7,161 matches
-
volume într-o haină ca o umbră, capătă consistență și concretețe, în ultimele volume. În altă ordine de idei, deși metafora se subțiază, până la dispariție, cuvântul este cel care rămâne, invadând totul: "Tragic mi-e darul, asemenea pedepselor vechi/ Ce strămoș mi-a greșit ca să-i port lauri vina?/ tot ce ating se preface-n cuvinte/ Ca-n legenda regelui Midas/ Aș vrea să adun vorbele toate-ntr-un loc,/ Să le aprind, să dezbrac lumea de ele,/ dar s-ar
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
Doar Dumnezeu are dreptul să fie orgolios și nu este; noi nu avem dreptul, și, firește, suntem. Tocmai de aceea este necesar ca, Îndemnându-i pe tineri să trăiască În spiritul religiei În care s-au născut, a moșilor și strămoșilor lor, nu trebuie să uităm să-i educăm și În respect pentru credințele altora, pentru dreptul celorlalți de a crede și În altceva sau, chiar, de a se manifesta ca spirit laic. Omul are credințe - care nu sunt mai niciodată
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
și drept", omul complet care ospătează, veselește, bucură, îndulcește auzirea, primește oaspeți pe cei osteniți, însănătoșește, îmblânzește, împletește cununi (semn de biruință și slavă dată Domnului). Metafora este adaptată magistral la Brâncoveanu și rodul domniei sale, așezate în relație directă cu strămoșii exemplari, pentru a construi imaginea unei dinastii al cărui dar/rol fundamental a fost tocmai întreprinderea culturală. Tot aici, legătura între buna "împărțire" (în și cu rugăciune) a vieții domnitorului și alegerea cărților date spre traducere și tipar, cum ar
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
de fiește ce laudă, cu adevărat prea înnălțate Doamne, la aceastea următoriu ești sfântului Ioan cel milostiv. Iar după râvneala pravoslavniciei, ca un bun creștin, te aseameni cu marele împărat Constantin. Împodobit-ai cu adevărat, Doamne, prea slăvitul neam al strămoșilor Măriei tale Băsărăbeștii, așa de bun Domn den mila lui Dumnezău păzitei Tărâi Rumânești fiind, care Țară alt Domn ca Măriia ta n-au avut până în zioa de astăzi den dăscălecătoarea ei. Laude alții ceale vreadnice de vedearea ale besearecilor
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
t/ha în Moldova. Se cultivă în Moldova (Iași, Vaslui, Galați, Vrancea), Muntenia (Buzău, Prahova, Dolj). Podgoria Alcool vol % Aciditate g/L ac. sulfuric Extract nereducător g/L Odobești 12 5 26 Pinot noir este considerat soi galic (străvechi, de la strămoșii francezilor, galii), pentru vinuri roșii de calitate. Struguri cilindrici sau cilindro conici, uni/biaripați. Boabe dese mici sferice, ușor ovoidale, cu pielița groasă, neagră-albăstruie, intens pruinată. Producții mici (6-8t/ha) de calitate superioară (210-220g/L) la supramaturare urcă până la 240-260g
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
șefului, purtătorul de cuvînt și garantul Legii. Reamintindu-le întruna, el garantează aplicarea normelor și regulilor care fundamentează lumea Guayaki (obligații, tabu-uri, ritualuri). Legea este baza lumii lor. Șeful vorbește pentru a spune tuturor: "Să respectăm regulile transmise de strămoși", "să nu schimbăm Legea". De esență divină, Legea se impune în mod egal tuturor membrilor societății. Eternă (este cuvîntul strămoșilor, Tradiția), Legea exprimă un imperativ esențial: "unitatea". Cuvîntul șefului exprimă "voința societații de a fi unită". De ce se teme populația
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
obligații, tabu-uri, ritualuri). Legea este baza lumii lor. Șeful vorbește pentru a spune tuturor: "Să respectăm regulile transmise de strămoși", "să nu schimbăm Legea". De esență divină, Legea se impune în mod egal tuturor membrilor societății. Eternă (este cuvîntul strămoșilor, Tradiția), Legea exprimă un imperativ esențial: "unitatea". Cuvîntul șefului exprimă "voința societații de a fi unită". De ce se teme populația Guayaki, ce vor ei să împiedice? Divizarea societății, apariția șefilor, instaurarea raportului șef-subordonat, aceasta este posibilul pe care lumea lor
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
fiecare om, fiecare lucru trebuie să rămînă la locul lui. Pentru Kogi, Guayaki și Nueri schimbarea este o amenințare radicală. Acest tip de lume se organizează pentru a împiedica schimbarea, pentru a o face imposibilă: imposibil să nu faci precum strămoșii, așa cum Legea o proclamă, cum vrea Tradiția. Timpul în care trăiesc ei pare, pentru noi, oprit. Pentru că Legea reglează toate aspectele vieții, imuabilă și eternă, nimeni din societate neputînd-o schimba, mîine nu poate și nu trebuie să fie diferit de
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
focul, inventează tehnici sofisticate de fabricare a uneltelor, construiesc colibe, își îngroapă fără îndoială morții, se adaptează la medii de viață dificile și la importante schimbări climaterice. Dar ei nu desenează, nu pictează pe pereții grotelor. În privința primilor Homo sapiens, strămoșii noștri direcți, avem de a face nu cu o evoluție ci cu o discontinuitate: "În arta oamenilor de CroMagnon se vede ce anume diferențiază specia noastră nu doar de celelalte animale, ci și de hominizii care ne-au precedat." Abia
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
că ne împărtășim de folosurile sus-arătate; nu numai că scăpăm de frica apei ce ne este din fire dată; nu numai că ne folosim de orice scăldătoare răce; nu numai că putem să ne luptăm cu elementul cel grozav al strămoșilor, ci întărim totodată și trupul și-l facem sprinten și ușor. Pe lângă aceste, la întâmplări primejdioase, putem scăpa atât viața noastră, cât și viața altora. Sălbaticii, națiile barbare și acele civilizate a<le> tuturor veacurilor au cunoscut însemnatul folos al
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
al Bucovinei, București, 1908, pp. 30, 115-116; N. Maghiar, Șt. Olteanu, Din istoria mineritului în România, Editura Științifică, București, 1970, p. 183. Iar pentru corespondența sau echivalența unităților de măsură citate, a se vedea lucrarea lui N. Stoicescu, Cum măsurau strămoșii, Editura Științifică, București, 1971, passim. 20 J. D. Eschavannes, Empire Ottoman. Des ressources que l'industrie pourrait trouver dans le Principauté de Moldavie, în "Revue de l'Orient", IV (1848), Paris, pp. 229-231. 21 Scarlat Callimachi, Pagini inedite despre Moldova
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
4. 26 Potrivit unui document din 1841, "o măsură de apă este egală cu câtă apă ar curge prin o țeavă în lărgime ca să poată trece prin-trânsa un plumb rotund în greutate de un dram" (apud Nicolae Stoicescu, Cum măsurau strămoșii, Editura Științifică, București, 1971, p. 187). După calculele efectuate de C. Andreescu, măsura de apă ar fi avut 3,830 metri cubi ("Arhiva românească", t. III, 1939, p. 219). 27 SJIAN, Departamentul Lucrărilor Publice. Moldova, dosar 292/ 1843, f. 25
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
el autorităților politico-administrative ale țării (BAR, Colecția Documente, pachet DCCVI/ 201, 203 și 204). 12 Ibidem, doc. 202. 13 Ibidem, doc. 203 (anexa II/10, 11). 14 1 cântar = 44 ocale sau 56,80 kg (apud N. Stoicescu, Cum măsurau strămoșii, Editura Științifică, București, 1971, p. 271). 15 BAR, Colecția Documente, pachet DCCVI, doc. 203. 16 Nu era omisă nici "fabrica" de la Iacobeni, despre ale cărei produse afirma că "au cea mai bună trecere sau vânzare în Moldova" și care stabiliment
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
1849-1856), Editura Junimea, Iași, 1974. 10 SJIAN, Departamentul Lucrărilor Publice. Moldova, dosar 1063/ 1856, f. 3. 11 Ibidem, ff. 8-9. 12 Ibidem, f. 9. 13 Pentru dimensiunea și convertirea vechilor unități de măsură a lungimii, vezi N. Stoicescu, Cum măsurau strămoșii, Editura Științifică, București, 1971, pp. 60-66. 14 SJIAN, Departamentul Lucrărilor Publice. Moldova, dosar 1103/ 1856, f. 1. 15 SJIAN, Departamentul Lucrărilor Publice. Moldova, dosar 1063/ 1856, f. 14. 16 Ibidem, ff. 34, 44-45. 17 Ibidem, ff. 54, 59 (anexa II
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
voința și fermitatea să fie și apoi toate vor izbuti și înflori." [T.] C[odrescu] 17 Între paranteze, versiunea originală, în limba germană, a numelor și toponimelor. 18 1 cântar = 44 ocale sau 56,80 kg (Nicolae Stoicescu, Cum măsurau strămoșii, Editura Științifică, București, 1971, p. 271). 19 Este vorba de moșia și localitatea Gârcina, din fostul ținut al Neamțului. 20 Este vorba de prima "moară cu aburi" din Moldova, înființată la Iași, în 1846, din inițiativa francezului Felix Barberot, și
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
celuilalt, nu rămâne decât aspectul „agreabil” al problemei. Antropologul Victor Nell, de la Universitatea din Pretoria, Africa de Sud, consideră că nu este o întâmplare faptul că suntem conectați cerebral pentru a simți uneori plăcere în fața durerii altor ființe vii. El consideră că strămoșii noștri vânători prezentau un astfel de sistem cerebral, încât orice act de vânătoare presupunea să facă un animal să sufere și să asiste la spectacolul agoniei sale: un vânător care avea un creier „căruia îi plăcea să vadă sângele” era
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
people (și o disprețuim) pentru că creierul nostru simte o nevoie viscerală de a împânzi zvonurile, de a povesti întâmplări fără prea mare interes unui anumit număr de persoane. De ce? Ei bine, psihologii ne explică că odinioară erau modalitatea prin care strămoșii noștri mențineau o legătură socială permanentă între membrii grupurilor umane formate din aproximativ 150 de indivizi. Astăzi, în societatea anonimatului în care trăim printre milioane de persoane ne reconstituim un grup fictiv de vreo 150 de personalități de hârtie și
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
grase, dulci sau sărate; de ce suntem impresionați de prezentatorul emisiunii „Lanțul slăbiciunilor”? Pentru că lumina roșie proiectată în spatele său întărește sentimentul de dominare pe care îl degajă! Aproape pentru fiecare emisiune de divertisment poate fi identificat un resort emoțional moștenit de la strămoșii noștri, activat de divertisment. Repertoriul nostru mintal și emoțional este un patrimoniu cu care trebuie să lucrăm și care nu e extensibil la infinit. Realizatorii emisiunilor trebuie să găsească cel mai bun mijloc de a activa pornirile de bază. Aici
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
astfel relații sociale cu grupuri mai mari de congeneri printr-o despăduchere „verbală”, adică prin căutarea păduchilor, în sens figurat, prin povestiri, bârfe, zvonuri. Teoria lui R. Dunbar este interesantă pentru că trimite către păreri întemeiate privind modul de viață al strămoșilor noștri. Grupuri formate prin relații de tipul despăducherii verbale sunt constituite din aproximativ 150 de indivizi care se cunosc bine și care încearcă să afle totul unul despre celălalt: legătura socială este creată de cuvântul care trebuie să circule în
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
59 avem, de exemplu, tendința de a mânca chipsuri când ne uităm la un film de groază. Se pare că alimentele grase sau dulci au un efect „diminuator de stres”. Psihologii explică cum că, în condițiile de viață primitive ale strămoșilor noștri, principalul stres era legat de lipsa hranei, ceea ce explică formarea unui sistem neuronal pentru convertirea stresului într-un comportament alimentar exagerat. În prezent, în societatea occidentală lucrurile sunt mai simple, trăim într-o lume în care stresul și foamea
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
ale creierului. În „Seven”, frica ne este provocată de scene atroce și ne-o calmăm cu chipsuri. Concluzie Omul modern a reprodus în sufrageria lui mecanismele elementare ale emoțiilor și supraviețuirii care existau de milenii în mediul natural. În fața pericolului, strămoșii încercau să ingereze cât mai multe alimente feculente pentru a înfrunta adversitățile vremii cu cele mai bune rezerve de energie posibile. Astfel s-a instalat un reflex la nivelul sistemului nervos, ale cărui resorturi s-au păstrat până la noi. Astăzi
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
diferite "forme de sete ale ființei" se joacă paradoxul fondanian, salvat prin emigrație și prietenie, pierdut din loialitate față de cineva drag și, mai mult decît atît, față de sensul unei călătorii spirituale totale. Nu e ușor de conciliat spiritul vagabond al strămoșilor cu neliniștioarea imobilitate moldavă, ambianța intelectuală a vremii, de sorginte germană, care îndemna spre meditații sfîșie toare în jurul "iernii lui Dumnezeu", cu bovarismul diletant, estetic și epicureic, în cea mai pură tradiție franceză... Ne amintește cumva de Amin Maalouf care
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
tradiționale și chiar a figurii clasice a filosofului, care nu ne ajută să găsim soluții la probleme de ordin social și politic. În acest sens, filosoful american compară o posibilă întoarcere la filosofi în epoca actuală cu gestul ritual al strămoșilor noștri care căutau răspunsurile în autoritatea preoților. Pentru Rorty, progresul ține și de înlocuirea figurii filosofului cu aceea a poeților și inginerilor, care pot produce mai multe proiecte cu efecte sociale mult mai mari. 3.3.4. Poetica postmodernismului În
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
cu fiecare vers mai rotativ mă acuzau cu temnița cea grea și m-ascundeam în cazul ablativ iar roata morii se mai învârtea. dar unde sunt ogarii mei frumoși? i-au împușcat mogulii într-o seară. doar doamna farmacistă, la strămoși, le prescria pilulele de ceară. bunicul îmi zâmbește sub prichici. el m-a-nvățat cum se țesală boii. îmi ridicasem casă de chirpici și mă-nchinam la scâncetele ploii. mileniul tânăr și-a lăsat mustață și barbă - mirosind a Rasputin
George Filip. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Poezii () [Corola-journal/Imaginative/87_a_63]
-
e dispus, deocamdată, să i-l recunoască decât asupra deșertului australian. A evoluat societatea? Cu siguranță, da. A recunoaște valorile spirituale ale aborigenilor, considerați cu numai câțiva ani În urmă sălbăticiuni, dreptul lor de a se manifesta nestingheriți pe pământul strămoșilor este un semn clar al evoluției unei societăți. Doar un exemplu: pictura punctiformă practicată de aborigeni din timpuri imemoriale este protejată de legea australiană la nivel federal și este inclusă În patrimoniul intangibil UNESCO. Este și aceasta o dovadă a
Atitudine. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Ileana Andrei () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1443]