5,198 matches
-
și, cu ajutorul credinței, poate intra în posesia rezultatelor propriilor acțiuni, poate să beneficieze de produsele sale nevăzute printre care se găsește. Dincolo de controversele doctrinare, prin contribuțiile sale de acest fel, augustinismul și-a păstrat influența până astăzi. Deși a fost teolog, Sfântul Augustin a pregătit pentru psihologie o ordine aparte de argumentare, o ordine care, după secole, va deveni fundamentul metodei introspecției. Se va găsi la el invocată existența unui suflet ce acționează independent de corp, care folosește corpul ca mijloc
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
au inițiat programe de cercetare științifică, de explorare a naturii, cu influență formativă și informativă tot mai crescute. A fost cadrul prielnic pentru ca problemele delicate ale vieții sufletești, ale reflectării psihice în general, să fie scoase din cabinetele filosofilor și teologilor, spre a fi înmânate unor specialiști, deocamdată doar reprezentanți ai științelor naturii, biologi, respectiv fiziologi. S-au putut astfel realiza noi contribuții în domeniul cunoașterii vieții psihice, de așezare a terenului necesar nașterii psihologiei ca știință de sine stătătoare. În
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
din fabrici ca generatoare nu de bunăstare și civilizație, ci de suferințe și sărăcie. Era nevoie în societate de o nouă ordine democratică. În mod decisiv crește și interesul pentru cunoașterea vieții psihice, asupra problemelor de acest fel filosofii și teologii încetează să mai dețină exclusivitatea, pentru ca ele să ajungă în centrul atenției unor cabinete de specialitate medicală, unor reprezentați ai științelor naturii care și-au declarat deschis interesul pentru psihologie. Se dărâmă astfel zidul dintre suflet și corp, dintre natură
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
săi încă din Antichitate, a procedat să caute explicații cu suport cauzal, a încercat descoperirea de legități proprii fenomenelor psihice. Cu aceste date, el trebuia să depășească generalitatea explicațiilor fiziologice și în egală măsură să le evite pe cele ale teologilor. A găsit oportun în acel moment să propună și să susțină soluția subordonării fiziologiei cauzelor psihologice. A fost o soluție inventată, a unei subordonări de conjunctură, făcută în lumina "paralelismului psihofizic". În demersul său el a plecat de la premisa că
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
făcut-o la gândire, la cugetare, de care s-a dovedit a fi dependentă întreaga existență socială a omului. Drumul deschis de Descartes a fost urmat de o pleiadă de filosofi, literați, politicieni, de numeroși reprezentanți ai științelor naturii, de teologi, care au adâncit clivajul dintre echilibrul adus de creștinătate în sufletele oamenilor și problemele apărute în fața omul de rând al noii societăți. Printre aceștia pot fi enumerați filosoful și artistul literar François Marie Arouet Voltaire (1694-1788), politicianul Charles Louis Montesquieu
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
critică a operei eminesciene întâlnim la D. Popovici, Studii literare, vol. VI, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1989. 178 Analizând ideile vehiculate de creația eminesciană, Alex. Grama afirmă că pesimismul, ireligiozitatea și amoralismul acesteia constituie un adevărat pericol pentru tânăra generație. Afirmațiile teologului sunt modelate de concepția privind rolul moralizator al literaturii. 179 Apud Eugen Lovinescu, Istoria literaturii române contemporane, vol. 1, Editura Minerva, București, 1981, pp. 13-14. 180 Ibidem, p. 14. 181 Garabet Ibrăileanu, Scriitori și curente, ediția a II-a, Editura
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
presiunea populară, în anul 177, guvernatorul provinciei Lyonnaise pune să fie executați creștini cu ocazia sărbătorilor imperiale, în amfiteatru: printre acești martiri se află episcopul Pothin și sclava Blandine. Totuși, comunitatea creștină se menține, iar succesorul lui Pothin este primul teolog al Galiei, Irineu. Încă din a doua jumătate a secolului al II-lea apar semne prevestitoare ale unei crize grave. O epidemie de ciumă devastează Imperiul sub domnia lui Marcus Aurelius (161-180), care mai vede și amenințările germane revenind în
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
laic de respectare a diversității religioase a început nu numai să fie acceptat de Biserici, ci să capete chiar transpunere teologică. Deși fundamentalismele violente sînt astăzi mult mai vizibile decît colegialitatea, au loc totuși mari adunări de Oameni și religii. Teologi liberali înaintează, nu fără piedici instituționale, în reflecția asupra întemeierii doctrinare pe care o poate căpăta diversitatea religioasă ; încep să cerceteze beneficiile pe care dialogul interreligios, studiul comparativ al doctrinelor religioase le pot oferi pentru adîncirea propriei teologii. Dar se
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
nu poate pătrunde, unde convergența religiilor nu poate fi menținută fără riscul de a cădea în relativism. Unui creștin îi va fi greu să accepte că omul se poate salva și altfel decît prin Isus Christos, cel întrupat în istorie. Teologii musulmani ortodocși văd Unul treimic drept o imagine insuficient monoteistă a lui Dumnezeu, iar tradiția ebraică drept un monoteism depășit. Nu mai vorbim de faptul că teologii dialogului interreligios sînt puțin numeroși, contestați adesea de autoritățile instituționale ale propriilor tradiții
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
se poate salva și altfel decît prin Isus Christos, cel întrupat în istorie. Teologii musulmani ortodocși văd Unul treimic drept o imagine insuficient monoteistă a lui Dumnezeu, iar tradiția ebraică drept un monoteism depășit. Nu mai vorbim de faptul că teologii dialogului interreligios sînt puțin numeroși, contestați adesea de autoritățile instituționale ale propriilor tradiții și că se recrutează mai ales din creștinism (perceput de celelalte religii ca precursor al modernității laice). în orice caz, dialogul interreligios cu teologia lui, oricît de
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
de ghid, autoritatea și prestigiul, în măsura în care se mențin transparente față de adevărul pe care îl proclamă. Nu ca obiectivări ale transcendenței conving ele astăzi, ci ca vectori către ea. O spunea recent, într-un interviu publicat de Dilema veche, filozoful și teologul Jean-Yves Lacoste cînd declara abrupt și expresiv : nu mă interesează creștinismul, ci Christos Riscul tîrziu modern este ca, lăsată în grija persoanei, transcendența să se coloreze relativist, să apară drept chestiune de opinie ori de construcție individuală, subordonată subiectivităților limitate
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
Omul e creat ca interlocutor demn de partenerul său divin și oglindește, ca atare, ceva din tipul de libertate pe care Dumnezeu și-a exercitat-o creîndu-l. Or, în doctrina creației ex nihilo necuprinsă în textele sacre, dar sistematizată de teologi libertatea actului creator este o libertate de alegere și se leagă strîns de voință. Divinul raționează doctrinele ex nihilo își este sieși suficient ; nici o necesitate nu îl determină să creeze ; realul absolut nu se îmbogățește cu nimic prin apariția universului
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
alegere și se leagă strîns de voință. Divinul raționează doctrinele ex nihilo își este sieși suficient ; nici o necesitate nu îl determină să creeze ; realul absolut nu se îmbogățește cu nimic prin apariția universului. Cum se poate înțelege atunci actul creator? Teologii îl explică prin libera voință a lui Dumnezeu care alege să creeze lumea și omul. Actul creator este un act al voinței divine, al libertății divine de alegere. Or, gîndindu-și propria libertate prin imitatio Dei, omul ia în primul rînd
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
Dar le acceptăm și le respectăm în primul rînd ca expresii ale libertății umane, în numele principiului modern al libertății de gîndire. în chestiunile ultime, principiul libertății persoanei trece astăzi înaintea problemei adevărului, pe care și o subsumează ori o suspendă. Teologii creștini înșiși lucrează astăzi în orizontul libertății și al diversității : fie că o acceptă pe cea din urmă doar ca diversitate culturală, prin rabaterea celorlalte religii pe culturile respective, fie că, precum teologii liberali, încearcă să dea seamă de diversitate
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
precum teologii liberali, încearcă să dea seamă de diversitate prin raportarea ei la inepuizabila bogăție a divinului. Nimeni nu poate închide ochii asupra existenței altor concepții despre lume. Nimeni nu-și mai poate considera propria tradiție drept singura adevărată, declara teologul catolic Miklós Tomka în numărul revistei Concilium care se ocupa de situația Bisericii Catolice în lumea de astăzi. în atmosfera modernității tîrzii, jocul dintre libertatea noastră de gîndire și obiectivitatea transcendenței capătă o provocatoare noutate, are condiții să devină o
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
a se statornici în el. Un minunat exemplu de gîndire pe linia universalului, o gîndire de tip problematizant, interogativ, căutător, gymnastikos, iar nu dogmatikos, ne oferă Origen. Cosmologia lui este o celebrare a universalului diversificat în toate făpturile lumii. Pentru teologul alexandrin, lumea aurorală nu are ierarhii obiectivate, ci este o desfășurare de ființe universale, de făpturi care ard cu aceeași intensitate în contemplarea Focului divin. Dar fiecare dintre aceste ființe e unică, participă cu o ardoare specifică la Focul polar
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
a condamnat gîndirea lui Origen, slujindu-se totodată din plin, fără a-l numi, de marile piste pe care el le-a deschis. Chiar astăzi, cînd Origen este abundent recuperat de cercetătorii gîndirii creștine, teoria preexistenței sufletelor pune, pentru mulți teologi, o penumbră inadmisibilă pe chipul alexandrinului. Dar, așa cum insistent arată Henri Crouzel, Origen nu făcea teologie dogmatică, nu stabilea formule de credință, ci practica o teologie de cercetare, de studiu și de căutare vie, pe acea linie pe care se
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
doar pe cîțiva dintre cei de inspirație creștină înclină să dea preeminență modelului vertical intensificat. Pentru ei, distanța reprezintă calea unei aprige convergențe spre divin ; le dă elanul pentru o experiență unitivă care, pe unii, îi înghite. în schimb, la teologii istoriei prevalează celălalt model, orizontal (și comunitar), de transcendență. Cît despre coprezența celor două modele, nu mai trebuie spus că ea nu constituie un monopol creștin. Sufiți și adepți ai Cabalei vorbesc cu același realism despre experiența înghițirii, despre o
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
timpurile. Eliberarea amînată corespunde unei distanțe destinse și într-un fel temporalizate, căci dezlegarea trebuie așteptată indefinit, chiar dacă gîndirea indiană și cea greacă nu insistă pe temporalitate și pe istorie, precum monoteismele. Un alt exemplu: Hans Blumenberg vedea polemica între teologul tradiționalist Johann Wenk și Nicolaus Cusanus ca o situație conflictuală tip. Primul, spune el, ilustra teama, atît de des resimțită în fața unei teologii mistice, de ștergere a transcendenței temporale orizontale, amenințată de presupusa posibilitate ca, pe verticală, frontiera secretului divinității
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
presupusa posibilitate ca, pe verticală, frontiera secretului divinității să fie împinsă prea departe, iar posibilitățile umane de cunoaștere să fie înălțate mai sus decît stabilește restricția eschatologică a cunoașterii terestre. în Răsăritul creștin, în secolul al X-lea, Simeon Noul Teolog fusese și el acuzat de ceva analog: i se imputa că, definind creștinul ca pe un om locuit deja integral de Duhul Sfînt, lasă prea puțin spor de cunoaștere și de preschimbare pentru trecerea sufletului în condiția eschatologică. De altfel
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
a birocratizat, chiar dacă Bisericile Ortodoxe îl promovează mai mult în discurs decît îl tematizează creator, chiar dacă, față de Conciliul Vatican II, oficialii Bisericii Catolice adoptă astăzi poziții mai conservatoare. Dar deschiderea spre diversitate nu se limitează la domeniul propriei credințe : există teologi creștini care tematizează metodic întîlnirea religiilor ; există teologii ale dialogului interreligios, precum cea propusă de Claude Geffré, bazată pe un adevăr relațional, care pune în legătură adevărul revelației creștine cu ceea ce este adevăr trans-omenesc în celelalte religii. A devenit semnificativ
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
care se încheie odată cu acapararea magisteriului de către ierarhia eclezială și cu instaurarea unui model de credință monopolist, girat de puterea politică atunci cînd creștinismul devine religia oficială a Imperiului Roman tîrziu. în Origen, vede în același timp un tip de teolog care redevine exemplar odată cu apariția modernității. într-adevăr, pentru specialiștii de azi, ca și pentru gînditorii Renașterii sau pentru un filozof ca Berdiaev, Origen reprezintă teologul libertății : nu numai fiindcă așază libertatea persoanei în centrul doctrinei lui, ci și fiindcă
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
oficială a Imperiului Roman tîrziu. în Origen, vede în același timp un tip de teolog care redevine exemplar odată cu apariția modernității. într-adevăr, pentru specialiștii de azi, ca și pentru gînditorii Renașterii sau pentru un filozof ca Berdiaev, Origen reprezintă teologul libertății : nu numai fiindcă așază libertatea persoanei în centrul doctrinei lui, ci și fiindcă practică o teologie în libertate, mizînd pe pluralitatea sensurilor și a interpretărilor, eventual în tensiune, pe cercetarea deseori polemică, dar riguroasă a altor credințe și filozofii
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
noutatea absolută a misterului pe care teologia îl scrutează. în atmosfera premodernă, creativitatea teologică putea fi înclinată să se legitimeze declarîndu se conformă vechimii, fidelă trecutului, credincioasă unei origini temporale. Astăzi, ea e caracterizată mai degrabă prin vocabularul noutății. Un teolog american contemporan, David Tracy, vorbește despre necesitatea imaginației teologice, care i se pare foarte secătuită astăzi. Prin imaginație teologică el înțelege tocmai opusul atitudinii cognitive tradiționaliste (nu doar creștine), în cazul căreia prealabilele dogmatice determină rezultatul încă dinainte ca efortul
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
se pare foarte secătuită astăzi. Prin imaginație teologică el înțelege tocmai opusul atitudinii cognitive tradiționaliste (nu doar creștine), în cazul căreia prealabilele dogmatice determină rezultatul încă dinainte ca efortul teologic să demareze. Situație instalată ce trebuie însă depășită. Claude Geffré, teolog dominican liberal, insistă, în cărțile lui, pe faptul că demersul teologic și chiar viața de credință presupun în toate timpurile interpretarea, personală sau comunitară, a revelației. A crede și a interpreta așadar, a produce noutate în raport cu discursul dogmatic constituit sînt
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]