4,155 matches
-
cutremură sufletul bolnavului și Creangă plânse în hohote, deschizând și citind, ici și colo, versuri răzlețe din primul volum de Poesii al marelui poet editat de T. Maiorescu, în decembrie 1883. Suspinând, adormi încolo repetând tot mai des, cu un surâs melancolic, aceeași tristă încredințare: De-acu nu-i mult pân’ departe!” (9, p. 184). În august, va muri și Veronica Micle și odată cu ea tot ceea ce-i mai putea aminti lumește de Eminescu. Până „departe” chiar că nu vai mai
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
Post‑restant, Poveste sentimen‑ tală, A fost prietenul meu (1961) ; Celebrul 702, Străzile au amintiri, Omul de lângă tine, Vară romantică, Lupeni ’29 (1962) ; Cerul n‑are gratii, Lumina de iulie, La vârsta dra‑ gostei, Tudor, Partea ta de vină, Un surâs în plină vară, Dragoste lungă de‑o seară, Pisica de mare (1963) ; Străinul, Comoara din Vadul Vechi (1964); Gaudeamus igitur, Pădurea spânzuraților, Runda 6, Cartierul veseliei (1965) ; Duminică la ora 6, Șah la rege, Procesul alb, Vremea zăpezilor, Tunelul (1966
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
spânzuraților, Runda 6, Cartierul veseliei (1965) ; Duminică la ora 6, Șah la rege, Procesul alb, Vremea zăpezilor, Tunelul (1966) ; Diminețile unui băiat cuminte, Dacii, Un film cu o fată fermecătoare, Maiorul și moartea, Castelanii, Meandre, Amprenta, Subteranul (1967) ; Gioconda fără surâs, Columna (1968) ; Căldura (1969) ; Reconstituirea, Simpaticul domn R, Canarul și viscolul, B.D. intră în acțiune (1970) Evoluții cinematografice Începutul deceniului 7 înregistrează ultimele filme în care Armata Roșie și URSS sunt binefăcătorii României. În Soldați fără uniformă (1961), mecanicul de
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
cu vederi progresiste și comuniști, de partea cealaltă, încă prezent în aceste pelicule, va fi înlocuit de acum cu „contradicțiile neantagoniste” dintre colectiviștii înaintați ai satului și cei înapoiați, serie deschisă de Lumina de iulie (1963) și continuată cu Un surâs în plină vară (1963), Dragoste lungă de‑o seară (1963), Sărutul (1965), Merii sălbatici (1965), Vremea zăpezilor (1966), Castelanii (1967), Zile de vară (1968). Un ecou târziu al luptei de clasă la țară mai întâlnim doar în stingherul Comoara din
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
le aveau de plătit, așa cum Tudor decretează în film. Motivul era simplu : Vladimirescu avea nevoie de suportul boierilor pământeni în efortul său de a- i înlătura pe fanarioți. Pe aceștia îi numește, cu o expresie rămasă celebră, „tagma jefuitorilor”. Un surâs în plină vară (1963) sau Bisnismenul față cu colectiva Filmul, regizat de Geo Saizescu, trece drept o comedie. Prezența cunoscuților actori comici Sebastian Papaiani și Dem Rădulescu ar putea fi o garanție în acest sens. Idila cu final fericit dintre
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
mea ce-mi dați ?”, mai vrea să știe Făniță. „Mii de mulțumiri”, îi răspunde ironic nea Grigore. Încă o idee impusă de comunism : ideile sunt un bun comun, nu se plătesc individual. Sub aspectul său amuzant, de comedie ușoară, Un surâs în plină vară apare astăzi ca unul dintre cele mai eficiente filme de propagandă ale regimului comunist. Străinul (1964) sau Erotism de propagandă La doi ani după Setea, Titus Popovici scenarizează celă lalt roman al său despre 23 august 1944
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
de nonsensuri a lui Săucan îi împingea în nesiguranță, îi silea la un travaliu interpretativ politico- ideologic uriaș. Și atunci au ales, ca să fie siguri, ascunderea acestui film „cu totul desprins de viața reală a societății noastre socialiste”. Gioconda fără surâs (1968) sau Hrană pentru intelectualii mici E limpede încă din titlu că acest film nu era destinat oamenilor muncii de la orașe și sate. E necesar să știi cine e Gioconda, alta decât mireasa de cartier cântată de Ștefan Bănică în
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
că acest film nu era destinat oamenilor muncii de la orașe și sate. E necesar să știi cine e Gioconda, alta decât mireasa de cartier cântată de Ștefan Bănică în acei ani, și să- i fi băgat de seamă, măcar o dată, surâsul. Avem de-a face cu primul produs al propagandei cinematografice adresat „păturii intelectuale”, echivalentul vizual al propoziției standard de lucru a activiștilor : „Înțelegem și problemele intelectualilor”. Iată schema : Caius Bengescu (nume mai „intelectual” de atât, antichitate romană plus Hortensia Papadat
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
ingineri”, pe care îndrăzniseră să-l ironizeze Lucian Bratu și Radu Cosașu în Un film cu o fată fermecătoare. Regresul este uriaș. O producție realizată în stalinism, despre țărani, cum e Desfășurarea, are mai multă viață decât „intelectuala” Gioconda fără surâs. Reconstituirea (1970) sau Cremă de mandarine. Oriental În 1969, anul în care Lucian Pintilie realiza Reconstituirea, ecourile ’68-ului revoluționar răzbăteau și în România. Cehoslovacia invadată de Armata Roșie, tinerii cehi și slovaci apărând Primăvara de la Praga cu bâte, pietre
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
a speriat probabil, când a interzis filmul, de imaginile în care George Constantin, Procurorul, aflat în mașina de teren pe care oamenii o împing ca s-o scoată din râpă, feliază aerul din mânuțe în stânga și în dreapta, cu un vag surâs pe figură. Finalul însă era mult mai groaznic. Mulțimea care vine de la meci se revarsă peste podeț și malul râului ca un puhoi de pitecantropi scăpați la lărgime. Figuri monstruoase, prostificate, animate de rânjete animalice, dobitoci râzăreți care- i aruncă
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
1971) 191, 196 Fructe de pădure (1983) 245 Furtuna (1960) 61, 68, 115, 150 G Gaudeamus igitur (1965) 111, 116 Ghepardul (Il Gattopardo) (1963) 210 Ghici cine vine la cină? (Guess Who’s Coming to Dinner) (1967) 245 Gioconda fără surâs (1968) 111, 170, 173 Glissando (1984) 234, 240, 248, 252-254, 264, 266 Gloria nu cântă (1976) 198 Greva (1924) 40, 43, 160 Gustul și culoarea fericirii (1978) 192, 196 H Hearts of the World (1918) 26-27 Hello, Dolly! (1969) 188
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
196 Un film cu o fată fermecătoare (1967) 111, 114, 116, 128, 164, 166, 173, 195, 235, 260, 267 Un oaspete la cină (1986) 234, 245 Un om în loden (1979) 192 Un petic de cer (1984) 234, 243 Un surâs în plină vară (1963) 111-112, 146-147 Un zâmbet pentru mai târziu (1974) 192, 196 V Vacanța cea mare (1988) 244 Vacanță la mare (1962) 116 Vacanță tragică (1979) 192 Valea păpușilor (Valley of the Dolls) (1967) 182 Valurile Dunării (1960
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
îngrijit și cuminte, cu părul strâns, cu rochiile ei înflorate, strânse în talie, cu taioarele cu fuste plisate, cu fruntea liberă, cu puține riduri. Nicolae Ceaușescu, mic de statură, cu pieptul ușor bombat, cu brațele scurte atârnând și cu acel surâs pieziș și încremenit. Au loc vizite ale unor personalități străine: la sfârșitul lui mai 1989, președintele Republicii Populare Mozambic vine la București. La jumătatea lui septembrie, va fi rândul unei delegații parlamentare mongole, iar pe 10 noiembrie, Arafat este primit
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
lui Bush pentru respectarea drepturilor omului. Nu se va întâmpla nimic în România. ROMÂNIA, SFÂRȘITUL LUI 1989 Zoe Petre Noiembrie, ultimul bal... La sfârșitul lui octombrie 1989, premiera unui nou film românesc, Noiembrie, ultimul bal, a provocat multe șoapte și surâsuri cu subînțeles. Îmi amintesc cum explicam unor prieteni ce însemna, în imaginarul antic, cledonomanția: acea practică divinatorie care descifra spusele câte unui personaj care nu pricepea el însuși sensul propriilor enunțuri de pildă, Oedip, care promite solemn că-l va
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
fesul alb - „călăul cel bun”, menit să pedepsească în numele bunătății - pornește într-un lung pelerinaj ca să aducă în orașul dezumanizat caii, adică să le reîntoarcă oamenilor virtuțile pierdute: curajul, speranța, credința, dragostea. Luptând cu tristețea, boala și mizeria, biruind cu surâsul său chiar moartea, învățându-i pe oameni să iubească stelele, copacii, păsările și caii, băiatul cu fesul alb iese din această experiență apăsat de suferința tuturor înfrânților. În ansamblu, cartea rămâne o pledoarie, poate prea patetică, pentru apărarea „călăilor buni
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289160_a_290489]
-
omului cu animalele inferioare lui și prin legătura strânsă dintre structura corporală și dispoziția mintală a tuturor raselor; • funcția principală a comunicării nonverbale de a exprima emoțiile; • antrenarea simultană a mai multor semne în exprimarea emoțiilor: Buna dispoziție, râsul și surâsul, de exemplu, se exprimă prin obrajii și buza superioară mult ridicate, prin crețurile transversale fine de pe pielea punții nasului, prin dezvelirea dinților anteriori ai maxilarului superior, prin formarea unei cute nazo-labiale foarte pronunțate (care unește aripa fiecărei nări cu colțul
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
sportivă, dar și mondenă, a curselor hipice. Gesturile de curtoazie și de uniune sunt redate armonios în cuplurile de dansatori din operele ,,Un bal la țară" și ,,Un bal la oraș" (vezi tablourile 70) de către pictorul impresionist Pierre Auguste Renoir. Surâsurile spontane și gesturile de tandrețe sunt aproape identic redate în cele două tablouri care redau lumi diferite (societatea măruntă și cea burgheză). În istoria artei, Renoir este cunoscut pentru lunga și strălucitoarea producție de portrete, în care copiii ocupă un
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
ori, elevii decodează starea fizică a profesorului după gesturile acestuia și se adaptează în funcție de natura relației pe care au construit-o. În legătură cu istoricul acestor gesturi, expresiile faciale sunt prezențe primare în ontogeneza gestualității, unele dintre ele existând chiar de la naștere (surâsul, încruntarea, dezgustul). Cu ajutorul lor se pot transmite atât sentimente negative (frustrare, negativism, neliniște, anxietate), cât și sentimente pozitive (bucurie, curiozitate, mulțumire, siguranță de sine). Babad 124 a constatat cât de importante și informative sunt expresiile faciale în interacțiunile umane, în
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
profesorilor dinamici, pasionați, expresivi, deoarece mărcile kinezice sunt accentuate și mai sugestive. Ca barometru al sentimentelor pozitive, zâmbetul sincer al profesorului poate avea o putere incontestabilă asupra elevilor. La fel și râsul, care este un gest mult mai amplu decât surâsul. În comunicarea didactică, amploarea gesturilor profesorilor poate să fie influențată de mai mulți factori: • tipul de activitate desfășurată: dacă profesorul dorește să păstreze un climat de maximă concentrare asupra unei probleme, atunci sunt recomandate gesturile restrânse; • rolul întruchipat: dacă profesorul
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
o expresie facială sociabilă în timpul comunicării didactice; - stabilește contactul vizual direct cu elevii. b) exprimă atitudinea de cooperare, interes și încredere: - își orientează corpul sau își concentrează privirea în direcția elevului ales; - indică elevul prin înaintarea capului și schițarea unui surâs; - atinge pe umăr sau pe braț elevul ales. c) stopează comportamentul indezirabil al elevului într-un mod pedagogic: - își orientează corpul sau privirea către elevul indisciplinat; - se deplasează lent către elevul indisciplinat. d) reflectă relația de apropiere față de elevi: - înclină
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
15 15 30 2. înclină capul spre elev 5 10 15 3. arată cu degetul arătător sau cu mâna 11 2 13 4. arată cu un instrument de scris spre elev 4 3 7 5. înaintează capul și schițează un surâs 1 8 9 6. își concentrează privirea spre elev 11 5 16 7. se deplasează către elevul indicat 2 3 5 8. atinge pe umăr sau pe braț elevul 1 4 5 Total 50 50 100 Pearson Chi-Square val. = 7
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
13 11 24 2. înclină capul spre elev 3 8 11 3. arată cu degetul arătător sau cu mâna 12 3 15 4. arată cu un instrument de scris spre elev 7 4 11 5. înaintează capul și schițează un surâs 2 9 11 6. își concentrează privirea spre elev 10 3 13 7. se deplasează către elevul indicat 2 7 9 8. atinge pe umăr sau pe braț elevul 1 5 6 Total 50 50 100 Pearson Chi-Square val. = 22
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
12 8 20 2. înclină capul spre elev 6 9 15 3. arată cu degetul arătător sau cu mâna 14 4 18 4. arată cu un instrument de scris spre elev 5 3 8 5. înaintează capul și schițează un surâs 1 9 10 6. își concentrează privirea spre elev 10 3 13 7. se deplasează către elevul indicat 1 7 8 8. atinge pe umăr sau pe braț elevul 1 7 8 Total 50 50 100 Pearson Chi-Square val. = 26
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
14 10 24 2. înclină capul spre elev 4 9 13 3. arată cu degetul arătător sau cu mâna 14 2 16 4. arată cu un instrument de scris spre elev 2 2 4 5. înaintează capul și schițează un surâs 1 7 8 6. își concentrează privirea spre elev 10 5 15 7. se deplasează către elevul indicat 5 9 14 8. atinge pe umăr sau pe braț elevul 0 6 6 Total 50 50 100 Pearson Chi-Square val. = 24
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
14 10 24 2. înclină capul spre elev 7 11 18 3. arată cu degetul arătător sau cu mâna 9 2 11 4. arată cu un instrument de scris spre elev 7 2 9 5. înaintează capul și schițează un surâs 8 8 16 6. își concentrează privirea spre elev 10 3 13 7. se deplasează către elevul indicat 4 7 11 8. atinge pe umăr sau pe braț elevul 0 2 2 Total 50 50 100 Pearson Chi-Square val. = 17
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]