5,804 matches
-
faceți acest lucru, s-ar putea să considerați că întreaga acțiune a fost un eșec și să vă pierdeți încrederea. 7. Încercați să rămîneți în respectivul context cît mai mult posibil. 8. Felicitați-vă pentru progresele făcute. 4.5. Înfruntarea temerilor în plan imaginar În anumite împrejurări poate fi dificil să vă atingeți scopul printr-o serie de pași reali. În astfel de cazuri, pașii pot fi exersați în imaginație. Este o expunere mai lentă decît cea reală, dar furnizează un
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
cînd nu sînteți capabili să îndepliniți un pas în viața reală; de asemenea, poate fi combinată cu expunerea reală la situațiile temute. Numai practica în plan imaginar nu vindecă agorafobia. 4.6. Atingerea obiectivelor După cum am menționat, esențială în depășirea temerilor situaționale este abilitatea de a stabili obiective clare, realiste și de a le descompune într-un număr de pași mai mici și mai simpli, prin care puteți progresa. Nimic nu vă încurajează mai mult decît succesul anterior și trebuie să
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
obișnuit cu atacurile de panică. Notați senzațiile fizice care au loc în timpul atacurilor dumneavoastră de panică și gîndurile cu privire la acestea. Vom găsi mai tîrziu gînduri alternative, mai puțin amenințătoare, care să pună la îndoială convingerile dumneavoastră inițiale. 5.1.3. Temerile situaționale și gîndirea dăunătoare După cum am menționat mai devreme, modelele de gîndire dăunătoare pot explica de ce unii oameni nu se simt bine în anumite situații, cum ar fi într-un lift sau în tren. Aceste temeri situaționale pot fi explicate
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
inițiale. 5.1.3. Temerile situaționale și gîndirea dăunătoare După cum am menționat mai devreme, modelele de gîndire dăunătoare pot explica de ce unii oameni nu se simt bine în anumite situații, cum ar fi într-un lift sau în tren. Aceste temeri situaționale pot fi explicate de două grupe principale de gînduri dăunătoare: Dacă am un atac de panică, nu voi reuși să ies din lift sau tren. Dacă am un atac de panică, nu voi putea primi ajutor. Desigur, unele situații
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
anxietății Gînduri folositoare și a doua evaluare a anxietății 5.4. Probleme 1. Nu știu ce este în capul meu. Sînt prea speriat. Întrebați-vă: De ce sînt speriat? S-ar putea întîmpla lucrul de care mă tem?. Nu e ușor să identificați temerile inutile, mai ales la început. Probabil este mai bine să așteptați ca anxietatea să scadă, apoi să vă gîndiți la situație și temerile asociate. Reintrarea într-o situație ar putea clarifica temerile. 2. Nu mă pot gîndi la alternative. După
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
De ce sînt speriat? S-ar putea întîmpla lucrul de care mă tem?. Nu e ușor să identificați temerile inutile, mai ales la început. Probabil este mai bine să așteptați ca anxietatea să scadă, apoi să vă gîndiți la situație și temerile asociate. Reintrarea într-o situație ar putea clarifica temerile. 2. Nu mă pot gîndi la alternative. După luni întregi sau chiar ani în care ați avut gînduri ce provoacă anxietate, este probabil dificil să vă gîndiți la alternative mai puțin
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
care mă tem?. Nu e ușor să identificați temerile inutile, mai ales la început. Probabil este mai bine să așteptați ca anxietatea să scadă, apoi să vă gîndiți la situație și temerile asociate. Reintrarea într-o situație ar putea clarifica temerile. 2. Nu mă pot gîndi la alternative. După luni întregi sau chiar ani în care ați avut gînduri ce provoacă anxietate, este probabil dificil să vă gîndiți la alternative mai puțin amenințătoare. Luați în calcul toate argumentele disponibile, mai ales
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
zilnice, care pot declanșa atacuri de panică la anumiți oameni. Pe parcursul programului veți învăța cum să integrați aceste tipuri de exerciții în viața de zi cu zi. 4. Nu suport aceste senzații. Încercați să identificați gîndurile fundamentale care produc aceste temeri și puneți-le la îndoială. Este important să continuați aceste exerciții și să vă reduceți treptat teama de ele. Unii oameni au nevoie de mai multe repetiții. Unele senzații pot fi neplăcute, dar nu trebuie să producă anxietate. 5. Nu
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
ce moment mai potrivit să identificați gîndurile decît atunci cînd vă temeți), dar veți fi capabili și să le testați în același timp. Acum știm că gîndurile dăunătoare (de exemplu, Voi intra în panică și mă voi prăbuși) pot înrăutăți temerile. Cîteodată este posibil să vă imaginați într-o stare de panică chiar și fără să vă aflați în apropierea lucrului de care vă temeți. Combaterea gîndului dăunător va micșora puterea pe care o are asupra senzațiilor dumneavoastră. Pe măsură ce începeți să
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
strategiile folosite de diferite echipe de cercetători pentru a distinge între statutul generalizat și cel individual al subtipurilor, s-au observat diferențe semnificative între aceste grupuri. Teama de a vorbi în public este cea mai comună în ambele subtipuri, însă temerile legate de interacțiune sînt mai des intîlnite în subtipul generalizat decît în cel specific (Manuzza et al., 1995; Kessler et al., 1998). Recent, a fost sugerat (Eng et al., 2000) un model de soluție tripartită a anxietății sociale universale (vorbitul
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
tipic pentru pacienții de la capătul cel mai puțin grav al spectrului fobiei sociale, care sînt capabili să întrețină anumite relații sociale satisfăcătoare și care manifestă o incapacitare minimă. Acest caz ilustrează problemele diferențierii între fobia socială specifică și cea generalizată: temerile dnei B. implică doar două tipuri de situații: întîlnirea oamenilor necunoscuți și vorbitul în public. Cu toate acestea, ea întîlnește sau evită din cauza anxietății multe situații de acest gen. De asemenea, admite că se teme să nu fie în centrul
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
asemenea, admite că se teme să nu fie în centrul atenției și, în timpul tratamentului, ar putea reieși că întîmpină probleme în mai multe situații decît își dă seama în prezent, deoarece și-a adaptat de-a lungul anilor activitățile în funcție de temerile ei. Cazul 2 Datele pacientului Dl P. este un funcționar burlac de 35 de ani. Istoricul simptomelor invocate Dl P. se plînge că se simte stresat. Lucrează pentru același departament guvernamental local de cînd a terminat școala și pe același
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
cînd în cînd în momentul în care trebuie să stabilească orice tip de relație cu altă persoană, este convins că aceasta își va da seama în scurt timp că este nepotrivit, chiar lipsit de valoare, și-l va respinge. Are temeri cu privire la noile cerințe pe care va trebui să le îndeplinească: Dacă nu le îndeplinesc, se vor supăra [și mă vor respinge]. De asemenea, dl P. se teme că alții îi vor observa anxietatea, mai ales faptul că are tendința să
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
și tulburarea anxioasă generalizată. Majoritatea evaluărilor plasează vîrsta debutului în adolescență, dar este clar că o minoritate semnificativă de indivizi experimentează disconfort și anxietate socială incapacitantă încă din copilărie. Heimberg și colaboratorii săi (1990b) au raportat o durată medie a temerilor sociale de 6 sau mai mulți ani la 80% din eșantion, de 15 sau mai mulți ani la 28% și de cînd mă știu la 9%. Într-un eșantion epidemiologic (date furnizate de ECA Epidemiological Catchment Area; Schneier et al
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
subiecții din ECA Baltimore au fost reintervievați, a estimat incidența în 13 ani a fobiei sociale conform criteriilor DSM-IV ca fiind între 0,4% și 0,5% pe an (Neufeld et al., 1999), deși acești indivizi au raportat că debutul temerilor sociale a avut loc în copilărie. Exista o probabilitate mai mare ca fobia socială să se dezvolte la indivizii care au întrunit criteriile pentru depresie, distimie, tulburarea de panică sau fobii în momentul studiului original ECA. Nu există dovezi furnizate
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
întreprindă o cercetare. Scala FNE (Fear of Negative Evaluation Scale; Watson și Friend, 1969) este un chestionar cu 30 de itemi de tip adevărat-fals care furnizează un instrument de înțelegere a evaluărilor altora, a disconfortului cu privire la evaluările negative și a temerii de evaluare negativă. Au fost raportate valori medii (în jur de 24) la populațiile cu fobie socială (Heimberg et al., 1988). FNE este utilă în confirmarea prezenței și, poate, a extinderii anxietății evaluative sociale. Totuși, dovezile existente sugerează că nu
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
and Anxiety Inventory; Turner et al., 1989, 1996) și LSAS (Liebowitz Social Anxiety Scale; Liebowitz, 1987). Proprietățile psihometrice ale acestor scale sînt stabilite treptat. SPS se dovedește a fi cel mai îndeaproape asociată cu teama de expunere, iar SIAS cu temerile de interacțiune socială (Cox et al., 1998; Ries et al., 1998). De asemenea, SPAI chestionează indivizii cu privire la simptomele somatice ale anxietății sociale. SPAI și LSAS vizează, de asemenea, măsurarea comportamentelor de evitare în fobia socială, deși subscalele LSAS ale fricii
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
a fost făcută nici o diferențiere între cei cu și cei fără tulburare de personalitate evitantă (TPE). În plus, strategiile numite generic exersarea abilităților sociale au inclus frecvent indicații explicite mai potrivite cu terapiile de expunere; de exemplu, confruntarea regulată a temerilor și persistarea în situație pînă la reducerea anxietății (Wlazlo et al., 1990). Parte din disputa asupra rolului exersării abilităților sociale se axează pe întrebarea dacă abilitățile sociale aparent reduse sînt rezultatul deficiențelor abilităților reale sau al inhibiției exprimării abilităților cauzate
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
împiedica pe ceilalți membri ai grupului să primească un tratament eficace; poate reprezenta o întrebuințare mult mai eficientă a timpului pacientului în fobiile sociale circumscrise: însă doar cîțiva dintre cei care se prezintă pentru tratamentul fobiei sociale au cu adevărat temeri circumscrise (Mattick et al., 1989; Holt et al., 1992; Schneier et al., 1992; Eng et al., 2000); poate oferi mai multă flexibilitate, în funcție de planificare și conținut. 2. Terapia de grup: în general, implică în jur de 24 pînă la 50
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
multe frici situaționale aparent diferite pot avea ceva în comun și pot întreba acest lucru. De asemenea, ei pot remarca faptul că uneori, aceasta este o problemă și alteori nu. Este cu totul imprevizibil. Lista va fi inteligibilă, în termenii temerilor fundamentale specifice individului. Pînă cînd află despre influența cognițiilor asupra experienței anxietății, ar putea fi dificil ca pacienții să fie convinși de acest lucru. Este, probabil, cel mai bine ca această problemă să fie discutată într-o etapă ulterioară, cînd
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
restructurarea spre un set de cogniții mai adaptabile este acela de a deveni conștient de cognițiile deformate. Trebuie identificate și puse la îndoială cît mai multe credințe nerealiste și scheme de inadaptare fundamentale pentru reușita tratamentului. Pe măsură ce pacienții își confruntă temerile, vor experimenta în mod firesc o oarecare anxietate. Din mai multe puncte de vedere, acest lucru este un semn al progresului. Printr-o disputare consecventă, perspectivele deformate se vor schimba și vor înceta să mai provoace atît de multă anxietate
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
activitate în situația respectivă? Ar trebui să rămînă după ce activitatea s-a încheiat? Stabilirea sarcinilor de expunere În cursul tratamentului se aleg sarcinile care expun persoana cu fobie socială la o multitudine de situații, în așa fel încît toate aspectele temerilor să fie abordate în timp. Pentru cele mai multe persoane, aceasta va include expunerea atît la situații de performanță, cît și de evaluare și interacțiune socială. Totul se hotărăște prin negociere și discuție. În programul nostru, le cerem, de asemenea, participanților să
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
cel real la întoarcere. Se negociază alte sarcini referitoare la ierarhia situațiilor temute deja stabilită pentru individ. În toată practica expunerii gradate se subliniază că scopul este de a dezvolta strategii eficiente de management al anxietății și de reducere a temerii, mai degrabă decît realizarea unei performanțe fără cusur în situația practicată. Într-un program de grup, expunerea gradată este realizată în cadrul grupului, în afara grupului în timpul de terapie și de către individ între ședințe. Unele sarcini sînt fixate de terapeut pentru a
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
de a se implica în sarcina de expunere dată. Acest lucru duce la nivelul corect de dificultate: dificil, dar nu copleșitor. Dacă se îndoiește, individul ar trebui să evalueze sarcina ca fiind mai dificilă, deoarece este preferabilă experiența unei reușite. Temerile cele mai frecvente sînt legate de fricile nerealiste cu privire la modul în care vor reacționa ceilalți. Dacă într-o situație de grup nu este raportată nici o îngrijorare, este puțin probabil să nu existe nici una! Cel mai probabil este că frica de
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
coadă, utilizarea telefonului în prezența altora, mîncatul sau băutul în public, folosirea toaletelor publice și a transportului în comun. Unele persoane se tem că vor avea manifestări stînjenitoare, de exemplu pierderea controlului sfincterelor sau vezicii, flatulență, vărsături, zgomote stomacale. Principalele temeri asociate cu fobia socială pot avea legătură mai ales cu situațiile de performanță sau cu interacțiunile sociale. Se poate manifesta o anxietate intensă asociată cu teama de a părea anxios sau chiar cu teama de a avea un atac de
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]