4,158 matches
-
spirit ce mențin și conferă vitalitate carnației. Avem o rațiune domeniu de problematizat! -, ce urmărește cu meticulozitate... dorințele, interesele și ceea ce fiziologii secolului al XIX-lea numeau instincte. Avem o serie de pulsiuni iraționale și inexplicabile ce deschid posibilitatea (re)structurării conștiinței. Există o relație non-reprezentabilă între felul lui Cum? se forjează instinctul criminal pe restructurarea conștiinței. Astfel, criminalii devin reformați mental, evident, dacă sunt integrați într-un proces al recuperării, și nu unul al perfecționării, precum în Franța începutului secolului
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
și de cultură; de un sistem fiscal pentru a regulariza veniturile ș.a.m.d. Cel puțin acestea sunt motivațiile psihologice pentru susținerea unor regimuri politice moderne de către actorii sociali. Nevoile oamenilor, elaborarea unor pozitivități și interesele regimului politic participă la structurarea unui sistem politic totalitar, unde oamenii devin "numere" și "funcții". Regimul politic folosește, de cele mai multe ori, această infrastructură socială în folosul său, al membrilor care-l compun, în detrimentul societății civile. Cele mai bune spitale, școli și alte organisme sunt puse
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
eseu de filosofie morală Avuția națiunilor (1776), Smith folosește sintagma "societăți politice"132, și nu civice, pentru că acestea nu existau. Ceea ce exista era doar conceptul și proiectul prin acel An Essay on the History of Civil Society (1767). Istoria și structurările social-politice nu au nimic în comun cu vreun hazard biologic. Astfel că nu este deloc o întâmplare inexistența unor societăți civile cu drept de veto în fața Politikului. Trăim în societăți politice și politizate excesiv prin așa-numitele instituții "civice" (universitățile
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
de piață "liberă", în relațiile sale arbitrar formate. Compunerea celor trei forme de dezumanizare contemporană ne conduce spre o întrebare cardinală: unde este omul în această lume de profituri, poate și de succese? Evident că el nu poate fi în structurările dezumanizante de care se înconjoară, de falsele sale identificări social-politice. Totuși un mare anonim, un mod sublim și singular al unui om contemporan se află dincolo de cuvinte, dincolo de vreun decizional politic, dincolo de vreun normativ arbitrar, pus la cale de intelocrați
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
istorice. Disciplinarea gândirii și a cunoașterii prin norme impuse, controlul populației prin înregistrarea ei de către statul modern (recensăminte, cărți de identitate, baze de date personale etc.), politizarea umanului prin intelocrație merg mână-în-mână cu aspecte de istorie socială modernă precum: 1) structurarea și restructurarea conștiinței prin intermediul cuvântului scris și tipărit; 2) impunerea ideii de obiectivitate ca efect gradual al unei culturi tipărite; 3) inventarea liberalismului ca ideologie antiabsolutistă și a socialismului ca ideologie antipatronală, îndreptată împotriva unui capitalism sălbatic, antiuman, unde mașina
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
aveau comun liderii liberali care l-au urmat pe Gh. Brătianu? Majoritatea erau tineri, deci aveau cariere în față și aveau profesiuni intelectuale, pentru care calitatea de membru într-un partid puternic putea fi utilă. Mult mai bine este surprinsă structurarea noilor organizații, mai puternice fiind cele din Vechiul Regat. În privința statutelor noului partid, acestea au fost analizate cu atenție, evidențiindu-se asemănările și diferențele față de cele ale vechiului PNL. Noul partid acorda cea mai mare atenție propagandei, realizată prin intermediul presei
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
fi evaluate în fiecare an pentru lecții de predare-învățare din respectivul an. Verificarea de către profesor a ceea ce și-a însușit un elev, prin intermediul acestor traduceri concrete a competenței specifice se numește evaluare normativă. Etapele învățării - sunt șase etape ce vizează structurarea operațiilor mentale: percepția interiorizarea construire de structuri mentale transpunere în limbaj acomodare internă adaptare externă Microproiectul didactic (proiectarea lecțiilor de biologie) Prin metodologie didactică se înțelege proiectarea unui model complex de instruire, care cuprinde selectarea obiectivelor instructiv-educative, identificarea resurselor procesului
IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
-
de vedere. Dar analiza pe trăsături de sens pune în evidență o ierarhizare a termenilor ce pare să scape celuilalt tip de analiză. Totuși, dacă se explicitează punctele de vedere implicate în trăsăturile de sens, se poate ajunge la o structurare lexicala ierarhică pornind de la noțiunea de puncte de vedere. În felul acesta, rezultatele unei analize componențiale de tip intuitiv, prezentate sub formă de puncte de vedere, nu fac decât să anticipeze rezultatele de obținut printr-o analiza în puncte de
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
permite clasarea simultană a aceleiași unități în funcție de mai multe dimensiuni? Pentru că analiza pe trăsături de sens să coincidă cu analiza pe puncte de vedere, ar trebui să ajungă și ea la o organizare pluridimensionala a semnificației lingvistice, precum și la o structurare ierarhică. În măsura în care orice trăsătură de sens implică un punct de vedere, acest lucru este posibil 32. Autorul se întâlnește aici cu o ipoteză emisă încă din 1965 de F. Kiefer: „Dacă acceptăm să vorbim în termeni de trăsături pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
I PUNCTUAȚIA 1. Scurt istoric 2. Semnele de punctuație 3. Semnele de puncuație folosite ca semne ortografice I. PUNCTUAȚIA I. 1. SCURT ISTORIC Punctuația este o componentă a scrierii, constituită dintr-un ansamblu de semne convenționale care oferă indicii de structurare geografică a unui text potrivit cu conținutul lui și cu intențiile vorbitorului, în vederea redactării scrise corespunzătoare și a citirii corecte adecvate. Deci, punctuația face parte integrantă din sistemul ortografic, deoarece fără semnele de punctuație, scrierea corectă nu putea fi concepută. Între
Particularităţi m etodologice de însuşire a normelor de ortografie şi punctuaţie la clasele I şi a II - a by Atofanei Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/91851_a_92996]
-
fi uriașa Enciclopedie a religiilor coordonată de Mircea Eliade și publicată În 1987. Evident, nu este o lectură pentru un neinițiat și, În ciuda tratării tuturor formelor majore de ritual și a tuturor toposurilor mitologice, logica tratatului enciclopedic nu permite o structurare accesibilă a materiei după un principiu integrator. Majoritatea zdrobitoare a lucrărilor de specialitate rămân prizoniere unei abordări savante, În care accentul este pus pe viziunea asupra mitologiilor și ceremoniilor proiectată de fiecare școală de gândire: evoluționismul, difuzionismul, funcționalismul, structuralismul, procesualismul
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
de mit, Într-un studiu scris În urma cu douăzeci de ani (Coman, 1985), am identifică zece criterii: a) cadrul sociocultural de tip „arhaic”: societățile non-moderne sau așa-numitele societăți „primitive”, „antice”, „folclorice” etc.; b) modul de transmitere: preponderent oral; c) structurarea elementelor mitului Într-o formă narativă; d) conținutul fabulos: locul, timpul, personajele și obiectele au calități evident diferite de cele ale lumii contingente; e) pluralitatea funcțiilor Îndeplinite În colectivitatea care Îl generează; f) caracterul complex și stratificat al semnificațiilor; g
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
sau colective (după criteriul actorilor implicați). E.S. Zuesse (1987a, vol. XII, pp. 415-417) identifică două clase globale: riturile de confirmare (care marchează ordinea și categoriile existente) și riturile de transformare (care marchează străpungerea barierelor și trecerea de la o formă de structurare a vieții sau societății la alta nouă). R. Da Matta (1977, pp. 260-261) dezvoltă o distincție propusă de antropologul englez M. Gluckman și acentuează dihotomia dintre riturile de Întărire (atrag atenția asupra regulilor care guvernează organizarea socială, le confirmă simbolic
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
aș încheia povestirea mea astfel[...] dar [...] fiindcă nu sunt unul dintre acei autori prefer să vă spun drept: după scandalul de la bancher, nu știu ce s-a mai întâmplat cu eroul meu și cu madam Popescu". Arma parodică țintește schelăria osificată specifică structurării materialului epic în lucrări facile, fabricate prin inserția arbitrară de clișee narative. Ironia, asociată parodiei, accentuează tendința de ieșire de sub incidența unor încorsetări inutile, dar și dorința de evidențiere a propriei individualități prin detașarea de direcția comună. Numeroase alte fragmente
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
le alipește într-un patchwork de texte redactate în stiluri diverse și le reficționalizează în acord cu scopul declarat al coautorilor-naratori, de "a experimenta [...] un roman (despre) senzațional"183. Acest tip de polifonism "de sorginte caragialiană"184 este principiu de structurare internă și a romanului Gabrielei Adameșteanu, Dimineața pierdută, veritabilă simfonie textuală dirijată din umbră de un autor care "refuză să apară pur și simplu"185. Partiturile conținând discursurile vorbite sau doar gândite ale personajelor se intersectează, se completează sau se
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
află În legătură directă cu inițierea și extinderea activităților comerciale. Din cele mai vechi timpuri, specialiști diverși, precum istorici, juriști, economiști etc., au analizat evoluția societății, Încercând să descifreze din perspective diferite, specifice domeniului lor de interes, cauzele și efectele structurării raportului dintre oraș și comerț. În mod similar, urbaniștii au conturat și analizat regulile localizărilor comerciale și consecințele amplasării lor, formulând concluzii pe baza cărora a fost posibilă mai târziu dezvoltarea impetuoasă a comerțului, În cele mai diferite și eficiente
Managementul proprietăţii imobiliare by ANICA-POPA, ADRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/186_a_188]
-
funcționalității optime, prin ridicarea calității locului de muncă, organizarea spațială rațională și exprimarea plastică foarte clară, Într-o volumetrie adecvată, ritmată de elementele constructive. Dezvoltarea economică a României, urmată de expansiunea și diversificarea spațiilor industriale, a impus apariția unei noi structurări a spațiului industrial și mai ales a unei simbioze cu tehnologia și știința modernă. Efectul acestor transformări va conduce la apariția unei estetici noi, capabilă să răspundă cerințelor funcționale diverse. Efortul și aportul arhitecților la soluționarea acestor cerințe se vor
Managementul proprietăţii imobiliare by ANICA-POPA, ADRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/186_a_188]
-
cuvânt / (veghe adunată într-un dor de-aurori); / În fiecare vers. E ceva din sufletul tău, / din străfulgerele copilăriei / încrustate-n zăpoare”. Ochii, „pleoapele zorilor”, fluierul, moara, izvorul, pădurea, dar și tata, bunica, țarina sunt reperele, figurile care au pondere în structurarea versului lui B. El urmează atât tiparul poeziei populare, cât și al versului alb, într-o încercare, nu lipsită de farmecul melancoliei împăcate cu trecerea, de a aduce în peisajul liric câteva elemente specifice, de atmosferă și tonalitate, continuând lirica
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285524_a_286853]
-
cu gestionarea puterii instituite) și cu luptele pentru cucerirea și conservarea puterii (intrigile de curte sau de partid), pe de altă parte, atunci afirmația despre o disjuncție între aceasta și experiența urbană este o absurditate. Jocurile puterii au influențat întotdeauna structurarea orașelor. În sensul cel mai larg al termenului, urbanismul "acoperă orice acțiune conștientă vizând conceperea, organizarea, amenajarea sau transformarea orașului și a spațiului urban 1"; istoria sa este dominată de viziuni religioase, pragmatice sau științifice care sunt, în același timp
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
politica metropolelor de echilibru a fost "singura politică a orașelor pe care Franța a căutat să o pună în practică"105. Ea întru-chipează în cel mai înalt grad voluntarismul unui stat cu obiective explicite (care includeau dezvoltarea regiunii pariziene și structurarea spațiului regional) și încrezător în valoarea schemei globale pe care o promova. Această siguranță nu trebuia umbrită de nici o naivitate. Dar, subliniază geograful Pierre George, imaginea unei rețele urbane "rămânea în forma sa absolută o utopie. Era puțin probabil că
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
indiferent de vârstă și nivel de dezvoltare). Individualitatea reprezintă expresia individului diferențiat în plan biologic și psihologic. Rezultă prin diversificarea și diferențierea organizării structural funcționale a individului. Este o specificare a individului. Se referă la o realitate psihologică specială: la structurarea în interiorul individului a proceselor sale conștiente, a trăsăturilor psiho-fizice, a diferitelor însușiri personale într-o formă unică, nerepetabilă la ceilalți. În acest sens, fiecare om este o individualitate distinctă. Este specifică omului; prin ea omul se particularizează, îsi dobândeste specificitatea
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
coregrafică, muzică); 2. informații semantice, caracteristice poeziei, prozei, dramaturgiei, criticii literare; 3. informațiile simbolice, implicate în pictură și sculptură, mai ales în arta modernă; 4. informațiile comportamentale, utile pentru actorie, beletristică, sculptură, pictură,. Aptitudinile specifice au un rol esențial în structurarea creativității artistice, venind în completarea celor generale (intelectuale, atitudinale, motivaționale), printre acestea amintim câteva mai importante: capacitatea de discriminare a aspectelor spațiale și a sunetelor; simțul proporțiilor; bogată imaginație; empatia; memoria tonală. Chiar talentul este descris ca o expresie a
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
o serie de situații ce se încheie cu moartea unor soldați, include, mai ales în prima parte a narațiunii, evocări ale vieții rurale, într-un stil conștiincios, supravegheat atât la nivelul frazei, cât și în realizarea unor simboluri angrenate în structurarea imaginarului. Majoritatea personajelor întruchipează țăranul român din perspectiva tradiției orale: sărac, prins în antagonismele de clasă, dârz, sfătos și fatalist. Povestirile din Falimentul proprietății Chistol et Company (1981) prezintă lumea unei așezări rurale care ascunde mari drame, configurată pe dimensiuni
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290656_a_291985]
-
scrisă de Nicolae Stoica de Hațeg ș.a.). Literaturitatea ansamblului e asigurată de selecția, contextualitatea și „montajul” textelor. Clopotul scufundat (1988) e tot un roman, neconvențional, în parte eseu și în parte jurnal comentat, cu substrat autobiografic, foarte diferit însă, prin structurare și scriitură, de „memoriile” ori „autobiografiile literare” canonice. În anii ’90, C. publică o serie de volume fragmentare, cu statut multiplu ori incert: ele sunt, simultan, în diferite proporții, jurnale, confesiuni comentate, comentarii în marginea textelor unor autori iluștri (Nietzsche
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286252_a_287581]
-
control; 3. organizația trebuie privită din mai multe perspective: structura organizațională și de funcționare, compoziția grupurilor și interacțiunile dintre acestea, personalitatea indivizilor organizaționali și comportamentul acestora, etc. În acest context se consideră că elementele fundamentale ale organizației sunt: gradul de structurare a activităților personalului și gradul de concentrare la vârf a autorității decizionale. Cu cât organizația va fi mai mare, cu atât personalul acesteia va putea efectua activități mai specializate ce presupun proceduri standardizate și permit o documentație formalizată. Dacă organizația
Concepte specifice managementului modern în organizaţiile Sportive by Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/719_a_1302]