4,124 matches
-
Cartea lui Aldous Huxley Minunata lume nouă, apărută în anii ’30, a surprins epoca prin imaginea unui viitor posibil: o societate înalt perfecționată tehnologic, cu un grad ridicat de integrare și control asupra ei însăși, dar complet antiumană. Individul este strivit, manipulat de un sistem extraordinar de eficient tehnologic, în numele „raționalității” și „eficienței”, dar a unei raționalități a sistemului indiferente și chiar ostile față de oameni. Cartea era însă simplă literatură, un roman mai mult fantastic decât științific. Când cu câteva decenii
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
omilie la Psalmul XXVIII, VIII, în PSB, vol. 17, p. 235) „... marele Dăruitor nu-ți oferă un metal care-ți ia ochii, ci curățenia sufletului (...) O, minune! Te înnoiești, fără să fii topit; ești plăsmuit din nou, fără să fii strivit; ești vindecat, fără să suferi dureri... !” (Sf. Vasile cel Mare, Omilii și cuvântări, omilia a XIII-a, III, în PSB, vol. 17, p. 491) 109 „Botezul este răscumpărare pentru cei robiți, iertare greșelilor, moarte păcatului, renaștere sufletului, haină luminoasă, pecete
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
citește mai cu seamă proiecția antitetică a misterului : ai văzut lucrurile Lui paradoxale? 4 Toposul platonician și iudeo-creștin al dreptului batjocorit stă, de asemenea, în centrul filozofiei religioase a Simonei Weil. Ca mecanism al forței și al necesității care îl strivește pe cel drept, lumea oglindește indiferența/imparțialitatea divină. Ca mecanism al forței și al necesității fără putere asupra sufletului profund, lumea oglindește libertatea/iubirea divină. Privită din interior, în țesătura ei de necesitate, lumea e un necruțător aparat de constrîngere
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
putere un atribut al transcendenței, ele au construit transcendența ca rezultat al puterii. Răsturnînd raportul tradițional, ele au derivat din forța nudă o pseudo-transcendență. Așa-zisa voință populară, produs al ideologiei și al poliției politice, devenea o instanță discreționară, care strivea individul. Ororile celor două regimuri totalitare au ilustrat din plin iluzia și pericolul transcendențelor colective care se exercită prin forță, care sînt forță nudă. La începutul secolului al XIX-lea, Benjamin Constant denunțase deja concepția rousseauistă privind voința generală nelimitată
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
sens. S-ar putea spune, de asemenea, că, limitîndu-și expansiunea naturală, ființa dă întrucîtva loc în sine însăși tuturor existentelor pe care nu le-a violentat, față de care s-a retras deși avea puterea de a le acapara, supune ori strivi. Exteriorul e întrucîtva transmutat de ea în propria interioritate. Ceea ce, în afară și din afară, apare ca retragere înseamnă de fapt o îmbogățire a interiorului. Ființa capabilă de restrîngerea liberă a propriei expansiuni actualizează alteritatea în spațiul ei lăuntric. într-
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
surpări de pereți ori maluri de pământ, etc.) care determină zdrobiri, efecte explozive (bombe, gaze etc.) sau compresiuni (mai frecvent la imersia scafandrilor). Forța contuzivă acționează prin: presiune când elementele anatomice ale unei regiuni sunt mai întâi împinse și apoi strivite; tracțiune când țesuturile sunt alungite dincolo de limita extensibilității lor normale și se rup în mod variabil după rezistența lor la întindere. Agentul traumatic acționează fie perpendicular pe țesuturi, iar leziunea rezultată este mai profundă și mai gravă, dar pe întindere
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
să-și fi dat seama când și în ce împrejurări s-au înțepat. 3. Plăgile contuze sunt produse de obiecte cu suprafață plană, plăci metalice sau lemnoase, aparate de ștanțat, roți dințate, cărămizi etc. Sunt grave deoarece țesuturile pot fi strivite la distanță mare de plaga propriu-zisă, determinând hematoame difuze, rupturi musculare, tendinoase, fracturi amestecate sau nu, cu corpi străini ori resturi vestimentare. Marginile plăgii sunt neregulate iar țesuturile contuze formează o masă necrotică, lividă, cianotică cu cheaguri de sânge. Acest
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
se efectuează cu pensa, bisturiul și foarfecele. Se excizează 1-2 mm din marginile plăgilor tăiate și 2-5 mm din marginile plăgilor contuze; se va evacua hematomul, se lărgesc orificiile aponevrotice care ascund de regulă leziuni profunde, se excizează țesutul muscular strivit până la mușchi sănătos. Acesta se recunoaște după culoarea roșie-vie, sângeră și se contractă când este prins cu pensa. Oasele se curăță și se încearcă reducerea fracturii, fără a folosi materiale de osteosinteză (dacă este posibil). Nu se vor face eschilectomii
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
de tip axonotmezis sau neurotmezis, cu paralizii persistente. Tratamentul este diferit după natura leziunilor. c. Compresiunea nervoasă poate fi de scurtă durată (se observă în serviciile de chirurgie atunci când sub anestezie nervii relativ superficiali și în contact cu osul sunt striviți pe planul mesei de operație ex. nervul radial) și de lungă durată când compresiunea este determinată de fracturi, tumori, anevrisme, abcese reci, aparate ortopedice etc. Tratamentul constă în neuroliză și terapia chirurgicală a afecțiunii care determină compresiunea. d. Elongația este
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
un cerc de dogme și interdicții, iar procesul său a putut fi mai mult sau mai puțin încetinit, frânat sau controlat. Specificul culturii europene rezidă în primul rând în continuitatea și intensitatea dialogicilor sale, unde nici una dintre instanțele constitutive nu strivește sau extermină pe celelalte, și nici măcar nu exercită în mod durabil o hegemonie apăsătoare. Antagonismul se află în cadrul fiecăruia dintre termenii dialogicii. Astfel, Rațiunea cunoaște antagonisme interne între tendința sa critică și tendința sa sistematică, între raționalitatea deschisă și raționalitatea
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
rupă și de asemenea, cu o convingere democratică încă liberă și pluralistă. Problema se va descîlci începînd cu 1934, la inițiativa Partidului comunist francez care se preocupă într-un alt mod de pagubele provocate de acest amalgam care tinde să strivească cu aceeași ostilitate pe democrații moderați, pe socialiști și pe naziști, toți repudiați în aceeași clasă a "trădătorilor sociali". În mai 1935, semnarea pactului franco-sovietic va confirma faptul că schimbarea se prefigurează de acestă dată la Moscova, urmînd ca revirimentul
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
arată, gîndește și acționează la fel ca vecinul său. Nu toți imigranții, deci nici toți românii ajunși În „the American blast furnace”, au fost „cuceriți” de noua experiență, care În cazul lor este americanizarea, și reduși la condiția de anonimi, striviți de ofensiva și superioritatea afișate la orice pas de lumea de dincolo de Ocean. Uneori, și nu Întîmplător sau ca o excepție, imigranții traversează americanizarea influențînd ei Înșiși, În primul rînd, America. Începutul asimilării nu se situează În același punct pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
joace cu jucăriile. Un alt grup de copii a fost lăsat din prima să se joace, lucru pe care l-au făcut cu mare plăcere. Grupul care a trebuit să aștepte s-a dovedit a fi foarte distructiv, aruncând și strivind jucăriile fără a se juca de fapt cu acestea. Mai mulți factori pot determina un astfel de comportament. Cercetările din teren au permis constatarea faptului că proximitatea țelului ar putea fi unul dintre factori. Harris (1974) a antrenat mai mulți
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
o deducție matematică a legii poeziei pure și, totodată, un manifest liric „al generației de la 1930”, însă ideile iau o turnură aberantă, pe care lexicul, excesiv de prețios, nu o poate acoperi. Cele cinci poeme amalgamează maniere diverse, incompatibile adesea, verbozitatea strivind și cele câteva sclipiri de sensibilitate lirică. Versurile lui A. din Poezii postume, eliberate de povara unui modernism căutat, izbutesc mai mult să dea expresie dramei personale. Proza, tratând liric teme ca dezrădăcinarea ori viața „otrepelor sociale”, a „oropsiților”, e
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285347_a_286676]
-
forțe între actorii sociali, cât prin minciuni și calomnii 89. Sistemele de putere (civice și politice!) pot fi distruse în emergența constituirii lor, iar această distrugere este vitală. De ce? Pentru că aceste sisteme moderne de exercitare a puterii politice sunt totalitare, strivesc individul și individualizarea acestuia, impun clișee, etichete, idei și imagini preconcepute în fenomenul de masă al opiniei publice. Distrugerea sistemelor arbitrare de cunoaștere-putere este sarcina noul umanism de mâine. Aceste sisteme arbitrare sunt formate din universități, ale căror funcție este
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
intelectuali și politicieni per se și fără nicio logică cu vreo dezvoltare socială sau de rezolvare a unor multiple probleme sociale. Politica reprezentării per se este religiozitatea modernă în simbolistica ei socială, în virtualul ei mediatic și anticivic. Sinele politicienilor strivește dreptul la educație de sine al civililor moderni printr-un învățământ ținut în mediocritate, printr-un sistem public reverbativ și autosuficient, prin dreptul diferențiat și redus la cultură și la egalități bazale de șanse. Sinele modernilor poate fi analizat în raport cu
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
instituțiile este să se reformeze. Ar fi în folosul lor să se plaseze într-un spațiu social al neutralității în disputele dintre doi sau mai mulți oameni. Ele nu pot fi pe principiul stalinist! elemente de represiune, mașini impersonale de strivit oameni și destine prin exponenții înregimentați politic. Întreg factorul instituțional este de regândit dintr-o perspectivă pluralistă a exercitării cunoașterii și puterii. Decizionalul represiv e starea latentă a conflictelor. Concepția "absolutistă" a lui Foucault despre raporturile puterii-cunoaștere provine și din
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
Lenin, Stalin, Hitler, Mussolini etc.) care au distrus și creat sisteme de putere politică. Individul modern are mai multe șanse în fața "sistemelor de putere social-politică" decât ar fi avut-o omul medieval sau premodern. Cu toate acestea, individul modern este strivit de presiunea totalitară și în creștere a unui sistem social-politic nereformat și care-l supraveghează continuu, într-un mod insidios și nelegal, pentru a-i controla forțele, puterile sale singulare și relațiile lui cu mediile social-politice. Problema ieșirii din minorat
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
elitei" conducătoare au transformat statul, în toate formele sale, în altceva decât se dorise inițial... Statul politic modern, indiferent cum se înfățișează (statul lui Stalin, statul lui Hitler sau statul american postbelic) a devenit o mașină birocratizată și impersonală de strivit destine, de ucis oameni... Reformarea sa este inevitabilă, este inevitabilitatea istorică. Ideile pentru o societate progresistă și industrializată își găsesc împlinirea epistemică în Bentham și Comte. Formarea individului și societatea ca un mecanism perfect, deși sunt contrare ca esență epistemică
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
social-politic și economic) cu tendințe de corporatizare și de spălare atât a individualității, cât și a creierelor! Este firesc ca individul să fie "împotriva statului", pentru că acest stat modern nu a devenit decât o mașină de spălat individualități și de strivit destine, prin atacuri nihiliste venite din partea exponenților sistemului! Regimul politic e cu atât mai criminal cu cât vrea să asimileze anumite individualități, iar în caz advers, de neaderență, să le atace, să le pună pe linie moartă... Marx e un
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
pe linie moartă... Marx e un fel de liberal, atunci când îi cere individului modern să-și formeze o "conștiință de clasă" și să preia puterea economică prin dezvoltarea unor afaceri pentru propriul său profit. Numai că această inițiativă privată este strivită de marile ansambluri corporatiste și tehnologizate de ieri și de azi... Trusturile sunt expresiile acestei asimilări nefericite și numai un stat politic putea concura cu ele. Nu întâmplător comunismul a prins acolo unde nu exista o industrie puternică: Rusia. La
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
actuală statul politic nu mai poate lupta cu marile trusturi americane și occidentale. Ceea ce poate el face este impunerea unor legi corecte în raport cu cetățenii lui și cu inițiativele de profit ale corporațiilor. Autonomia creației individuale și spontaneitatea gândirii sale sunt strivite de aceste tendințe totalitare, pe care marile grupuri capitaliste le dezvoltă în societățile noastre. Individul consumerist devine incapabil de a mai crea ceva autentic dincolo de "mode" și "etichete". Trusturile sunt expresia unui sistem al lui "mai mult"; un sistem al
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
că osul călcâiului ar fi suferit o astfel de leziune. Într-adevăr, călcâiul în chestiune poate de fapt să aparțină celeilalte persoane al cărei schelet a fost așezat în același osuar. Ca atare, concluzia că oasele lui Yehohanan au fost strivite înainte de moarte este disputată. Din cauza vârstei și a condiției degradate a scheletelor, rămâne o marjă de nesiguranță. Dacă picioarele lui Yehohanan au fost frânte înainte de moarte, atunci am fi siguri nu numai că a fost luat jos și îngropat (așa cum
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
-o: - Cu ce ești încălțată, domnișoară Lemonnier? Cele treizeci de eleve s-au ridicat de pe scaunele lor, întinzând gâtul, holbând ochii. Pe parchetul bine ceruit, au văzut doi cipici de lână, două “încălțări” pe care Charlotte și le încropise singură. Strivită de toate privirile acelea, Charlotte a lăsat capul în jos și și-a crispat involuntar degetele de la picioare în cipici, ca și cum ar fi vrut să-i dispară picioarele. Pe atunci trăiau deja într-o izbă veche la marginea orașului. Charlotte
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
poposit într-un oraș unde, într-o bună zi, la piață, un precupeț a mutilat un copil care încercase să-i fure un măr. Toți oamenii pe care îi întâlnea păreau că se năpustesc spre un țel necunoscut, asaltând trenurile, strivindu-se pe ambarcadere, sau că așteaptă nu se știe pe cine - în fața ușilor închise ale prăvăliilor, lângă porțile păzite de soldați și, uneori, pur și simplu pe marginea drumului. Spațiul pe care îl înfrunta nu cunoștea calea de mijloc: incredibila
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]