4,708 matches
-
este pomenit Verijani. În documentele ulterioare, denumirea satului apare în forme grafice variate: Verijeani, Verijeni, Vereșani, Verașeni și Verșeni. Originea și semnificația acestui nume au fost discutate de unii lingviști români, care susțin că toponimicul Verșeni ar veni de la un străvechi vatman Verigă, care apare într-un document din 15 aprilie 1423. Mai plauzibil pare numele satului de la un boier Vereș, menționat într-un document din 29 martie 1546. În secolul al XVII-lea, apar date noi despre atestarea acestui sat
Verșeni, Iași () [Corola-website/Science/301320_a_302649]
-
tatăl său, și-l va face să declare că bunicii din Verșeni i-au devenit părinți adoptivi. În asemenea împrejurări, „întoarcerea spre lumea rurală [a bunicilor din Verșeni] a avut fecunde consecințe” asupra inițierii sale în „codul permanențelor etice ale străvechii civilizații autohtone”. Tot de aici se trage și „fantasticul sadovenian”. Istoricii săi literări constată că „Verșenii [...] devin un simbol al unui univers spiritual în care [Mihail] se va integra” și că „neamurile mamei, care trăiau încă viața străbunilor”, vor deveni
Verșeni, Iași () [Corola-website/Science/301320_a_302649]
-
de aceea interpretarea cea mai frecventă este aceea a unei alăturări a organelor sexuale stilizate (ansa reprezentând vulva, în continuarea căreia este atașat penisul la capătul căruia sunt situate testiculele). La apariția lui, creștinismul a integrat și el simbolul acesta străvechi, regăsit în multe culturi anterioare. «Cruce» are două sensuri: un sens material, și un sens moral. În limba latină cuvântul ia primul sens pe la anul 264 înaintea erei creștine, și servea la pedepsirea sclavilor, răufăcătorilor și furilor, care nu erau
Cruce creștină () [Corola-website/Science/301447_a_302776]
-
tracă ori traco-dacă. Teama de a studia moștenirea autohtonă, pe motivul că ne îndreptăm spre Barbaricum, nu spre moștenirea latină, ar trebui înlăturată. Este probabil că analizele ADN vor confirma, nu vor infirma, că și Basarabii și Mușatinii continuă familii străvechi autohtone și nicidecum pecenege ori cumane. <br>
Dinastia Basarabilor () [Corola-website/Science/300123_a_301452]
-
tragicul personajului cât și convingerea de a nu-i putea da temei decât o formulare provizorie, proteică (Fig. 1 ). În accepția actului de creație ca proces reluat mereu de la zero, spulberându-și chiar în momentul realizării roadele, constă compatibilitatea mitului străvechi cu conștiința artistului modern.
Orfeu () [Corola-website/Science/300204_a_301533]
-
influență săsească, cu porți mari și curți închise. Reprezentative pentru interiorul casei țărănești sunt covoarele din lână de oaie, țesute în diverse culori și forme. În perioada interbelică a făcut parte din plasa Miercurea Sibiului, în cadrul județului Sibiu (interbelic).</br> Străveche așezare românească, satul Doștat este atestat documentar din anul 1320. După o monografie a satului Doștat aflată în păstrarea Muzeului de Istorie a municipiului Sebeș, la 1348, hotarul Doștat și Boz era în proprietatea a doi frați, Valentin și Ștefan
Doștat, Alba () [Corola-website/Science/300238_a_301567]
-
Alba, Transilvania, România. Pe Harta Iosefină a Transilvaniei din 1769-1773 (Sectio 154), localitatea apare sub numele de „Diomal”. Se învecinează cu Stremț, Geoagiu, Gârbova de Sus, Gârbovița, Gârbova de jos, iar în partea de apus cu dealul Măgura. Este o străveche așezare așezată pitoresc la poalele contrafortului calcaros al Măgurii Geomalului care domină cu cei 746 m întreaga zonă. Urmând drumul de hotar Stremț - Geomal după 6 km ajungem în această localitate aparținătoare comunei Stremț - atestată documentar încă din 1282, în
Geomal, Alba () [Corola-website/Science/300244_a_301573]
-
este numit și Unirea I. Satul Unirea, în structura sa actuală, a asimilat și fostul sat apropiat Unirea II (în trecut Vereșmart). Localitatea a primit indicatorul de "sat european" pentru construirea unui loc de joacă pentru copii. Satul Unirea - așezare străveche - este una din marile localități rurale ale județului Alba. Așezarea, a fost locuită din cele mai vechi timpuri, chiar dacă nu există date concrete, se presupune că acest teritoriu a fost populat încă din epoca neolitică. Căderea statului lui Decebal, în
Unirea, Alba () [Corola-website/Science/300278_a_301607]
-
Chereluș este un sat în comuna Șicula din județul Arad, Crișana, România. Localitatea Chereluș este situată în partea de vest a țării, la "granița" dintre Banat și Crișana. Este una dintre cele mai străvechi vetre românești și arădene din pridvorul “Țării Zarandului “ Comunitățile umane de sub poalele Munților Codrului și Zarandului, de pe firul Crișului Alb până la Câmpia Aradului, incep sa evolueze în epoca bronzului și fierului, când în spațiul arădean apare o mare bogăție de
Chereluș, Arad () [Corola-website/Science/300287_a_301616]
-
de Sus este de tipul "sat adunat", gospodărille fiind întinse de-a lungul DN 75. Ocupațiile sălciuanilor nu s-au schimbat prea multe de-a lungul timpului. Agricultură cu cele două ramuri, cultura plantelor și creșterea animalelor, este o ocupație străveche pe teritoriul comunei. Acesteia i se adaugă până în zilele noastre și alte ocupații secundare: vânătoarea, albinăritul, lucrul la pădure, culesul din natură (fructe sălbatice). Portul popular este asemănător cu al celorlalți mocani. Atât în portul femeiesc, cât și în cel
Sălciua de Sus, Alba () [Corola-website/Science/300271_a_301600]
-
anuale de 45,93 l/m2. Frumușeni, localitate situată pe drumul județean nr. 682, prezintă mai multe obiective importante. În partea de nord-est se gaseste "Fântână turcului", în formă circulară, căptușita cu piatră. Lângă fântână se văd urmele unei construcții străvechi, din cărămidă, lungă de cca 4 m și înaltă de 2 m, legate de fântână cu un mortar dur. Într-un sector de cca 8000 mp se găsesc urme de piatră șlefuita, aduse din altă parte (granit, gresie, porfir etc.
Frumușeni, Arad () [Corola-website/Science/300291_a_301620]
-
Dacă vitele erau mânate din urmă de băieții mai mari folosindu-se de biciul din care pocneau cu anumite semnificații, oile erau duse de femeie și de copii mai mici, care dau după ele cu jăpălici de salcie, o moștenire străveche păstrată încă în Apuseni, obicei ritualic de forțare a vitalității și norocului. Niciodată aici oile nu se mână cu bâta, ca în alte părți, măcar că ciobanii de pretutindeni nu-și lovesc oile sau câinii. Până la sfinții Petru și Pavel sau
Valea Largă, Alba () [Corola-website/Science/300279_a_301608]
-
de ani unele case și gospodării au dispărut din varii motive, astăzi se mai pot vedea frasini bătrâni care amintesc că în acel spațiu a existat cândva o locuință. Oamenii văii erau buni păstrători ai tradiției. Datinile și obiceiurile folclorice străvechi se îmbinau în mod fericit cu cele religioase, fapt ce reiese cel mai bine din obiceiurile de Crăciun și Anul Nou, dar și din alte situații cum sunt ritualurile din timpul ieșitului la arat sau cele din timpul verii, când
Valea Largă, Alba () [Corola-website/Science/300279_a_301608]
-
să lucreze în centre industriale, încet-încet l-au abandonat înlocuindu-l cu haine de cumpărat. O parte dintre cei care nu au fost doborâți de silicoză lucrând în mină au continuat să-și urmeze tradițiile. Stupăritul Stupăritul era o tradiție străveche în zonă. Mai toate familiile aveau pe lângă casă o stupină, fie ea numai de 4-5 stupi. Pe părțile însorite ale caselor sau șurilor se puneau polițe special făcute, pe care erau înșirate coșnițele făcute din curpeni sau nuiele de salcie
Valea Largă, Alba () [Corola-website/Science/300279_a_301608]
-
văii Geoagiului, are o formă alungită ca urmare a tendinței de ieșire la „Drumul Țării” DN1 spre Teiuș. Având în vedere vechimea așezării centrului de comună, de aproape 700 de ani, pe parcursul istoriei sale a avut mai multe toponime. denumirea străveche a localității a fost "Nucet"—toponim dat de prezența în zonă a întinselor suprafețe de plantații de nuci, toponim tradus apoi în maghiară în "Diod". Stremț - Stremți - maghiară Diod - germană Nusschloss palatul din satul cu nuci raion Alba regiunea Hunedoara
Stremț, Alba () [Corola-website/Science/300274_a_301603]
-
mijlocul secolului al XVI-lea. Mănăstirile și schiturile construite de voievozi și boieri, înzestrate cu un bogat patrimoniu și importante privilegii, sunt depozitare ale unui bogat tezaur de cultură și civilizație românească. Mesajul istoric transpare din picturile murale, din pomelnicele străvechi păstrate, obiecte de cult, cărți tipărite, monumente funerare și inscripții în piatră, conservate, dar și în glorificarea voievozilor care le-au clădit, o parte a acestor monumente reprezentând un gest de mulțumire adus lui Dumnezeu pentru ajutorul în lupte. Unul
Mănăstirea Bistrița (județul Neamț) () [Corola-website/Science/301504_a_302833]
-
mică manufactură de prelucrare a fierului (fabrica Kolb), care produce printre altele sobe din fontă, bogat împodobite. După al 2-lea război mondial, între anii 1949-1953, în zonă se înregistrează acțiuni de rezistență armată anticomunistă (grupuri de partizani). Este un străvechi centru ceramic. Evoluția populației comunei Lăpuș, pe ani: <br clear=left> În anul 1857, așezarea avea 2.406 locuitori, distribuția pe confesiuni fiind: 428 romano-catolici, 1.929 greco-catolici, 3 protestanți, 36 de calviniști. Conform datelor recensământului din 1930 Lăpușu Românesc
Lăpuș, Maramureș () [Corola-website/Science/301580_a_302909]
-
dinspre Ocna Șugatag a satului Giulești, a unui drum care ducea la ocnele de sare, folosite de maramureșenii care veneau aici să se aprovizioneze cu sare. Descoperirile arheologice, precum și alte documente istorice, atestă că populația zonei exploata sarea din vremuri străvechi. Până în 1948 localitatea Ocna Șugatag a fost sub aspect administrativ centru de plasă, cunoscând o reală dezvoltare economică si socială. Localitatea Ocna Șugatag este situată în Depresiunea Maramureș, la poalele munților Țibleș și Gutin (munți tineri vulcanici), pe DN 18
Ocna Șugatag, Maramureș () [Corola-website/Science/301583_a_302912]
-
se reîntâlni în sânul comunității, revenind an de an pe meleagurile natale. Există și un vechi obicei legat de această sărbătoare, astfel, se spune că, dacă de Sf. Ilie, o fată nemăritată se scaldă în apele lacului Vinderel rostind incantații străvechi, aceasta se va mărita curând. Materiale video despre Repedea: Obiceiuri, tradiții, prezentare Repedea - video Repedea este deservită de stația CFR Leordina, aflată la 13 km.
Repedea, Maramureș () [Corola-website/Science/301586_a_302915]
-
sunt ocupate de dealuri ale căror înălțimi sunt cuprinse între 600-900 m altitudine și reprezintă 84,11% din teritoriul localității. Primele știri despre existența vieții umane pe aceste meleaguri, în special în partea inferioară a răului Ruscova, datează din timpuri străvechi. Istoricul localității Ruscova începe în momentul în care rutenii apar pe valea răului Ruscova, unde își întemeiază primele gospodarii, punând bazele uneia dintre cele mai vechi așezări ale acestei etnii în Maramureșul istoric. În perioada postbelică, etnia ucraineană își continuă
Ruscova, Maramureș () [Corola-website/Science/301590_a_302919]
-
Vicleiul este o dramă populară având ca temă nașterea lui Isus, călătoria și înfățișarea cu daruri a magilor. Sunt aceleași cântece că la stea, interpretate de cei patru eroi ai carnavalului, numai că melodiile sunt mai lente. Plugușorul este un străvechi obicei agrar, o urâre de Anul Nou. Plugușorul este construit din lemn, împodobit cu cetina, cu panglici și hârtii colorate multicolor, fiind purtat de o ceață de 3-4 băieți îmbrăcați în costum național. Căprița este un joc de pantomima, jucătorul
Cocorova, Mehedinți () [Corola-website/Science/301601_a_302930]
-
Pentru 1,49% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (97,97%). Pentru 1,54% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Datele rezultate în urma săpăturilor arheologice atestă existența unei culturi străvechi, aparținând perioadei paleoliticului superior și mezolitic. Pe o terasă înaltă a dealulului Frasinul aflat în stânga râului Bistricioara în locul numit Lutărie, s-au descoperit unelte tipice din perioada aurignacianului superior (def.). Pe terasele pâraielor dezgolite de o puternică eroziune care a
Comuna Grințieș, Neamț () [Corola-website/Science/301638_a_302967]
-
2,92% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (94,89%). Pentru 2,92% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Existenta unei vieți organizate pe aceste plaiuri încă din vremuri străvechi este confirmată de însăși legenda unor toponime ca "Movila" sau "Gorgonul" care ar fi fost cetăți naturale ale dacilor preluate de romani pentru baza drumului roman. Comuna Gura Vitioarei este amintită în analele istoriei comunei prin existența următoarelor construcții: În locul
Comuna Gura Vitioarei, Prahova () [Corola-website/Science/301681_a_303010]
-
Local Tașca, ales la 1 iunie 2008 (11 membri): După despărțirea comunei Tașca de comuna Bicaz, în 1931, aceasta a avut la conducere următorii primari: Fiind zonă bogată în păduri, fânețe și vânat, locuitorii s-au îndeletnicit încă din timpuri străvechi cu munca pământului pe care îl aveau în jurul caselor, mai târziu pe moșiile prințului Sturdza, ale mănăstirilor Bistrița, Bisericani și la sfârșitul sec. XIX pe Domeniile Coroanei, făcând fân pentru creșterea animalelor, alții îndeletnicindu-se cu munca la pădure, plutăritul
Comuna Tașca, Neamț () [Corola-website/Science/301684_a_303013]
-
din sat în colaborare cu biserica ortodoxă din sat. Cazarea se poate face în Satu Mare, Chilia aflându-se la doar 23 de kilometri de oraș, dar o opțiune o constituie și cazarea la localnici. Tradiția locală spune că în vremuri străvechi zona era ocupată de o mânăstire și chilii cu măicuțe/călugărițe; de aici s-ar trage și numele localității. Năvălirile tătarilor au distrus mânăstirea și chiliile, din relațiile (forțate) acestora cu călugărițele născându-se "chilienii". Ca urmare a acestui "păcat
Chilia, Satu Mare () [Corola-website/Science/301760_a_303089]