4,066 matches
-
om de mare cultură. Știa latinește și grecește cum știau puțini (...), nu erau secrete ale discursului care să-i fie străine. I se citau cuvintele de spirit în toate saloanele și în toate cafenelele. Aventurile sale matrimoniale provocau, în schimb, surâsuri." N. Carandino
Istrate Micescu () [Corola-website/Science/306200_a_307529]
-
Conferențiar la catedra de limba română a Universității Pedagogice de Stat "Ion Creangă". Autor și coautor al unor recomandări metodice, programe școlare și universitare la limba română. Poet satiric și publicist cu vocație de eseist. A publicat plachetele "Fabula moralei", "Surîsul epigramei" ș.a. Membru al Uniunii Epigramiștilor din România. Președinte al cenaclului de basarabeni "Mușatinii". Ține cursuri la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iași și la alte instituții de învățămînt superior din România.
Hristici, Soroca () [Corola-website/Science/305245_a_306574]
-
nuvelist, pedagog, romancier, scenarist de film și scriitor român basarabean, cavaler al Ordinului Republicii (1992). A debutat în 1962 cu nuvela „Priveghiul mărgineanului”. Este autor al unor excepționale nuvele și romane, („Priveghiul mărgineanului”, „Povestea cu cucoșul roșu”, „Elegie pentru Ana-Maria”, „Surâsul lui Vishnu”), al unor cărți pentru copii („Mama mare, profesoară de istorie”), precum și a unor profunde eseuri. Născut la 4 iulie, satul Unțești, Ungheni, ca fiu al lui Ion si al Elizabetei Vasilache, a terminat școala primară a făcut-o
Vasile Vasilache (scriitor) () [Corola-website/Science/313733_a_315062]
-
Încă mai pot fi util, dacă doriți! Dacă nu, așa cum nii se privatizează, alții se... primitivizează.” CAUT în lună și-n stele Să pot exista liniștit Să-mi trăiesc visele Să pot fi nițel ...fericit. CEDEZ singurătate și tristețe Contra surâs și armonie Chiar și puțină tandrețe Însoțite, firesc, de omenie. DORESC o cană cu lapte în zori La prânz, pâine cu sare și ceapă. Cina poate lipsi uneori Eventual, mai merge și...apă. CA FRUNZA astăzi, sunt În bătaia vântului
Articole, eseuri şi poezii din Gazeta Străzii () [Corola-website/Science/296062_a_297391]
-
În vara lui 1962 o boală neiertătoare îl doboară. Este înmormântat în cimitirul mănăstirii Cernica, în cavoul familiei Galaction. Postum, pictura lui Țuculescu provoacă o revelație uluitoare, descoperindu-se un mare artist al cărui nume, în timpul vieții, n-a depășit surâsul îngăduitor al unei admirații palide. Tablourile sunt acum expuse în nenumărate expoziții organizate în țară și străinătate. Pictura lui Țuculescu frapează prin excepționala ei forță cromatică, culorile sale obligă însă să se vorbească mai curând despre magia decât despre violența
Ion Țuculescu () [Corola-website/Science/297659_a_298988]
-
rămasă pe alocuri, zăpada cunoscută drept “zăpada zânelor”. Apa rezultată prin topire era considerată ca având proprietăți magice în iubire și în descântecele de iubire, dar și în ritualurile de înfrumusețare. Se credea că această zăpadă s-a născut din surâsul zânelor. Fetele își clăteau chipul cu această apă pentru a deveni la fel de frumoase și atrăgătoare ca și zânele. De Dragobete, fetele trebuie să se întâlnească cu persoane de sex masculin. Altfel nu vor avea deloc parte de iubire de-a
Dragobete () [Corola-website/Science/298169_a_299498]
-
secolului al XIII-lea, sculptura reapare în interiorul edificilor; în timpul domniei lui Ludovic cel Sfânt, se dezvoltă la Paris un stil grațios numit Stilul Parizian. În siluetele elegant unduitoare, pe fețele fine, cu ochi migdalați, cu pomeți proeminenți, nas mic si surâs suav, apare un oarecare manierism. Acest stil se regăsește la "Îngerul surizând" din Catedrala din Reims, stil care evoluează pe durata întregului secol al XIII-lea, în arta statuară monumentală precum și în artele decorative. Statuile de devoțiune se multiplică, iar
Istoria sculpturii () [Corola-website/Science/317081_a_318410]
-
practică dinamică de Qigong. Alte exemple includ Tan Tien Qigong (pentru acumularea energiei vitale), Qigong-ul mersului sau Cele Opt Piese de Brocard. Practicile statice presupun nemișcarea externă a corpului combinată cu mișcarea internă a energiei. Acestea includ meditațiile vindecătoare precum Surâsul Interior, Cele șase sunete vindecătoare, Orbita microcosmică sau Cămașa de fier. Pe de altă parte, există exerciții terapeutice, exerciții marțiale și practici meditative. După poziția corpului, există exerciții efectuate în picioare, precum Cele Opt Piese de Brocard, exerciții efectuate cu
Qigong () [Corola-website/Science/318331_a_319660]
-
unitară în mod fluid, circular și continuu. Celelalte 6 nivele aparțin unor stiluri diferite și unele au o finalitate marțială mai clară, printre care și Tai Chi-ul cu sabia. De asemenea, un rol foarte important îl au meditațiile vindecătoare taoiste: Surâsul Interior, Cele șase sunete vindecătoare, Orbita microcosmică și Respirația aurie. Pe lângă acestea, maestrul mai predă și Tan Tien Chi Kung, Chi Kung-ul pentru măduva oaselor și Cămașa de Fier sau Iron Shirt Chi Kung, precum și tehnici de alchimie taoistă avansate
Mantak Chia () [Corola-website/Science/318624_a_319953]
-
modelat de Demu s-a transformat în Sadoveanu, plămădit de Irimescu. În anii ’60 Dimitrie Demu (n. 7 octombrie 1920 - d. 1997, din familie de macedoromâni) s-a refugiat în America latină, unde a scris o carte, "Le sourire de Staline" (Surâsul lui Stalin), tipărită la Editions Universitaires, Paris, în 1977, sub numele de Dimitrios Demou. Cartea, în care relata avatarurile realizării acestui proiect, a fost lansată la Festivalul Cărții de la Nisa, din 1977. Titlul cărții vine de la "indicațiile" pe care le-
Statuia lui Stalin din București () [Corola-website/Science/321544_a_322873]
-
1977, sub numele de Dimitrios Demou. Cartea, în care relata avatarurile realizării acestui proiect, a fost lansată la Festivalul Cărții de la Nisa, din 1977. Titlul cărții vine de la "indicațiile" pe care le-a primit Dimitrie Demu de la Iosif Chișinevschi privind "surâsul lui Stalin", care trebuia să fie prezent pe statuie. În 1964, pentru a scăpa de sculptor, autoritățile l-au pus să facă cerere de emigrare în Grecia. Înainte de a pleca, la 3 aprilie 1964, a fost pus să semneze declarația
Statuia lui Stalin din București () [Corola-website/Science/321544_a_322873]
-
În 1932, e prezent cu lucrări în Expoziția pictorilor moldoveni, organizată sub egida Academiei de Belle-Arte din Iași. În 1933, expune 89 de tablouri la Palatul Național din Cernăuți. 1934 Obține un succes triumfal la Timișoara, cu decorurile operetei Țara surâsului de Franz Lehár. În semn de omagiu, autoritățile orașului îi dăruiesc una dintre ghiulelele conservate în Muzeul de Istorie al Banatului - mărturie a participării strămoșului său, Ulrich Frederik Voldemar conte de Løvendal, la eliberarea Timișoarei de sub ocupația turcă (1716). 1935-1940
George Löwendal () [Corola-website/Science/321554_a_322883]
-
pentru Moldova acelui timp, arta sa păstrându-și azi valoarea artistică. Este unchiul pictorului Emanoil Panaiteanu-Bardasare. Grafică: litografiile "O mamă cu fiul ei", "Două surori", "Bătălia moldovenilor cu cavalerii teutoni"; Pictură: "Fata cu fluturele" ("Venus în baie"), " Femeia cu tamburina", "Surâsul", "Peisajul în Bavaria" (acuarelă), "Franciscanul", "A. Lochmann".
Gheorghe Panaiteanu-Bardasare () [Corola-website/Science/321591_a_322920]
-
Heracles arcaș, vădesc o perfecțiune tehnică destul de rece. Stilul sever se caracterizează printr-o înclinație spre austeritate sau sobrietate: un nas și par care o scurtează, față se lățește și rămâne impasibilă, în timp ce se renunță la ochii îngustați și la surâsul caracteristic capului arhaic; pliurile veșmintelor sunt tratate fără nici un fel de manierism, în timp ce trupul este reprezentat cu precizie anatomică, fără a caută efectul decorativ, deosebindu-se piciorul de joc de piciorul de sprijin, permițând o ușoară legănare a soldurilor, care
Grecia clasică () [Corola-website/Science/320929_a_322258]
-
Comedia este construită cuminte, clasic, pe un comic mai mult de tipuri decât de situații, pe haz de replică mai mult decât pe hazul detaliilor cinematografice. Deși nu recunoaștem aici decât arar stilul regizorului Saizescu (umorul lui tandru, liric, din «Surâsul» și «Balul», ori ritmul îndrăcit, gagul matematic calculat, de un haz sec, modern al «Vecinilor»), presărat ici colo în câte o notă de ingenuitate romantică a unor personaje, nu înseamnă că acest Saizescu nu ne place.”". Comicul este considerat a
Astă seară dansăm în familie () [Corola-website/Science/322530_a_323859]
-
de Adriana Trandafir și Petre Lupu) răspund că lor le plac momentele romantice din filme. Timpul trece astfel mai ușor, iar în compartiment intră un vânzător ambulant (Sebastian Papaiani) care spune că lui îi place interpretul principal din filmele "Un surîs în plină vară" și "Păcală". O fetiță de opt ani (Anamaria Iosif) care mergea doar o stație se dovedește a fi o mare pasionată de filme, ea afirmând că preferă gagurile seci precum cele din "S-a furat o bombă
Expresul de Buftea () [Corola-website/Science/327666_a_328995]
-
i se înmânează carnetul de membru al partidului. Inovațiile ei în privința compoziției oțelului se aplicau în combinat, dar erau atribuite inginerului Dobrescu. Femeia este scoasă din monotonia vieții de avocatul Mitrana care o duce la cinema (unde rula filmul "Un surîs în plină vară") și la restaurant și de tânărul zidar Trică (Mircea Diaconu) cu care discută și pe care îl servește cu ceva de mâncare. Timpul trece, iar soția lui Mitrana rămâne însărcinată și se întoarce definitiv acasă. Blocul este
O lumină la etajul zece () [Corola-website/Science/327976_a_329305]
-
vieții, întunecate de anii detenției, încearcă să uite nedreptatea unui timp revolut, s-o uite ca să poată supraviețui.”". În "„Istoria filmului românesc (1897-2000)”", criticul Călin Căliman considera că Malvina Urșianu prin "O lumină la etajul zece" "„prelungește povestea Giocondei fără surâs până în anul 1965, când eroina, acuzată cândva pe nedrept (de „sabotaj economic”), își câștigă, după cinci ani de recluziune, dreptul la viață, se trezește dintr-un vis urât”". Personajul dramatic interpretat de Irina Petrescu "„își redescoperă seninul, încrederea, devenirea aceasta
O lumină la etajul zece () [Corola-website/Science/327976_a_329305]
-
(1878 - 1957) este considerat drept cel mai mare poet erudit, după Norwid, pentru că a creat cicluri de poezii închinate monumentelor culturii antice și culturii italiene: ciclul Iubirea în statui din volumul Ramura înfloritoare, Pe urmele piciorului antic, din volumul Surâsul orelor și Tripticul artei italiene, din volumul Copacii înalți; pentru că a privit toate problemele omenești, inclusiv raporturile cu Natura prin prisma Culturii, prin cunoștințele sale de Literatură, de Pictură și de modificare permanentă a convențiilor din acestea. De asemenea, tablourile
Leopold Staff () [Corola-website/Science/329091_a_330420]
-
Ca scriitor, a început să scrie versuri înainte de a intra la liceu.Ca student, a publicat în revisele "Contemporanul” și "Viața studențeasca”.A făcut parte din subredacția ieșeana a revistei studențești. A debutat editorial în anul1989 cu volumul de aforisme "Surâsuri migdalate”(aforisme) la Editură Junimea”din Iași. A publicat în numeroase reviste: "Ateneu”,Cronică "Porto-Franco”, "Dunărea de Jos” "Lumină Lină”(S.U.A.),Le Courier Internațional de la Francophilie(Galați), "Literatura și arta”(Rep.Moldova,), "Antares”, , "Flacăra” , "Vremea” , "Totuși iubirea”, "Flacăra lui Adrian
Vasile Ghica () [Corola-website/Science/329417_a_330746]
-
radiofonic "Râul, noaptea" (Radio Iași, 1968), "Să vorbim despre dragoste" (în colaborare cu Angela Bocancea, Teatrul „Maria Filotti” din Brăila, 1973, regia Mircea Crețu), "Iubirea ta e o închisoare" (Teatrul „Maria Filotti” din Brăila, stagiunea 1975-1976, regia Mircea Crețu), dramatizarea "Surâsul Hiroshimei" (după Eugen Jebeleanu, Teatrul „Țăndărică” din București, 1986, regia Cristian Pepino), dramatizarea "Unchiul Vanea" (după Anton Pavlovici Cehov, Teatrul „Victor Ion Popa” din Bârlad, 1988, regia Bogdan Ulmu). A fost membru al Fondului literar al Uniunii Scriitorilor, al Asociației
Dinu Kivu () [Corola-website/Science/333636_a_334965]
-
culturile primitive (a ocupa cât mai puțin spațiu, corelativul lui a zâmbi cât mai mult, a nu întrerupe, dar a se lăsa întreruptă). Corpul este conotat sexual nu atât prin morfologie, cât prin postură. Anumite gesturi structurează clar diferența sexuală: surâsul sau capul înclinat conotează identitatea feminină, cel puțin în imaginile publicitare, ceea ce concordă cu cercetările etologilor pentru care o asemenea postură reflectă supunerea, dorința de a nu intra în luptă. De asemenea cercetări recente acreditează ideea că femeile înclină capul
Gen (sociologie) () [Corola-website/Science/333023_a_334352]
-
a afectelor la fete: “O fată trebuie să fie sensibilă, răbdătoare, delicată”). Diferențele de expresie facială, postură, teritorialitate (bărbații ocupă mai mult spațiu în raport cu femeile) sunt dublate de diferențe gestuale. Comportament feminin Comportament masculin Toate semnele repertoriului de gesturi (de la surâsul feminin afiliativ, distinct de cel masculin: de solidaritate, dar și de ironie la contact vizual, postură etc.) contribuie la configurarea a două subculturi: cea masculină centrifugă, competitivă (de ocupare a teritoriului) și cea feminină centripetă (de restrîngere teritorială), cea masculină
Gen (sociologie) () [Corola-website/Science/333023_a_334352]
-
pregătind sau dirijând ansamblul coral al instituției în peste 100 de spectacole, dintre care vom enumeră doar premierele operelor Madama Butterfly de Puccini, Țoșca de Puccini, Îl Tabarro de Puccini, Flautul fermecat de Mozart, Îl Trovatore de Verdi, operetei Țară surâsului de Lehár și a oratoriului Stabat Mater de Rossini. De asemenea, Ciprian Tuțu s-a aflat la pupitrul orchestrei Operei Brașov, conducând în perioada 2013-2015 un numar de 7 gale sau concerte de arii și coruri din opere. În anul
Concert extraordinar la Sala Radio: George Petean în rolul titular din „Simon Boccanegra” by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105809_a_107101]
-
nebuniei unei familii, o vivisecție a rătăcirii dragostei în favoarea ambiguității și resentimentului. Personajul principal nu lasă pe nimeni indiferent, iar acest al șaselea lungmetraj Camera de filmat scrutează privirile pierdute în gol, elanurile frânte, frustrările acumulate... Regizorul filmează de aproape surâsurile fugare sau gânditoare, reținerea expozivă sau încurcată a cuvintelor. Filmul degajă căldura de nesuportat a lavei unui vulcan. Marion Cotillard și Vincent Cassel Cu o virtuozitate aproape excesivă, Xavier Dolan urmărește această dramă existențială, un cocktail de violență verbală și
Marion Cotillard și Vincent Cassel în filmul lui Xavier Dolan, “Doar sfârșitul lumii” by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105870_a_107162]