4,273 matches
-
exclamă: "Ce idee să bați cuie la ora 3 noaptea !". xi) În sala de așteptare a unei gări un tînăr mestecă gumă. Bătrînica de lîngă el îi spune: Foarte amabil din partea dumitale că încerci să faci conversație, dar eu sînt surdă". Putem avansa ipoteza că în ambele cazuri (focalizare lingvistică și non lingvistică) apare o mișcare în doi timpi și anume: actul verbal sau neverbal convenționalizat pentru o anumită situație, urmat de instituirea noii lecturi care este o întoarcere etimologică la
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
înrădăcinată credința în fatalitate, ca de altfel, la toate popoarele din Peninsula Balcanică. Expresiile "așa i-a fost scris", "așa i-a fost să fie" se apropie de fatalismul oriental, dar concepția despre Ursitoare poartă amprenta Destinului elenic (putere oarbă, surdă, inexorabilă).în basmul românesc, ca și în unele versiuni paralele, elementul creștin s-a suprapus și a fost asimilat. Capitolele din Studii folclorice (Ielele sau Zânele Rele, Zilele Babei și Legenda Dochiei) sunt tot atâtea exemple de influențare a destinului
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
trei oscioare ale urechii. Otoree persistentă și urât mirositoare. Perforația timpanului, cu margini zdrențuite. NAS. Multiple furuncule mici, foarte dureroase, apărute succesiv în nas, cu puroi fetid verde. Transpirație pe nas.Răceli, terminate cu diaree. FAȚĂ. Bolnăvicioasă, edemațiată, palidă. Durere surdă în oasele malare. GURĂ. Senzație ca și cum dinții sunt aglomerați la un loc și prea mulți pentru gura lui. Dinți sensibili la aer. Dentiție cu întârziere. Gură uscată, lipicioasă. Pustulă neagră pe buză. GÂT. Își drege vocea după ce mănâncă. Adenopatie. Uscăciunea
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
gură. Senzație de greață, ca de la firimituri în gât sau ca de la pană în laringe. Tuberculoză laringiană cu emaciere TBC rapidă. Adenopatie TBC în hilurile pulmonare. Eriodictyon Bronșite cronice cu tuberculoză bronșică cu secreții bronșice abundente ușor de expectorat. Durere surdă în plămânul drept. Bronșită TBC cu transpirații nocturne și emaciere. Lichid abundent în cavitatea pleurală (pleurezii cu mult lichid). Ferrum arsenicosum Tuberculoză cu hepatosplenomegalie și anemie pernicioasă. Ferrum phoshphoricum În exacerbarea acută din TBC are putere minunata paliativă. Congestie pulmonară
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
psihice omenești. Ele fac obiectul acelei "preștiințe psihologice" prezentă în toate marile mitologii și religii. Cu ajutorul "preștiinței psihologice", autorul cărții pune în joc și o altă interpretare a miracolelor christice. Succesul vindecării celor atinși de maladiile trupului (șchiopi, orbi și surzi), dar și de aripa morții, ar fi de fapt un simbol al "vindecărilor psihice care implică meritul "facerii unei minuni"".12 Iisus n-ar fi tămăduit, de fapt, rănile trupului, ci doar pe cele ale sufletului. Mîntuitorul reface sufletele șchiopătînde
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
fi de fapt un simbol al "vindecărilor psihice care implică meritul "facerii unei minuni"".12 Iisus n-ar fi tămăduit, de fapt, rănile trupului, ci doar pe cele ale sufletului. Mîntuitorul reface sufletele șchiopătînde și nu privirile oarbe sau urechile surde. Maladiile psihosomatice invocate în textul testamentar nu presupun miracole, ci capacități ale "sugestibilității psihologice și care cedează la contrasugestii".13 Miracole ar fi existat cu adevărat, susține Paul Diel, dacă anumite părți tăiate ale corpului ar fi crescut la loc.
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
funcțional legate prin sentimentul de culpabilitate. Angoasa culpabilă provine din supraconștiința etică, prevenind intențiile mai mult sau mai puțin raționale ale conștientului împotriva pericolului unei pierderi treptate a bucuriei armoniei. În loc să țină cont de avertismentul salutar, judecata conștientă poate rămîne surdă la apelul supraconștient. Privirea introspectivă devine intenționat oarbă și astfel, în loc să profite de ocazie ca să-și mărească luciditatea ascultînd de chemarea supraconștientă, se transformă ea însăși în mai puțin decît conștientă. Această descriere a funcționării deliberante este instructivă, dar încă
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
Așa-zisele miracole sînt simboluri ale vindecărilor psihice care implică meritul "facerii unei minuni". Prin cuvîntul și exemplul său, "Iisus îi vindecă "pe cei al căror suflet șchioapăta", oameni a căror privire interioară "era oarbă" sau a căror judecată "era surdă". El îi deșteaptă chiar și pe cei "cu moartea în suflet". La aceste "miracole" datorate forței cuvîntului sau a exemplului său capabil să învie elanul, se adaugă vindecări ale unor maladii psihosomatice datorate adesea cine nu știe acest lucru? sugestibilității
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
este realizată prin faptul că relatarea istoriei reale a evreilor este presărată cu episoade simbolice și însoțită de-a lungul celor două testamente de cea simbolică a "alianței", numită "mîntuire" în Noul Testament, unde alianța nu se mai referă la poporul "surd și orb", prizonier al unei credințe moarte și dogmatizate, ci la individul capabil să audă chemarea la reînnoirea alianței, mesajul de bucurie: ÎN MIJLOCUL DECADENȚEI POPOARELOR ȘI A MORȚII CULTURILOR, INDIVIZII POT RENAȘTE LA ADEVĂRUL ETERN (la alianța cu Cel Veșnic
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
ceea ce se opune realizării lui este "păcatul originar" al naturii umane, individualizarea excesivă, tendința de a nu dori decît "pămîntul și roadele lui" și de a nu asculta deci decît de vanitate și de promisiunile ei (șarpele), care îl fac surd la chemarea spiritului rațiunea, cea mai mare forță a omului (simbolizată de Dumnezeu). Surditatea vanitoasă este cauza tuturor maladiilor spiritului și a tuturor nesăbuințelor, pedeapsa imanentă. A înțelege semnificația aceasta a mitului creștin de la mitul căderii lui Adam pînă la
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
a provocat consternare în rândul românilor. Consulul Franței la Iași, Victor Place, prezenta astfel starea de spirit a românilor în august 1858: „un simptom pe care țin să vi-l semnalez, pentru că mi se pare atât de grav, este numulțumirea surdă contra Puterilor și care zilnic prinde tot mai multă consistență”. Dar treptat românii vor descoperi golurile care permiteau eludarea restricțiilor. Mihail Kogălniceanu afirma că, refuzând Unirea, Conferința de la Paris „ne dă mijloacele și putința de a ajunge la realizarea ei
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
reală cât și una folclorică, legendară. Perspectiva reală e situată în orizontul unei istorii tragice. Peste satul copilăriei poetului se prăvălește tăvălugul războiului, apoi își proiectează umbra terifiantă anii de secetă. Oamenii sunt însă plini de vitalitate, într-o luptă surdă cu viața. Vorbind despre satul natal, Labiș va conchide mai târziu: „Lumea aceasta a noastră e viguroasă și tare, miroase a sudoare și-a sânge, a balegă de bou și-a balegă de urs, a fuste și a chiote besmetice
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
l al e.n. povestește că Falereus, a fost izgonit de către Filadelful, pentru că a încercat să-i împiedice succesiunea la tron. Această afirmație discreditează în tot aserțiunile lui Aristobul. Dar cum numai pentru ei, istoria este revelată prin ciripeală la urechea surdă sau viu grai, fără parai de către Iahwiță cel plin de fițe, între adevărul nostru și al lor nu poate fi niciodată vreo concordanță pentru că ar crăpa ei de necaz și povestea n-ar mai avea haz. Am să iau ca
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
strecoare câțiva soldați în oraș. Cînd și-au dat seama că romanii pătrunseseră între zidurile cetății, siracusanii, înnebuniți de spaimă, nu au reușit să își pună la punct sistemul de apărare. Romanii au năvălit în oraș, dar Arhimede a rămas surd la panica din jurul lui. Stătea așezat pe pământ și desena cercuri pe nisip, încercând să dovedească o teoremă. Un soldat roman l-a văzut pe bătrânul zdrențăros de 75 de ani și i-a poruncit să-l urmeze. Arhimede a
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
codul de frumusețe. Un paradox legat de femeia secolului al XIX-lea este discrepanta între neglijarea ei ca subiect real (juridic, economic, politic), pe de o parte, si idolatrizarea ei ca subiect imaginar, care fascinează secolul. Se percepe o tensiune surda între imaginea idealizata a femeii și realitatea prozaica. Neglijate în viața de toate zilele, femeile se regăsesc în cultul imaginilor 21. Imaginea ocupă un loc central în acest secol care se deschide cu dominarea imaginarului. Femeia simbolică alunga femeia din
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
au văzut în modă distincția pe care aceasta o aduce între être și paraître. "Ea produce felul cum arata, adică un cod al aparentelor ce se impune celui care îl utilizează. Dar acest regulament devine de acum înainte obiectul unei surde rivalități, al unei lupte fără zgomot" [Muchembled, p.113, subl.n]. Prin raportarea la modă, oamenii lansează, se supun sau se opun modei. Pariziana face parte din prima categorie. Parizienele sunt femei aflate în prima linie a modei, mai mult
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
dezvoltă CHC, simptomatologia clinică se caracterizează printr-o triadă:durere abdominală;pierdere ponderală;- hepatomegalie [4,12,13,15,22-24]. Durerea este localizată în hipocondrul drept și epigastru. Are o largă gamă de manifestare, de la senzația de jenă sau disconfort, durere surdă, persistentă, până la durere atroce, în cazul prinderii capsulei în procesul tumoral sau rupturii tumorii, cu hemoperitoneu. Poate iradia în spate și în umărul drept sau poate fi exacerbată de mișcările respiratorii, dacă invadează diafragmul. Este simptomul major în ariile din
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Grigorescu () [Corola-publishinghouse/Science/92128_a_92623]
-
Jupân Dumitrache, românii erau mereu tentați să considere că „e scris adânc”, atunci când nu înțelegeau nimic. Minimalismul noului val douămiist poate fi considerat și o reacție la acest mod de a face cinema. Însumând toate aceste caracteristici, putem numi film surd tipul de film dominant în anii ’50. Un film vorbitor adevărat nu doar vorbește cu glasurile personajelor, dar reușește să dea spectatorului impresia că dialoghează cu el. Dacă însă filmul vorbește întruna, în legea lui, fără să bage în seamă
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
filmul vorbește întruna, în legea lui, fără să bage în seamă spectatorul, dacă filmul întreabă și tot el răspunde, fără să încerce a intui întrebările spectatorului și a le răspunde, atunci nu e un film mut, dar e un film surd. Temele de propagandă în cinematograful deceniului 6 sunt : - Colectivizarea, căreia i se opun chiaburii, moșierii și „cozile lor de topor” (În sat la noi, Mitrea Cocor, Desfășurarea, O mică întâmplare). - Lupta entuziastă a tinerilor cu natura pentru moderniza rea României
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
cinematografică pe care o vom regăsi în filmele de mai târziu, niciodată însă închegată atât de puternic și expresiv. Ce presiune exercită liniștea de pe ecran după minutele în șir în care claxonul defect al GAZ-ului a sunat înnebunitor ! Zgomotul surd al stadionului, contrapunctat cu imagini ale munților învăluiți în cețuri, trecerea trenuri lor care ritmează acțiunea, ușile batante ale vestiarelor de ștrand deschizându-se și închizându- se simultan, melodiile formațiilor Phoenix și Romanticii care încarcă imaginile cu sensuri nebănuite, zbieretele
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
brutal de propagandă e caracterizat prin raritatea prim‑planului sau gros‑planului, fiind folosit cu precădere planul mediu, prin absența liniștii și mișcarea continuă a personajelor, prin încărcarea cu „mesaj” a aproape fiecărei secvențe. Acesta este filmul nu mut, dar surd. Artisticizarea, apărută la sfârșitul deceniului 6 în Viața nu iartă (regia Iulian Mihu, Manole Marcus, 1959) și Când primăvara e fierbinte (regia Mircea Săucan, 1961), constă în utilizarea mișcărilor neobișnuite de aparat, a gros- planului, a unghiurilor deosebite de filmare
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
cinematografiei în capodopere. Vârstele peliculei (ediția a II-a), vol. IV : De la „A noastră‑i libertatea” la „Pe aripile vântului” (1931‑1939) Cristina Corciovescu, Magda Mihăilescu (coord.) - Noul cinema românesc. De la tovarășul Ceaușescu la domnul Lăzărescu Cristian Tudor Popescu, Filmul surd în România mută. Politică și propagandă în filmul românesc de ficțiune (1912‑1989) în pregătire : Tudor Caranfil - Istoria cinematografiei în capodopere. Vârstele peliculei (ediția a II-a), vol. V : De la „Citizen Kane” la „Al 41‑lea” (1939‑1956) Bun de
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
disciplinei învățaseră să se plieze, să se strecoare printre obstacole. Cele mai frumoase texte, evocarea cea mai emoționantă a acestei țesături de refulări care învăluie societățile comuniste sunt acelea ale lui Václav Havel în care vorbește despre frică, acea frică surdă, care ajunge să-ți fie familiară; sunt pagini pline de forță și de neuitat. Această frică încetează, dispare brusc după 1989? Nicidecum. Dar raportul cu frica se schimbă: înainte de 1989, în relația cu Informațiile-Securitatea, se punea problema de a ceda
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
destructive pentru România, puse în practică de clica lui Ceaușescu exact în momentul în care sistemul comunist se prăbușea, această enormă și flască entitate politică a fost incapabilă să găsească altă soluție decât aceea sabordării și imploziei. Deocamdată, o disperare surdă apăsa asupra întregii Românii, care nu vedea de unde i-ar putea veni salvarea. La 27 noiembrie, Nadia Comăneci, celebra gimnastă română, fuge din România în SUA, stârnind emoția a milioane de admiratori. A doua zi, la 28 noiembrie, la Iași
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
dimineața acelei zile: "Fără comuniști" și "Jos comunismul!". Între numele rostite atunci aproape la întâmplare, cel al lui Corneliu Mănescu, fost ministru de Externe și fost ambasador al României la Paris, despre care se știa că e într-un conflict surd cu Ceaușescu, reține atenția, mai ales în străinătate; intens vehiculat de agențiile internaționale de presă occidentale și apoi chiar de oficiali ai acestor state, numele lui va circula o vreme ca și când acesta ar fi devenit efectiv noul conducător al României
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]