentru explicarea suportului organic și neuronal al reflectării psihice. Una din principalele ipoteze formulate în acea vreme a fost aceea a identificării existenței și a rolului unor "energii specifice" stimulilor în reflectarea senzorială. Ipoteza a fost formulată inițial de Bell, dar susținută cu tărie deosebită de Müller. Formularea ei a plecat de la un principiu cauzal simplu, potrivit căruia modalitățile senzoriale în sine sunt considerate a fi rezultatul acțiunii unei inter-influențe
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]