11,293 matches
-
intimă cu această realizare superioară. Creativitatea sa se sprijină pe această aptitudine de a face corp comun cu mediile pe care le traversează, vibrând odată cu forțele care Îl circumscriu și Îl animă. Prin expunerea sa la energiile naturii, Ohwon se străduiește să suscite modalități identice În el Însuși, apoi le traduce pe hârtie. Aceasta constituie esența muncii lui și, prin urmare, artistul nu acționează doar În virtutea propriei voințe, ci În acord cu un context În care este parte activă. El nu
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
de cunoaștere. În sfârșit, un ba amenajează un context potrivit pentru interiorizarea cunoștințelor și contribuie la catalizarea reflecției ce se transformă În acțiune. Informația ca acțiune Puternic influențată de China, unde nu există „formă de inteligență superioară celei ce se străduiește să interpreteze schimbarea”, În cultura japoneză, dihotomia dintre teorie și practică nu este enunțată după aceiași termeni ca În Occident. Aici, ordinea lumii nu decurge dintr-un model; ea este conținută În schimbarea Însăși, până la a fi chiar schimbarea. Adaptându
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
schimbarea Însăși, până la a fi chiar schimbarea. Adaptându-te la cursul mutațiilor, dinamizându-l și profitând de el, nu acționezi singur, ca un demiurg ce proclamă „Să fie lumină!”. Învățând la școala faptelor, lași să transpară ordinea lucrurilor, În loc să te străduiești să impui reguli artificiale, potențial generatoare de dezordine. În arhipelagul nipon, se Învață experimentând, corpul nu este separat de spirit, ci constituie cel mai bun vehicul al dobândirii competențelor și cunoașterii. Adaptarea la schimbare diferă semnificativ de „sensul Istoriei”, atât
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
le plac nici motoarele, nici mașinile. Show room-urile Sony și Honda pun companiile În legătură cu utilizatori deja câștigați ai produselor lor. În telefonia mobilă, experți sunt În primul rând tinerii, animați de o energie ce trebuie simțită și captată. Sony se străduiește să combine ascultarea și creativitatea. Este strategic să ai idei despre cele câteva produse ce vor apărea În următorii doi sau trei ani, nu În 10 ani, căci nu ar fi acceptate! Contactul cu celelalte culturi - salutar, pentru spirit - constituie
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
pe studii de caz reale, dintre care cele mai instructive nu vin atât din succese, cât din eșecuri. Învățarea prin analiza eșecurilor este excelentă, astfel Încât management book se Îmbunătățește de la an la an. Atunci când prezintă erori, președintele și angajații se străduiesc să le corecteze. Sprijinindu-se pe această reușită internă, la ora actuală Musashino comercializează această management book pentru alte Întreprinderi. Într-o organizație, consensul este inevitabil, toate deciziile trebuie luate În unanimitate! Pentru a dezvolta un spirit de responsabilitate, managerul
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
altora cele mai bune destinații și itinerarele de urmat. Dacă se speră ca afacerile să vină de la sine, nu se pot nici planifica, nici stabili calendare de obiective. La Musashino, centrele de profit sunt separate, dar fiecare trebuie să se străduiască să contacteze noi clienți și să dezvolte noi servicii. Angajații Învață prin practică și se formează unii pe ceilalți. Ei inventează și pun În aplicare inovații, Îndeosebi În domeniul utilizării tehnologiilor informatice, larg utilizate pentru tot ceea ce ține de infrastructuri
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
președintelui Hiroaki Shigeta a fost determinant. În constituirea acestui grup de dezbateri, conducerea a evitat personalitățile prea puternice, privilegiind În schimb profilurile potrivite pentru suscitarea emulației. Timp de două luni, grupul celor 24 a lucrat În sediul societății din Tokyo, străduindu-se să expliciteze acele abilități tacite ce-i diferențiau de agenții medicali din categoria medie. Acest interval corespunde celor două faze inițiale ale modelului SECI al lui Nonaka: socializarea (reunirea experților Într-un „borcan” timp de două luni) și exteriorizarea
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
contactul. Trufașe, suverane și izolate, competențele excepționale, oricât de precise ar fi, sunt insuficiente, fie că țin de știință, de cercetare-dezvoltare sau de marketing... Pentru a combina și a se articula cu energia cererii și a necesității HHC, Eisai se străduiește de acum să se situeze mai aproape de pacienți, suscitând un ba cu aceștia În propriile medii. Din creativitatea acestei interacțiuni rezultă producerea cunoașterii, a ceea ce trebuie făcut și a modului În care trebuie făcut. Astfel, cercetătorii grupului Eisai nu mai
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
trebuie să le obțină. Mika-san este interesată de tot; Îi place să spună ceea ce gândește, vede lucrurile pozitiv și Își construiește diversificarea activităților cu ajutorul revistelor. Pentru că se află Într-un contact strâns grupuri de femei, le Înțelege așteptările și se străduiește să le satisfacă prin formule inovatoare ce depășesc sectorul ei de activitate actual. Comunitatea tematică Knowledge Management Society of Japan Crearea de cunoaștere ca punct de sprijin pentru Întreprinderea japoneză, pentru ieșirea din marasmul economic și regăsirea unui nou suflu
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
dobândească numele și calitățile pe care i le recunoaște lui Dumnezeu. Este ceea ce se numeste al-taƒalluq bi-’aƒl"q All"h sau al-taƒalluq bi-’asm"’ All"h7. De exemplu, cine a inteles ca numele divin al-Quddós indică puritatea se va strădui să se purifice de orice întinare, cine a inteles ca al-sal"m înseamnă :ó-s-sal"ma, „fără cusur”, se va strădui să aibă și el o inimă „fără cusur” (sal"m), adică lipsită de ranchiuna, de ură, invidie etc. Numele sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
h sau al-taƒalluq bi-’asm"’ All"h7. De exemplu, cine a inteles ca numele divin al-Quddós indică puritatea se va strădui să se purifice de orice întinare, cine a inteles ca al-sal"m înseamnă :ó-s-sal"ma, „fără cusur”, se va strădui să aibă și el o inimă „fără cusur” (sal"m), adică lipsită de ranchiuna, de ură, invidie etc. Numele sunt cele din lista lui Wald, în aceeași ordine, numai că înlocuiește ra≤m"n și ra≤m cu il
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
Apare o singură dată, în lista de Nume de la v. 59, 24 între al-‚"liq și al-Muœawwir. Având în vedere contextul, cei mai multi comentatori l-au considerat un simplu echivalent al lui al-‚"liq; la fel si traducătorii, care s-au străduit să găsească un sinonim numelui precedent. Unii însă, pornind de la faptul că primul sens al rădăcinii BR’ nu este „a crea”, ci „a fi ferit de ceva”, „a fi liberat, dezlegat (de o datorie)”, l-au interpretat fie în sensul
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
Blaj, BVA, G-R, BS, C); theós (LXX); „Deus” (Vg); „Dieu” (BJ); „God” (RSV). Traducerile folosite pentru exemplificare nu diferențiază aceste trei nume. Genul de traducere care o face este ilustrat de versiunea franceză a lui André Chouraqui (1974), care se străduiește spre literalitate, forțând limba franceză să sugereze cât mai bine originalul. 3.1.1.1. ’Ql: Este numele semitic comun pentru divinitate, dar și cel care desemnează pe Dumnezeul unic al poporului făgăduinței. Apare de 238 de ori pe parcursul Vechiului
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
Septuagintei, cu „Atotțiitorul” (pantokrátÄr) sau cu „Domnul puterilor”. Prima opțiune, a doua traduceri ortodoxe, este justificată de uzul liturgic al expresiei „Domnul Savaot”, cu care credincioșii s-au obișnuit și pe care o percep că nume propriu, iar cealaltă se străduiește să îi transmită conținutul semantic. Traducerea Cornilescu, pornind din ebraică, nu are variante; că și în original, în majoritatea contextelor „Domnul oștirilor” este aproape la fel de golit de continut semantic că și „Domnul Savaot”. Având în vedere mai ales tradițiile de
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
pentru mine ocara și batjocură în fiecare zi. Și am zis: Nu voi mai aminti de El și nu voi mai vorbi în numele lui. Dar era în inima mea că un foc mistuitor, ascuns în oasele mele, si eu mă străduiam să-l potolesc, dar nu am putut.” (Ier 20, 7-9) În Biblie prevalează ideea că voința lui Dumnezeu nu strivește libertatea omului, nu i se impune cu forța. În teofania de pe Carmel, profetul Ilie înțelege că YHWH nu este nici
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
Dumnezeul adevărului”; - modelarea parțială: „Dumnezeul credincios/adevărat.” La fel și pentru ’Pl gemulÄÖ, soluțiile sunt: - calcul structural: „Dumnezeul răsplătirilor”; - parafrază denotativa: „Dumnezeu e Cel ce le dă răsplată”, „un Dumnezeu care răsplătește.” 5.3.5. În sfârșit, traducătorii s-au străduit uneori să păstreze ambiguitatea de fond a unor nume, de teama de a nu le distruge aură misterioasă, iar alteori au ales soluția dezambiguizării. Un astfel de nume este al-Ð"hir, al-B"”în: el a fost tradus prin „Cel din afara
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
doua, capitolul II). Estimându-se că „analfabetul de mâine nu va fi cel care nu știe să citească, ci va fi cel care nu a Învățat cum să Învețe” (Toffler, 1974), Învățământul modern, renunță la erudiție, la enciclopedism, și se străduiește să-i Învețe pe tineri să continue să Învețe, să-i conștientizeze științific de metodele de achiziționare și utilizare cu maximum de eficacitate a celor Învățate (Dave, 1991, p. 186).Elcaută să pună accentul pe deprinderea metodelor de gândire și
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
joc, să apeleze la strategii diferite, să determine soluții optimale, respectând, bineînțeles, regulile jocului (ca practică probabilistică a unor viitoare situații reale) care presupun respectarea unor norme sociale. Jucătorul A alege În funcție de alegerea corespunzătoare a jucătorului B și invers, fiecare străduindu-se să-și impună soluția cea mai bună. - Jocul de decizie - la lecția: „Prima parte a domniei lui Mihai Viteazul” (Istorie, clasa a XII-a), după o prealabilă distribuție a rolurilor unor personaje istorice, elevii: a) vor lua cunoștință de
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
lecției; organizarea metodică a lecției. Structuri de lecție Prin structura de lecție se înțelege modul de organizare sau de alcătuire a ei. O lecție este o unitate, dar este alcătuită din mai multe momente (secvențe) sau etape. Pedagogii s-au străduit să găsească un model de structură a lecției, adică să arate etapele prin care ar trebui să treacă desfășurarea oricărei lecții, spre a se asigura obținerea unor rezultate bune. In organizarea și desfășurarea lecției învățătorul trebuie să urmărească o anume
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
această funcție în Statele Unite: 1. Orientare către viitor, prin care cei care „nu au” pot spera că într-o zi situația lor se va îmbunătăți. 2. Accentul pus pe ambiție, oamenii fiind convinși că mobilitatea ascendentă este posibilă dacă se străduiesc suficient. 3. O atmosferă generală de camaraderie cu elita, care demonstrează celor din clasele de jos că nu sunt oprimați intenționat de către elită. Prin contrast, controlul social este menținut în Anglia prin internalizarea de către cei din clasele de jos a
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
nu va fi realizată. Centrarea pe ereditatea coeficientului de inteligență ocultează, în concluzie, procese mult mai complexe, legitimând diferențe create în realitate prin procese de ordin social. Criticii unor asemenea lucrări (vezi Fraser, 1995, sau Gillborn și Youdell, 2001) se străduiesc nu doar să demonstreze erorile metodologice ale acestora și apartenența lor la o tradiție de gândire elitistă și conservatoare, care tinde să justifice și chiar să aplaude inegalitățile sociale, și recomandă persistent reducerea eforturilor de protecție socială din partea colectivităților. tc
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
Încorporeze În rezultatele obținute. În era postindustrială, succesul unei organizații constă În eficiența sistemului intelectual, iar performarea de activități care au la bază cunoașterea În vederea producerii de noi bunuri și servicii trebuie să devină funcția principală a structurilor care se străduiesc să atingă parametrii de operare planificați și să mențină această stare pe o perioadă cât mai lungă de timp. Organizațiile pot obține o imensă răsplată a eforturilor depuse atunci când soluțiile KM facilitează atragerea cât mai multor specialiști care să-și
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
de expertiză În domeniul supus cercetării, adică absorbția fondurilor europene. Concret, este vorba despre extinderea experienței programelor de mobilitate Erasmus și În domeniul atragerii și folosirii banilor europeni. 3.4.2. Rolul Împărtășirii cunoașterii la nivel organizațional „Multe organizații se străduiesc să folosească la maximum cunoașterea existentă În cadrul lor. În timp ce indivizii Își pot folosi cunoașterea În activitatea curentă și pentru luarea deciziilor, adesea, cunoașterea nu este Împărtășită și mijlocită la nivel organizațional de la o persoană la alta.”<footnote Leistner, Frank (2010
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
vorba despre ideologi, filozofi, „ingineri sociali” ori, la limită, despre revoluționari de diferite tipuri și înarmați cu felurite teorii legitimatoare. Ca și în cazul coloniștilor geografiei, și acești colonizatori ai unor republici ideale văd noul pe care ei înșiși se străduiesc să-l confecționeze, să-l predice și să-l instaureze mai puțin ca pe o noutate absolută, cât mai degrabă ca pe o restaurare și o restituire a vechiului, plasat într-un trecut adesea îndepărtat și nebulos. E ca și când ei
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
va recurge la restauraționism. Parcă anticipând o obiecție a lui Aristotel la alcătuirea statală din Republica, care observa că, „dacă această alcătuire ar fi fost bună, ea nu ar fi putut scăpa neobservată în atâta amar de timp”, Platon se străduie să arate cu tot mai multă insistență că Cetatea bună, descrisă de filozofie, a existat, într-adevăr, la începutul istoriei și că împrejurarea că acest fapt a ajuns ignorat de cei mai mulți nu este inexplicabilă. Noul pe care el îl propune
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]